Grecia a decis să expulzeze doi diplomați ruși și să interzică intrarea în țară altor doi, sub suspiciunea că ar fi încercat să submineze negocierile care au dus la acordul de luna trecută dintre Atena și Skopje privind numele Macedoniei. De peste 20 de ani, Grecia și Macedonia se confruntă pe subiectul numelui oficial al fostei republici iugoslave iar acordul din iunie a deschis acum Macedoniei drumul spre admiterea în NATO (confirmată la summit-ul de la Bruxelles din 11-12 iunie) și Uniunea Europeană. Rusia este iritată de perspectiva aderării Macedoniei la NATO.

Potrivit unui oficial de la Atena, care și-a păstrat anonimatul, Rusia are până în 13 iulie timp să-și retragă cei doi diplomați.

Ministerul de externe de la Moscova a anunțat că va răspunde cu o măsură similară.

Potrivit unui cotidian de la Atena, care a fost primul să publice informația despre expulzarea diplomaților, acești ar fi acuzați că au încercat să submineze sprijinul opiniei publice din Grecia pentru acordul cu Macedonia.

Întărirea prezenței militare NATO în țările baltice este necesară pentru a contracara „acțiunile agresive” ale Rusiei, a declarat comandantul forțelor NATO, generalul american Curtis Scaparrotti.

Într-un interviu cu Europa Liberă, cu ocazia summit-ului NATO de la Bruxelles, Scaparrotti a mai declarat că cele patru „batalioane suplimentare” staționate în țările baltice și Polonia în ultimele luni, nu reprezintă nici o amenințare pentru Rusia.

„Dar patru batalioane pot descuraja orice agresiune din partea Rusiei când vine vorba de frontierele NATO” a precizat generalul american.

Întrebat dacă Rusia este o amenințare sau un potențial aliat al NATO și al Statelor Unite, generalul Scaparrotti a declarat că și-ar dori ca Rusia să fie „un membru productiv al Europei, dar pentru asta trebuie să respecte ordinea și legislația internaționale”.

Referitor la activitatea Rusiei în Ucraina, Scaparrotti a declarat că NATO nu acceptă „ocupația peninsulei Crimeea, adică a Ucrainei și nici prezența ei (a Rusiei) în estul Ucrainei”. În acest context, el a apreciat summit-ul Trump-Putin din 16 iulie drept expresia unei duble strategii, care combină „forța” cu „dialogul”.

La încheierea summit-ului NATO, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că NATO iese întărit din aceste două zile de dezbateri „deschise și oneste”, la care țările membre, la insistențele președintelui american Donald Trump, și-au reafirmat hotărârea de a mări cheltuielile militare. „De la venirea președintelui Donald Trump (la putere), aliații europeni și Canada și-au mărit cheltuielile pentru apărare cu 41 de miliarde de dolari”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă. „Și toți aliații au promis să mărească aceste cheltuieli, a precizat Stoltenberg, și asta va face NATO mai puternic”.

La întâlnirea liderilor NATO cu președinții Georgiei și Ucrainei s-a discutat despre amenințarea pe care o reprezintă Rusia la adresa suveranității și securității acestor două țări, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la încheierea summit-ului de la Bruxelles. În cazul Georgiei, participanții au convenit să continue colaborarea cu guvernul de la Tbilisi pentru a pregăti Georgia în vederea aderării la NATO. Totodată, liderii NATO și-au reafirmat sprijinul pentru aspirațiile Ucrainei de a se alătura Alianței, a mai declarat Stoltenberg, care a cerut Kievului să continue reformele. Totodată, a asigurat Ucraina de sprijinul politic și „practic” al Alianței, în conflictul separatist cu care se confruntă.

Șeful misiunii americane la OSCE, Hary Kamian, a încurajat R.Moldova să combată „abuzul resurselor administrative și să sprijine o presă pluralistă” în pregătirea alegerilor generale din acest an. Comentând ultimul raport al șefului misiunii OSCE din Moldova, Kamian a atras atenția că trebuie accelerate și reformele, mai ales după anularea alegerilor locale de la Chişinău. Totodată a cerut Rusiei să-și retragă trupele din Moldova, în conformitate cu decizia summit-ului OSCE din 1999, de la Istanbul. Pentru locuitorii din zonă trebuie asigurată „libertatea de mișcare”, motiv pentru care diplomatul american a insistat pe ridicarea „tuturor barierelor care implică un regim de graniță” și a cerut ca membrii misiunii OSCE să fie liberi să circule pe tot teritoriul R.Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, se arată într-un comunicat al misiunii OSCE a Statelor Unite.

