Adjunctul procurorului general al Statelor Unite, Rod J. Rosenstein, a anunțat astăzi punerea sub acuzare a 12 ofițeri ai Servicilor de spionaj ruse care au pătruns în conturile e-mail ale Comitetului Național Democratic, ale echipei de campanie prezidențială a lui Hillary Clinton și a Comitetului de campanie electorală a Democraților din Congresul american.

Împotriva lor au fost formulate 11 capete de acuzare, între care activitate conspirativă de spionaj împotriva Statelor Unite, spălare de bani murdari și tentative de a pătrunde în conducerile unor agenții electorale la nivel de state americane și ale unor agenții guvernamentale. Actul de acuzare este parte a anchetei conduse de consilierul special Robert S. Mueller III, referitoare la amestecul Rusiei în campania prezidențială din 2016 și a fost publicat de New York Times.

Rusia a negat că guvernul de la Moscova ar fi jucat vreun rol în spargerea conturilor ce a precedat alegerile prezidențiale. Procurorul Rosenstein a discutat capetele de acuzare la o conferință de presă la Ministerul de Justiție la Washington, desfășurată exact în momentul în care președintele Trump era primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Castelul Windsor.

Acuzațiile se anunță cu atît mai problematice pentru diplomația americană cu cît survin la numai două zile înaintea întîlnirii programate la Helsinki între președinții Donald Trump și Vladimir Putin

Statele Unite şi Marea Britanie sunt decise să dea dovadă de „forţă şi unitate'' în dialogul cu Rusia, a declarat vineri premierul britanic Theresa May, la conferința de presă cu președintele american Donald Trump. Şefa executivului britanic i-a mulţumit totodată preşedintelui pentru sprijinul oferit Londrei, după incidental din martie, cu gazul neurotoxic Niviciok.

Luni, președintele american se întâlnește la Helsinki cu omologul său rus Vladimir Putin. Referitor la agenda acestui summit, Donald Trump a afirmat că va aborda subiectele Siria şi Ucraina.
Liderul american s-a referit şi la anexarea Crimeei de către Rusia, eveniment petrecut în timpul mandatului preşedintelui american Barack Obama. „Putin nu ar fi făcut acest lucru dacă aş fi fost eu preşedinte atunci”, a comentat Trump.

Parchetul General din România a constatat că 21 de articole din legile de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală sunt neconstituționale. Cum modificările au fost adoptate în Parlament „fără a fi luate în considerare observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor” și „fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare”, concluziile Parchetului General au fost trimise instituțiilor care pot sesiza acum Curtea Constituțională, se arată într-un comunicat de presă, preluat de Agerpres. Modificările, criticate deja pentru că ar submina lupta cu corupția, au fost adoptate pe 4 iulie de Parlament.

Președintele americane Donald Trump a declarat, după întrevederea cu premierul britanic Theresa May la Chequers, că „nu știe” cu ce acord va ieși Marea Britanie din Uniunea Europeană, dar „oricum va fi, eu o să-l accept atâta timp cât putem continua să facem comerț”.

Declarația contrazice aproape total tonul unui interviu, publicat vineri dimineată de tabloidul „The Sun”, în care Trump critica planul de Brexit al premierului May, afirmând că acesta „omoară” perspectiva oricărei relații comerciale speciale între Statele Unite și Marea Britanie după ieșirea Marii Britanii din UE. Planul, considerat prea „slab”, a provocat deja demisia în semn de protest a doi membri ai guvernului britanic: ministrul pentru Brexit, David Davis, și ministrul de externe Boris Johnson.

La conferința de presă de vineri, însă, președintele american a declarat că tot ce vrea este ca după Brexit, cele două țări să aibă un acord comercial „special, și cred că este posibil”. Iar premierul britanic a precizat că după Brexit, „nu va exista nici un obstacol în calea Marii Britanii să încheie acorduri comerciale bilaterale cu Statele Unite și oricare altă țară”.

Președintele american și-a menținut însă criticile privind imigrația, care, în opinia sa, este „foarte dăunătoare Europei”, pentru că i-ar „schimba cultura” și a dat în acest context exemplul Germaniei. În replică, Theresa May a declarat că „Marea Britanie este mândră de tradiția ei de a-i primi pe toți cei care vor să contribuie la binele țării”.

Embed Răspândește

În Marea Britanie au loc numeroase demonstrații de protest împotriva lui Trump

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:00:53 0:00

Link direct

• 270p | 2,6MB
• 360p | 4,5MB
• 720p | 10,3MB
• 1080p | 23,8MB

Mii de persoane au venit la Londra să protesteze împotriva președintelui american Donald Trump, aflat într-o vizită oficială de două zile în Marea Britanie. În Piața Parlamentului a fost lansat și un balon uriaș, reprezentând un „Trump bebeluș”. Sunt anunțate proteste și în alte orașe, inclusiv la Windsor, unde președintele Donald Trum și soția sunt primiți de Regina Elisabeta a II-a.

