Președintele american Donald Trump a cerut aliaților NATO să-și mărească la 4% din PIB bugetul apărării, dublu față de ținta financiară existentă, și anume 2%. Înainte de primele discuții din cadrul summit-ului NATO de la Bruxelles, Trump criticase din nou aliații europeni, în special Germania, pentru faptul că nu ar cheltui suficient pentru securitatea colectivă, lăsând Statele Unite să suporte cea mai mare parte a cheltuielilor.

În replică la noua propunere a președintelui american, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a declarat, citat de BBC, că pentru moment țările membre trebuie să se concentreze pe ținta de 2% din PIB, țintă „pe care suntem pe cale să o atingem”.

Din 29 de țări membre, în acest moment, numai cinci au un buget militar de 2% sau mai mult din PIB: Statele Unite, Grecia, Estonia, Marea Britanie și Letonia. Polonia și Franța vor atinge acest nivel la sfârșitul anului.

Republica Moldova va fi menţionată, alături de Ucraina şi Georgia, în declaraţia finală a summitului de două zile al Alianţei Nord-Atlantice care şi-a început astăzi lucrările la Bruxelles.

Într-un capitol distinct dedicat acestor trei state, NATO îşi reiterează suportul pentru integritatea teritorială a R. Moldova şi cheamă Rusia să-şi retragă trupele de pe teritoriul ei, precum şi să se angajeze constructiv în procesul de reglementare a conflictului separatist de pe teritoriul ei. „Suntem hotărîți să sprijinim reformele democratice în R. Moldova şi eforturile ei de sporire a capacităţilor de apărare”, se mai arată în textul declaraţiei ce va fi adoptată la finalul reuniunii.

Spre deosebire de Gerogia și Ucraina, R.Moldova nu a fost invitată să asiste la summit-ul NATO. Într-un răspuns oferit Europei Libere, Ministerul Apărării de la Chişinău a explicat că summitul nu discută teme ce ar viza direct R. Moldova, iar Georgia şi Ucraina au fost invitate pentru că sunt state care, spre deosebire de R. Moldova, îşi doresc să adere la NATO.

Macedonia a fost invitată oficial să adere la NATO după ce recent a fost rezolvată lunga dispută cu Grecia privind denumirea oficială a fostei republici iugoslave. Invitația a fost făcută în prima zi a summitului NATO de la Bruxelles. Perspectiva aderării Macedoniei la Alianța Nord-Atlantică nemulțumește de mult timp Rusia, care se opune principial extinderii spre est a NATO. Între timp se relatează că Grecia se pregătește să expulzeze doi diplomați ruși, care ar fi încercat să influențeze negocierile privind denumirea fostei republici iugoslave. Fără compromisul la care au ajuns Atena și Skopje, drumul Macedoniei spre NATO și Uniunea Europeană ar fi rămas blocat.

Preşedintele american Donald Trump şi cancelarul german Angela Merkel au avut o întrevedere separată la Bruxelles, în marginea summitului NATO, la scurt timp după ce președintele american criticase sever Germania pentru dependenţa energetică de Rusia şi cheltuielile de apărare pe care le consideră insuficiente.

„Avem o relaţie foarte, foarte bună cu cancelara. Avem o relaţie extraordinară cu Germania'', a declarat după aceea Trump presei, precizând că şi-a exprimat îngrijorările legate de noul gazoduct Nord Stream 2 între Rusia şi Germania.

La rândul său, cancelarul Merkel a menţionat că a discutat cu preşedintele Trump despre migraţie şi comerț, şi că doreşte extinderea schimburilor cu Statele Unite, care rămân un partener al Germaniei.

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, Laura Codruţa Kövesi, a fost delegată, miercuri, de către procurorul-general Augustin Lazăr, în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Inițial, Consiliul Superior al Magistraturii anunțase miercuri că Laura Codruţa Kövesi se va întoarce ca procuror la DIICOT Sibiu, unde lucrase până în 2006, cînd a fost numită procuror general al României. Luni, președintele Klaus Iohannis a semnat revocarea Laurei Codruța Kövesi de la conducerea DNA, cerută de ministrul de justiție și susținută de Curtea Constituțională.