Parlamentul ucrainean a aprobat un amendament, cerut de Fondul Monetar Internațional, la legea prin care s-a înființat un tribunal anticorupție. FMI cere ca noul tribunal să fie împuternicit să judece și recursurile în curs la procese legate de cazuri de corupție.

Pentru moment, nu este clar dacă amendamentul satisface așteptările FMI, dar de înființarea și funcționarea acestui nou tribunal anticorupție depinde eliberarea unei noi tranșe din creditul de 17,5 miliarde de dolari, acordat de FMI pentru finanțarea reformelor din Ucraina.

Alte două condiții puse de FMI sunt ridicarea prețului la gaz aproape de cel de piață și reducerea cheltuielilor bugetare.

Legea privind crearea tribunalului anticorupție a fost semnată de președintele ucrainean Petro Poroșenko pe 11 iunie.

Președintele american Donald Trump a sosit în Marea Britanie, într-o vizită de lucru de două zile, declarând că nu este îngrijorat de marile proteste care sunt anunțate, pentru că britanicii „mă plac mult”. În această seară va fi la un dineu oficial cu premierul britanic Theresa May, care tocmai a pierdut doi membri importanți ai cabinetului. Ministrul de externe, Boris Johnson, și ministrul pentru Brexit, David Davis, au părăsit guvernul la începutul săptămânii, în semn de protest față de planul premierului privind relațiile Marii Britanii cu UE după Brexit. În opinia lor, acest plan lasă Marea Britanie într-o prea mare dependență de Bruxelles.

Premierul britanic va discuta cu Trump perspectivele relațiilor comerciale bilaterale, mai ales după Brexit, și în general relația „specială” de colaborare dintre cele două țări, care s-a stabilit din timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Încă la summit-ul NATO de la Bruxelles, Theresa May a salutat apropiata întâlnire Trump – Putin, din 16 iulie, drept o șansă de a menține dialogul deschis, dar, potrivit BBC, se așteaptă ca președintele american să discute cu această ocazie și atacul cu gaz neurotoxic din martie, din sud-vestul Angliei, împotriva fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia.

Vineri, președintele american discută cu premierul britanic Theresa May la reședința de vară a premierului după care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a la castelul Windsor. Vizita se încheie în Scoția, la Turnberry, unde Donald Trump are un club de golf.

Unul din principalii consilieri ai ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem iranian, a declarat că a avut „o întâlnire” foarte bună cu președintele rus Vladimir Putin. Ali Akbar Valayati s-a întâlnit joi, la Moscova, cu președintele rus, după care a declarat că Moscova ar fi interesată „să investească în sectorul petrolier iranian”. Întrevederea de la Kremlin a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, care însă nu a furnizat detalii. Rusia este una din cele șase mari puteri ale lumii care în 2015 a semnat acordul nuclear cu Iranul, acord din care Statele Unite s-au retras însă cu câteva luni în urmă.

La Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a declarat că România a obținut două lucruri foarte importante la summitul NATO: un centru de comandă operațional şi îmbunătățirea statutului brigăzii multinaționale, relatează Agerpres. „Credem că vom avea în final, când centrul este complet, în jur de 400 de ofițeri de stat major din toate ţările NATO care vor să fie împreună cu noi acolo. Am obţinut o îmbunătăţire, o upgradare a statutului brigăzii multinaționale pe care am înfiinţat-o, care a căpătat un statut permanent”, a declarat Iohannis, precizând că sunt măsuri care se înscriu în strategia NATO de întărire a flancului estic.

NATO iese întărit după acest summit, a declarat la Bruxelles, președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru că președintele Statelor Unite și-a reafirmat sprijinul pentru o Alianță mai puternică.

La o conferință de presă, după două zile de dezbateri, Macron a asigurat că în nici o instanță președintele american Donald Trump nu ar fi vorbit despre posibilitatea ca Statele Unite să se retragă din NATO.

Cât privește cheltuielile pentru apărare ale țărilor membre, Macron a declarat că toate țările sunt decise să atingă țintele deja stabilite (de 2% din PIB), dar nu a menționat posibilitatea, de care vorbise Donald Trump, să se treacă la un nou nivel al cheltuielilor militare, de 4% din PIB.