În noua sa funcție, Kovesi se va ocupa de aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2016-2020, în cadrul Ministerului Public.

Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri la Bruxelles, că a revocat-o pe Laura Codruţa Kövesi pentru că respectă statul de drept și Constituția, dar a lăudat încă odată activitatea acesteia la conducerae DNA. Mai mult, Iohannis a subliniat că lupta împotriva corupției va continua, precizând că va sprijini în continuare „poate şi mai mult” lupta anticorupţie, relatează Agrepres.

Petras Auštrevičius, raportorul pentru Moldova al Parlamentului European, s-a declarat dezamagit mai ales de comentariile partidelor de guvernământ din R.Moldova făcute după decizia Parlamentului European de a recomanda suspendarea ajutorului macrofinciar, ca urmare a anulării alegerilor locale de la Chișinău și trecerii la sistemul electoral mix, ignorând rezervele exprimate de Comisia de la Veneția.

Într-un interviu cu Radio Europa Liberă, Auštrevičius a precizat că prin rezoluția adoptată joia trecută, Parlamentul European nu a încercat în nici un moment să intervină în „deciziile și deliberările tribunalelor” moldovenești. „Am avut însă multe motive să se exprimăm… dezamăgirea cu privire la starea justiției în R.Moldova”. În opinia lui, anularea alegerilor locale de la Chișinău reprezintă o „încălcare a principiilor statului de drept” pentru că a fost o decizie fără precedent, ținând cont de motivele invocate pentru anulare. Rezoluția Parlamentului European, în care se cere și revenirea asupra deciziei de anulare a alegerilor, nu este „o așa-zisă încercare de a interveni în actul de justiție”, a mai spus Petras Auštrevičius, doar expresia constatării că principiile statului de drept „au fost încălcate”, la fel „independențaa justiției” și, în ultimă instanță, o expresie a „modului cum funcționează justiția în Moldova”.

Liderul Partidului Platforma DA a depus o cerere de revizuire la Curtea Supremă de Justiție, pentru că în dosarul electoral ar fi apărut circumstanțe noi. Avocatul său susține că, în cadrul judecării cauzei privind invalidarea alegerilor locale noi, a fost încălcată procedura civilă. Totodată, Andrei Năstase a depus o plângere adresată procurorului general.

Argumentul este că la judecarea cererii de recuzare a completului de judecători al Curții de Apel a participat un magistrat care nu mai era în drept să dețină calitatea de judecător, pentru că atinsese plafonul limită de activitate de 65 de ani. „Mai mult, acest lucru conduce la invalidarea și a încheierii Curții Supreme de Justiție, prin care recursul nostru a fost declarat inadmisibil”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit ultimului sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, aproximativ 38,7% din moldoveni optează pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar 40,3% - pentru Uniunea Economică Eurasiatică, dominate de Rusia. Datele au fost prezentate miercuri, în studiul intitulat „Influența reformelor asupra situației economice și social-politice în Republica Moldova”.

Același sondaj arată că dacă duminică ar avea loc un referendum privind aderarea R. Moldova la NATO, 21,9% ar vota pentru aderare, 61,2% împotrivă. Sondajul a fost realizat în perioada 27 iunie – 7 iulie și a fost finanțat de Adunarea Interparlamentară a CSI.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat la Bruxelles că speră ca în viitor Ucraina și Georgia să devină membri plini ai comunității euro-atlantice. Vorbind înainte de deschiderea summitului NATO de două zile, Duda a salutat prezența celor două țări ca invitate la actuala reuniune, reafirmându-și speranța că „mai devreme sau mai târziu” vor fi admise în Alianța Nord-Atlantică. Joi, în a doua zi a summitului NATO, are loc reuniunea la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic cu Georgia și Ucraina.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a reacționat la criticile președintelui american, care a susținut că Germania ar fi în acest moment „captivă” politicii Moscovei din cauza dependenței sale energetice de Rusia, declarând că „are experiența” de a fi trăit într-o țară dominată de fosta Uniune Sovietică, motiv pentru care poate aprecia în mod deosebit faptul că astăzi Germania reunificată „își face singură politica și decide pentru ea”.

La începutul summitului NATO de la Bruxelles, președintele american Donald Trump a reluat criticile la adresa aliaților europeni, care, în opinia sa, nu cheltuiesc suficient pentru apărarea comună, se bazează pe sprijinul Statelor Unite când vine vorba de securitate, dar fac „afaceri” cu aceeași țară, Rusia, de care NATO ar trebui să le apere.

Referitor la reproșurile președintelui american privind cheltuielile de apărare ale Germaniei, cancelara Merkel nu a uitat să reamintească faptul că țara sa este angajată militar în Afganistan, o misiune „prin care apărăm și interesele Statelor Unite. Această misiune este singura care se datorează punerii în practică a articolului 5”, a mai declarat Merkel. Este vorba de articolul 5 al Tratatului care stă la baza NATO și prin care țările membre se angajează să apere oricare membru al Alianței dacă o solicită. Articolul 5 a fost invocat după atacurile teroriste din Statele Unite din 9 septembrie 2001, când s-a lansat „războiul împotriva terorismului” condus de Statele Unite.

În România, Consiliul Superior al Magistraturii a decis că Laura Codruţa Kovesi îşi va continua activitatea în calitate de procuror la DIICOT Sibiu. Kovesi a anunţat luni, după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a sa din funcţia de procuror-şef al DNA, că nu va mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie, dar va rămâne procuror. Înainte de a fi numită în 2006 în funcţia de procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi a activat la DIICOT Sibiu. Din 2013, a condus Direcția Națională Anticorupție.

Şeful poliţiei antiteroriste britanice a declarat că nu este plauzibil ca otrăvirile cu agentul neurotoxic Noviciok survenite în martie şi acum zece zile în sud-vestul Angliei să nu aibă legătură între ele, dar este nevoie de o dovadă ştiinţifică. Vorbind la Amesbury, orașul unde a avut loc al doilea incident după otrăvirea din martie la Salisbury a fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia, șeful poliție antiteroriste a declarat că pentru moment nu se poate stabili cu siguranță legătura între cele două incidente și nici faptul că în comitatul Wiltshire, unde se află ambele localități, nu mai există pericolul unei noi contaminări. Poliția britanică lucrează la ipoteza că Dawn Sturgess, femeia contaminată cu Noviciok, care a decedat duminică la Amesbury, şi partenerul ei Charlie Rowley ar fi găsit un recipient cu agentul neurotoxic Noviciok, care poate rămâne activ timp de 50 de ani, ţinut într-un container sigilat.

La începutul summitului NATO de la Bruxelles, președintele american Donald Trump a reluat criticile la adresa aliaților europeni, care, în opinia sa, nu cheltuiesc suficient pentru apărarea comună, se bazează pe sprijinul Statelor Unite când vine vorba de securitate, dar fac „afaceri” cu aceeași țară, Rusia, de care NATO ar trebui să le apere.

Înaintea unei întâlniri cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, Trump a criticat în special Germania și alți aliați europeni pentru gazoductul Nord Stream 1 şi 2, care le permite să importe gaze direct din Rusia: „Apărăm Germania, apărăm Franța, apărăm atâtea țări și ele fac gazoducte cu Rusia și plătesc Rusiei miliarde și miliarde. Noi trebuie să-i apărăm de Rusia și ei plătesc Rusiei miliarde. Cred că este deplasat. Un fost cancelar german este în conducerea companiei care livrează gazele. Iar Germania o să fie în situația ca 70% din țară să fie controlată de gazul natural din Rusia. Și-mi spuneți că asta este în ordine?”, a declarat Trump. În opinia președintelui Statelor Unite, proiectele de gazoducte cu Rusia reprezintă un pericol și pentru NATO.

Trump a criticat din nou și faptul că Germania nu contribuie decât cu ceva peste 1% din PIB la apărarea comună, spre deosebire de Statele Unite care contribuie cu peste 4%. Un reproș făcut și celorlalți aliați europeni. Totodată, s-a declarat nemulțumit de promisiunile aliaților să-și mărească cheltuielile pentru apărare treptat: „Ar putea să-și mărească aceste cheltuieli imediat și fără probleme... Trebuie să facem ceva acum, pentru că situația este inacceptabilă”.