Parlamentul a aprobat joi ca membri Comisiei parlamentare juridice să analizeze cadrului legal care a stat la baza invalidării alegerilor locale din municipiul Chișinău. Comisia va examina mai ales articolele care au oferit premisele și motivația juridică pentru invalidarea scrutinului, inclusiv cele legate de folosirea rețelelor de socializare. Deputații din opoziție au criticat proiectul, menționând că acesta este un mod de a arunca praf în ochi atât cetățenilor, cât și partenerilor de dezvoltare, relatează IPN.

Joia trecută, Parlamentul European a cerut înghețarea ajutorului macrofinanciar european de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova, ca urmare a anulării alegerilor de la Chișinău, considerate o decizie arbitrară. Parlamentul a criticat însă și faptul că s-a trecut la sistemul electoral mixt, fără a ține cont de observațiile făcute de Comisia de la Veneția. Anterior, Judecătoria municipiului Chișinău a decis pe 19 iunie să nu valideze alegerile de la Chișinău pe motiv că ambii candidați ar fi făcut campanie electorală în ziua scrutinului, îndemnându-I pe alegători să iasă la vot. Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, au menținut hotărârea primei instanțe.

De la 1 septembrie, se majorează cu 8% salariile de bază ale cadrelor didactice și personalului științifico-didactic din instituțiile de învățământ de stat. Potrivit unei hotărâri a guvernului, se va începe cu cadrele universitare, iar apoi vor urma angajații din învățământul general și profesional tehnic. Bugetul total al acestei majorări este de 130 milioane de lei, relatează agenția IPN.

Parlamentul a aprobat în primă lectură proiectul de lege care prevede pedepse mai aspre pentru șoferii care urcă băuți la volan. Aceștia vor rămâne imediat fără permisul de conducere pentru o perioadă de la șase luni în cazul primei abateri și până la trei ani în cazul abaterii repetate. Termenul va fi stabilit de instanța de judecată în cel mult trei zile, iar în acest timp șoferii nu vor mai putea circula cu un permis provizoriu, transmite IPN.

Președintele Rusie este „un rival”, nici prieten, nici dușman, a declarat președintele american Donald Trump înaintea plecării sale de la summit-ul NATO de la Bruxelles.

La o conferință de presă inopinată, liderul american, care se va întîlni luni la Helsinki, pentru întîia oară într-o reuniune bilaterală cu omologul său rus, a mai spus că va discuta cu Putin situația din Siria și Ucraina și că îi va repeta întrebarea despre amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Întrebat de ziariști despre pozița administrației sale în chestiunea anexării Crimeei, liderul american a evitat să dea un răspuns clar.

La aceeași conferință de presă președintele Trump a afirmat că Statele Unite sprijină „foarte puternic” Nato, „mai ales din cauza energiei țărilor membre, a sumelor de bani pe care sunt dispuse să le cheltuiască, sume suplimentare”.

Premierul britanic Theresa May a salutat organizarea apropiatului Summit dintre președintele SUA Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin. May este citată spunând că această întâlnire ar reprezenta un prilej pentru a scădea riscul unui conflict dintre NATO și Moscova.

La un dineu cu liderii țărilor NATO, din seara zilei de miercuri, 11 iulie, Theresa May a declarat: „comunicarea deschisă dintre SUA și Rusia reprezintă cheia pentru diminuarea riscurilor unei confruntări”. Totuși, șefa cabinetului de miniștri de la Londra a evidențial activitatea păguboasă a Federației Ruse, cu referire la acuzația că Kremlinul ar sta în spatele otrăvirii, în Marea Britanie, a dublului agent Serhei Skripal și a fiicei acestuia Iulia.

În ultima perioadă, relațiile dintre Londra și Moscova s-au deteriorat, mai ales după tentativa eșuată de otrăvire a familiei Skripal în sud-vestul Angliei. Incidentul a dus la o criză diplomatică, la fel și la un val de expulzări reciproce de diplomați ruși și occidentali.

Majoritatea parlamentară de la Chișinău a respins cererea opoziției de audiere a mai multor miniștri, a conducerii Procuraturii Anticorupție, CNA și a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Solicitarea a vizat recuperarea banilor după devalizarea sistemului bancar, stabilirea tarifelor la gaze și energia electrică etc.