Potrivit cifrelor NATO, în 2018 cheltuielile pentru apărare ale țărilor membre se vor ridica, în medie, la 3,8% din PIB, iar opt state membre (inclusiv Statele Unite) vor ajunge, pînă la sfîrșitul anului, la un buget militar de 2% din PIB. Este țelul stabilit încă de la summitul NATO din 2014.

În replică, ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a declarat că Germania nu este prizoniera politicii rusești. „Avem o mulţime de probleme cu Rusia, fără nicio îndoială”, a spus von der Leyen în marginea summitului NATO, care se desfăşoară miercuri şi joi la Bruxelles. „Pe de altă parte, în mod cert, trebuie să ţii deschise canalele de comunicare între ţări sau alianţe şi oponenţi”, a mai spus ea.

Agenții economici din regiunea transnistreană, care exportă sau importă mărfuri prin punctul de control de la Cuciurgan și care nu sunt înregistrați la Chișinău la Agenția Servicii Publice, vor fi în continuare scutiți de plata taxelor vamale. Marți, într-o ședință de lucru la Guvern, prezidată de premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, s-a acceptat ca această scutire, care expiră pe 18 iulie, să fie extinsă până la 1 ianuarie 2019, precizează un comunicat de presă al executivului. La aceeași ședință, premierul a cerut urgentarea măsurilor necesare pentru extinderea controlului mixt moldo-ucrainean la toate punctele de control de la granița comună, inclusiv pe segmentul transnistrean.

Tiraspolul susține că a fost înștiințat de Chișinău că de pe 18 iulie la punctul de la Cuciurgan nu va mai putea importa medicamente care nu corespund nomenclatorului de stat al medicamentelor din Moldova. Subiectul a fost discutat la ultimele runde de negocieri la nivel de reprezentanți politici și grupuri de experți. Agenția de presă oficială de la Tiraspol Novosti Pridnestrovia a comentat că „Moldova dorește să impună Transnistriei o blocadă umanitară”. Pretinsul ministru al sănătății de la Tiraspol, Andrei Guranda, a declarat, citat de aceeași agenție, că anunțul Chișinăului este „ultimativ” și „arbitrar”, și nu ține cont de specificul regiunii transnistrene, unde majoritatea medicamentelor și echipamentelor medicale sunt aduse din Rusia, Belarus și Ucraina, și nu se regăsesc în nomenclatorul de la Chișinău.

Corespondenții Europei Libere în regiunea transnistreană transmit că pe fundalul acestei dispute s-au scumpit deja mai multe medicamente în farmacii.

În România, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii va decide miercuri unde îşi va continua activitatea de procuror fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, transmite Agerpres. Înainte de a fi numită în 2006 în funcţia de procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi a activat la DIICOT Sibiu. Kovesi a anunţat luni, după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a sa din funcţia de procuror-şef al DNA, că nu va mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie, dar va rămâne procuror. „De astăzi nu voi mai lucra în DNA. Voi rămâne procuror”, a spus Kovesi.

În Bosnia-Herțegovina vor fi comemorate victimele masacrului de la Srebrenica din 1995. Rămășițele a 35 de victime nou identificate vor fi înhumate la Centrul memorial de la Potocari, în apropierea locului unde s-a petrecut masacrul. Aproximativ 8000 de băieți și bărbați musulmani au fost uciși de forțele sârbilor bosniaci la Srebrenica în 1995, în ceea ce se consideră să fi fost cea mai oribilă execuție în masă din Europa de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Eforturile de a identifica și reînmormânta victimele continuă de câțiva ani. Mai mult de 6000 dintre victime au fost îngropate până acum în cimitirul de la Potocari.

În Cehia, noul guvern al premierului Andrej Babiș ar urma să primească votul de încredere al Parlamentului, cu sprijinul deputaților Partidului Comuniștilor. După victoria formațiunii sale ANO în alegerile parlamentare din toamnă, Babiș s-a aliat cu social democrații ca să formeze un guvern minoritar, numit de președintele Miloș Zeman pe 17 iunie. Mii de cehi au protestat anterior împotriva desemnării repetate a miliardarului Andrej Babiș pentru funcția de prim ministru, investigat pentru fraudarea unor subvenții ale UE, și împotriva posibilei reveniri, în premieră după 1989, a comuniștilor la guvernare. Cu două zile înaintea votului din Parlament, ministrul justiției, Tatana Mala, a demisionat după acuzații de plagiat, acuzații pe care le-a respins. Babiș a spus că îi va cere președintelui să-i încredințeze, temporar, ministerul justiţiei.

Liderii NATO se întrunesc astăzi la Bruxelles la un summit de două zile. În ajun, președintele american Donald Trump și-a atenuat criticile la adresa Alianței, dar a insistat că restul țărilor NATO nu participă suficient financiar. Într-o serie de postări pe Twitter și comentarii pentru presă, Trump a sugerat că cele 29 de țări membre ale NATO ar trebui să „ramburseze” Statelor Unite cheltuielile pentru Alianță. Trump a declarat că „NATO ne-a tratat nedrept, dar cred că vom găsi un compromis... toate țările vor fi mulțumite”. Președintele american a mai spus că pe agenda sa pentru summitul NATO se află Marea Britanie și președintele rus Vladimir Putin, cu care se întâlnește pentru prima dată într-o discuție separată pe 16 iulie, la Helsinki.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, în ajunul deschiderii summitului Alianței că o creștere de până la 2% a cheltuielilor pentru apărare este necesară nu pentru a satisface așteptările Statelor Unite, ci în primul rând pentru asigurarea apărării şi securităţii în faţa amenințărilor în creştere. Stoltenberg a precizat că opt aliați vor mări anul acesta bugetul apărării la 2% din PIB: Estonia, Grecia, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Polonia, România și Statele Unite. El a recunoscut că s-au adâncit disensiunile între țările europene și America, dar a apreciat că NATO va continua să fie „piatra de temelie a securităţii transatlantice”.

În cadrul summitului de la Bruxelles, pentru prima dată va avea loc și o reuniune la nivel înalt NATO-Georgia-Ucraina, dedicată securității din regiunea Mării Negre.

Federația de fotbal din Ucraina s-a oferit să plătească amenda dată de Federația Internațională de Fotbal unui membru al echipei Croației, pentru un controversatul video pro-ucrainean, produs după victoria Croației asupra Rusiei în sferturile de finală ale campionatului mondial de fotbal. Ognjen Vukojevic, unul din asistenții antrenorului naționalei croate, și apărătorul Domagoij Vida au produs controversatul video în care Vida a spus și „Glorie Ucrainei”, slogan considerat de unii drept ultranaționalist. Vida s-a scuzat ulterior și a primit dreptul să joace în semifinala cu Anglia. Vukojevic a fost amendat însă cu 15 150 de dolari și eliminat din delegația Croației la campionatul mondial de fotbal din Rusia.

Văduva disidentului şi laureatului chinez al Premiului Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo, a sosit la Berlin, în Germania, relatează agențiile internaţionale de presă. Deşi nu a fost niciodată anchetată sau condamnată, poeta Liu Xia și-a pierdut libertatea de mișcare după ce soțul ei a obţinut Premiul Nobel pentru Pace, în 2010.

Liu Xiaobo a fost condamnat în 2009 la 11 ani de închisoare pentru că „a incitat la subminarea puterii statului”, după ce a contribuit la scrierea unei petiții, intitulată Carta 08, în care erau cerute importante reforme politice în China comunistă. A murit în iulie 2017, în urma unui cancer la ficat, în timp ce era încă în detenție, devenind astfel al doilea laureat al Premiului Nobel care moare în închisoare, după Carl von Ossietzky, decedat în 1939 într-un lagăr de concentrare nazist.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, în ajunul deschiderii summitului NATO că o creștere de până la 2% a cheltuielilor pentru apărare este necesară nu pentru a satisface așteptările Statelor Unite, ci în primul rând pentru asigurarea apărării şi securităţii în faţa amenințărilor în creştere. Stoltenberg a precizat că opt aliați vor mări anul acesta bugetul apărării la 2% din PIB: Estonia, Grecia, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Polonia, România și desigur Statele Unite. El a recunoscut că s-au adâncit disensiunile între țările europene și America, dar a apreciat că NATO va continua să fie „piatra de temelie a securităţii transatlantice”.