Deputatul PSRM, Vasile Bolea, citat de agenția de știri IPN, a afirmat că „au trecut deja patru ani de la jaful bancar și societatea vrea să cunoască cum a evoluat recuperarea fraudei”. Deși propunerea a fost susținută de deputații din Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat și cei din Partidul Socialiștilor, această nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi acceptată.

Legislatorii din partea PLDM au cerut audierea conducerii Centrului Național Anticorupție cu privire la raportul de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție. Fracțiunea PL a insistat pe audierea ministrei Educației cu privire la situația din gimnaziul din satul Aluatu, Taraclia, singura școală din raion cu predare în limba română. Propunerile nu au întrunit majoritatea voturilor.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu insistă că i-ar fi spus președintelui rus Vladimir Putin că ar trebui să încurajeze forțele iraniene să părăseacă Siria. Într-o postare pe Facebook, Netanyahu a scris că a transmis acest mesaj în cursul unei discuții cu Putin la Kremlin, pe 11 iulie, și în cadrul căreia s-au referit la războiul civil din Siria și felul în care Iranul sprijină guvernul condus de președintele Bashar al-Assad.

Întâlnirea dintre Netanyahu și Putin a precedat-o cu o zi pe cea dintre liderul de la Kremlin și Ali Akbar Velayati, consilierul liderului suprem iraninan, Aytolahul Ali Khamenei. Velayati este citat de presa cu declarația că relația cu Moscova este una „strategică” pentru Teheran. Iranul este aliat cu Rusia în Siria, în sprijinul președintelui Bashar al-Assad. Prin acțiunile din ultima perioadă, Vladimir Putin încearcă să-și asume rolul de mediator de pace în Orientul Mijlociu.

Amnesty International a criticat Iranul pentru biciuirea în public a unui tânăr acuzat că în urmă cu zece ani, când era încă minor, ar fi consumat alcool la o nuntă. Într-o declarație publicată în seara zilei de miercuri, 11 iulie, Amnesty International a numit acțiunea „oribilă și absolut șocantă” și a menționat că astfel au fost încălcate convențiile internaționale privind drepturile copilului. Biciurirea a avut loc marți, 10 iulie, în piața Niasmand din orașul Kashmar iar tânărul, identificat ca M.R. a fost lovit cu biciul de 80 de ori.

Presa iraniană a distribuit fotografii din care se vede că bărbatul a fost legat e un copac și a fost biciuit de o persoană ce purta mască, iar zeci de oameni urmăreau scena de la distanță.

În cea de a doua zi a Summit-ului NATO de la Bruxelles, atenția se va îndrepta spre conflictul din Afganistan. Președintele afgan Ashraf Ghani va fi prezent la dezbateri, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg speră ca Alianța să aprobe finanțarea forțelor afgane de securitate până în 2024. În septembrie 2017, Statele Unite și-au mărit prezența militară cu 3 mii de trupe, ajungând la 15.000 de militari.

Potrivit unor surse oficiale americane, administrația va reanaliza operațiunile din Afganistan, la un an după ce administrația Trump a acceptat să rămână implicată în eforturile de normalizare a situației, după 17 ani de conflict.

Tot joi, liderii NATO vor discuta relațiile cu Ucraina și Georgia, iar într-o declarație finală va fi inclusă și o referință la situația din Republica Moldova, în care se cere Rusiei să-și retragă trupele din stânga Nistrului.

La Bruxelles va avea loc și o ceremonie pentru Macedonia, marcând faptul că fosta republică iugoslavă a fost invitată oficial să adere la NATO, după ce și-a rezolvat lunga dispută cu Grecia privind denumirea oficială a țării, care în viitor se va numi „Macedonia de Nord”.

Liderii țărilor NATO şi-au asumat un „angajament ferm” în atingerea obiectivelor de apărare ale alianței şi au criticat Federaţia Rusă pentru acţiuni pe care le-au numit distructive și care ar pune în pericol securitatea în Europa şi în lume. Într-o declarație dată publicităţii miercuri seara, în prima zi a Summitului NATO de la Bruxelles, şefii de state din Alianţă s-au arătat solidari cu guvernul de la Londra, care susține că Rusia ar fi direct implicată în otrăvirea dublului agent rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia cu substanța neuro-toxică numită Novicioc.

Documentul reafirmă poziția Alianței în raport cu cel mai important articol din tratatul care stă la baza NATO. E vorba de articolul 5 care stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor aliaților.

Declarația NATO a condamnat, de asemenea, anexarea din 2014 a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Autoritățile de la Atena anunță că vor expulza doi diplomați ruși și vor interzice intrarea în Grecia pentru alți doi, suspectați că ar fi încercat să compromită înțelegerea de luna trecută, cu Macedonia, privind denumirea fostei republici iugoslave. Purtătorul de cuvânt al guvernului Greciei, Dmitris Tzanakopoulos, a declarat miercuri, 11 iulie, că Atena nu va tolera încălcarea legilor internaționale. Agenția de știri Interfax citează Ministerul rus de Externe potrivit căruia Kremlinul va răspunde cu acțiuni similare la expulzările anunțate de Atena.

Macedonia și Grecia au ajuns luna trecută la o înțelegere în baza căreia fosta republică iugoslavă se va numi Macedonia de Nord, decizie ce i-a deschis calea de aderare la NATO.

Guvernul de la Chișinău a aprobat miercuri ratificarea a două Acorduri de împrumut pentru interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România. Împrumuturile de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) sunt în valoare de câte 80 de milioane de euro fiecare, relatează Moldpres.

Banii vor fi utilizați pentru realizarea proiectului „Construcția, echiparea și punerea în funcțiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova și România”. Mai exact, se vrea construcția unei stații back-to-back în Vulcănești; a unei linii de transport a energiei electrice de 400kV între Vulcănești și Chișinău și extinderea celor două stații electrice. Inițiativa face parte Strategia Energetică 2030 și angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul Comunității Energetice.

Ministerul de Interne de la Berlin relatează că unul din cei 69 cetățeni afgani cărora li s-au refuzat cererile de azil, s-ar fi sinucis în drum spre Afganistan. Săptămâna trecută cei 69 au fost obligați să părăsească Germania. Reprezentanții serviciului de migrație din Afganistan au anunțat că bărbatul în vârstă de 23 de ani s-ar fi sinucis marți, 10 iulie, într-un hotel din Cabul. Ei susțin că acesta ar fi fost deportat în țară după opt ani petrecuți în Germania.

Pe 4 iulie, ministrul de Interne de la Berlin, Horst Seehofer, a salutat deportarea solicitanților de azil din Afganistan, spunând că cei 69 de afgani au părăsit Germania de ziua sa de naștere, când a împlinit 69 de ani. Seehofer este cunoscut ca un critic al politicii de migrației a cancelarei germane Angela Merkel, politică pe care o consideră prea generoasă.

În Cehia, noul guvern al premierului Andrej Babiș a primit votul de încredere al Parlamentului. Votul a fost sprijinit și de deputați din Partidul Comuniștilor care astfel au revenit astfel la putere, în premieră după 1989. După 16 ore de dezbateri, miercuri noaptea, 105 din cei 196 de deputați prezenți au votat în favoarea guvernului condus de miliardarul Babiș, relatează Reuters.

Anterior, mii de cehi au protestat împotriva desemnării repetate a lui Andrej Babiș pentru funcția de prim ministru, investigat pentru corupție. Oamenii s-au arătat nemulțumiți și de posibila revenire a comuniștilor la guvernare, în premieră după revoluția de catifea din 1989 și căderea regimului comunist în Cehoslovacia.

Președintele american Donald Trump a cerut aliaților NATO să-și mărească la 4% din PIB bugetul apărării, dublu față de ținta financiară existentă, și anume 2%. Înainte de primele discuții din cadrul summit-ului NATO de la Bruxelles, Trump criticase din nou aliații europeni, în special Germania, pentru faptul că nu ar cheltui suficient pentru securitatea colectivă, lăsând Statele Unite să suporte cea mai mare parte a cheltuielilor.

În replică la noua propunere a președintelui american, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a declarat, citat de BBC, că pentru moment țările membre trebuie să se concentreze pe ținta de 2% din PIB, țintă „pe care suntem pe cale să o atingem”.

Din 29 de țări membre, în acest moment, numai cinci au un buget militar de 2% sau mai mult din PIB: Statele Unite, Grecia, Estonia, Marea Britanie și Letonia. Polonia și Franța vor atinge acest nivel la sfârșitul anului.