Președintele american Donald Trump și-a mai atenuat criticile la adresa NATO, dar a insistat că restul țărilor din Alianță nu participă suficient financiar. Înainte de a se îmbarca în avion pentru a zbura la Bruxelles, Trump a declarat că „NATO ne-a tratat nedrept, dar cred că vom găsi un compromis... toate țările vor fi mulțumite”. Președintele american a mai spus că pe agenda sa pentru summitul NATO din 11 – 12 iulie se află Marea Britanie, „care este acum într-o criză serioasă”, și președintele rus Vladimir Putin, cu care se întâlnește pentru prima dată într-o discuție separată, pe 16 iulie, la Helsinki. „Cinstit, Putin s-ar putea dovedi problema cea mai simplă” a apreciat Trump. „Cine și-ar fi închipuit?” s-a întrebat președintele american.

Trump i-a replicat și lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, care-i atrăgea atenția astăzi că ar trebui să-și menajeze aliații, pentru că Statele Unite nu prea au mulți aliați în aceste zile. Trump a atras atenția că Statele Unite au mulți aliați, dar nu se pot lăsa exploatate. „Uniunea Europeană a profitat de noi anul trecut, am pierdut 151 de miliarde de dolari în schimburile comerciale. La care se adaugă că am acoperit 70% din cheltuielile NATO”, a spus președintele american.

Cât privește relația sa cu președintele rus Vladimir Putin, Trump a apreciat că acesta nu este nici prieten, nici inamic, mai degrabă un „concurent”, cum este și Rusia, iar acesta este un lucru bun.

În România, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările la Codul de Procedură Penală, aprobate săptămâna trecută de Parlament, alături de modificările la Codul Penal. Ca și în cazul legii de organizare judiciară, președintele cere Curții să dezbată sesizarea după ce s-a pronunțat și Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției. Mulţi critici ai acestor modificări, care au scos și zeci de mii de oameni în stradă la proteste, atrag atenția că judecătorii își pierd independența de politic, iar lupta cu corupția este mult îngreunată.

Demiterea procuroarei-generale a Direcției Naționale Anticorupție din România, Laura Codruța Kövesi, este neconstituțională pentru că instanța care a aprobat aceasta deciziei, Curtea Constituțională, funcționează în afara Constituției, argumentează Monica Macovei, eurodeputată și fost ministru al justiției din România. Într-un interviu cu Europa Liberă, Monica Macovei atrage atenția că „... inclusiv această decizie, prin care se dispune revocarea dnei Kövesi este una neconstituțională, dată practic de opt judecători, și nu nouă, contrară Constituției.” Macovei spune că unul din judecătorii Curții și-a depășit mandatul maxim de 9 ani, motiv pentru care președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să numească un nou judecător, nu să urmeze o decizie a Curții Constituționale, adoptată într-o componență care contrazice Constituția.

Procuroarea-șefă DNA, Laura Codruța Kövesi a fost demisă luni de președintele Klaus Iohannis, care a semnat decizia în acest sens a Curții constituționale din 30 mai 2018.

Văduva disidentului şi laureatului chinez al Premiului Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo, a plecat din China, au informat apropiați ai ei. Desi nu a fost niciodată anchetată sau condamnată, poeta Liu Xia și-a pierdut libertate de mişcare după ce soţul ei a obţinut Premiul Nobel pentru Pace, în 2010. Liu Xiaobo a fost condamnat in 2009 la 11 ani de închisoare pentru că „a incitat la subminarea puterii statului”, după ce a contribuit la scrierea unei petiții, intitulată Carta 08, în care erau cerute importante reforme politice în China comunistă.

În iunie 1989, Liu a fost unul din cei care au încercat să negocieze cu armata evacuarea studenților din Piața Tiananmen, înainte ca protestele tinerilor să fie suprimate violent de armată.