Mama regizorului de film Oleh Sentov i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să-i grațieze fiul. Sentov a fost condamant în Rusia la 20 de ani închisoare și se află de aproape două luni în greva foamei, în închisoare. Sentov, originar din peninsula ucraineană Crimeea, este acuzat de terorism, dar avocații săi și organizații pentru apărarea drepturilor omului susțin că este un dosar motivat politic.

Prin greva foamei, Sentov vrea să obțină eliberarea din închisori ruse a 64 de cetățeni ucraineni, care în opinia sa sunt deținuți politici. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că scrisoarea mamei lui Sentov va fi „cu siguranță examinată cu atenție”.

Agenția Proprietății Publice va prelua în următoarele șase luni 192 de întreprinderi de stat și 71 de societăți pe acțiuni, în care statul deține majoritatea, relatează IPN. Printre acestea se numără întreprinderi cunoscute precum Combinatul de vinuri Mileștii Mici, Moldtelecom, Franzeluța sau Moldexpo.

Peste 40 din aceste întreprinderi se află în faliment. După reforma guvernului, Agenția Proprietății Publice a devenit o autoritate subordonată direct guvernului și nu unui minister anume, cum era în trecut.

Congresul Statelor Unite a aprobat o rezoluție prin care își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea politică a R.Moldova, Ucrainei și Georgiei, relatează Moldpres. În rezoluție se exprimă, totodată, sprijinul pentru guvernările alese democratic și oamenii din cele trei țări, încurajând aspirațiile lor democratice. Totodată, rezoluția condamnă agresiunea rusă în regiune și cere retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse, aflate ilegal pe teritoriul celor trei state.

Marți, Adunarea Parlamentară a OSCE a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă cu mandat internațional.

La summit-ul NATO de la Bruxelles s-a cerut, de asemenea, retragerea forțelor militare ruse, staționate pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, iar pe 22 iunie, Adunarea Generală ONU a aprobat o rezoluție privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.

Președintele Igor Dodon a salutat numirea lui Dmitri Kozak ca reprezentant al Kremlinului pentru relațiile economice cu R. Moldova, în locul lui Dmitri Rogozin. Dodon a scris pe FB joi seară că „Domnul Dmitri Kozak este un profesionist demn și un partener de dialog, care cunoaște foarte bine specificul Republicii Moldova”. Într-o primă reacție din partea guvernării dominate de PD, joi seară la Realitatea TV, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că Moldova are o experiență „mai puțin plăcută” cu Kozak, din cauza memorandumului privind federalizarea Moldovei, dar de data aceasta „contextul este altul”, pentru că țara este „mai puternică”, inclusiv pe plan internațional. Numirea lui Kozak a fost salutată de șefa socialiștilor, Zinaida Greceanîi.

Președintele american Donald Trump se întîlnește cu Theresa May la reședința de vară a premierului britanic, din afara Londrei, după care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a, la Castelul Windsor. Trump a declarat că relațiile Statelor Unite cu Marea Britanie sunt „foarte, foarte puternice” , la fel și relațiile sale cu premierul britanic.

​Cu toate acestea, într-un interviu cu tabloidul „The Sun”, Trump - aflat într-o vizită oficială de două zile în Marea Britanie - s-a alăturat celor care critică planul post-Brexit al premierului, calificîndu-l drept mult prea „slab”. Președintele a avertizat că acest plan ar putea submina orice acord comercial special de liber schimb între Marea Britanie și Statele Unite pentru că, în realitate, ar fi un aranjament între Statele Unite și Uniunea Europeană. „Iar Uniunea Europeană nu a fost corectă cu noi”, s-a plâns din nou președintele american.

Premierul Theresa May a pierdut deja doi membri ai guvernului din cauza acestui plan. Ministrul pentru Brexit, David Davis, și ministrul de externe Boris Johnson, au demisionat în semn de protest, susținând că planul ar lăsa de fapt Marea Britanie în Uniunea Europeană, după Brexit. În interviul cu „The Sun”, președintele american a apreciat că Boris Johnson ar fi „un foarte bun premier, are toate calitățile”.

Preşedintele american Donald Trump i-a avertizat pe europeni că „a schimbat caracterul” continentului şi că îi ameninţă cultura. În același interviu cu tabloidul de mare circulație „The Sun”, Trump afirmă: „Permiterea imigraţiei în Europa este o ruşine. Cred că a schimbat caracterul Europei şi dacă nu luaţi rapid măsuri nimic nu va mai fi la fel ca înainte; şi nu spun acest lucru într-un sens pozitiv".

Preşedintele american l-a criticat și pe primarul Londrei, Sadiq Khan, pentru faptul că nu ar fi reușit să combată eficient terorismul și pentru că a autorizat demonstrațiile de protest împotriva sa: „Nu am niciun motiv să mă duc la Londra. Îmi plăcea Londra ca oraş... Cred că primarul vostru a făcut o treabă foarte proastă. De ce să mă duc dacă nu mă simt binevenit?” - a comentat Trump.

Primarul Londrei și președintele american au avut deja un schimb dur de replici cu ocazia atentutului din 3 iunie 2017 din capitala britanică.

La Londra și în mai multe orașe britanice sunt anunțate o serie de mari proteste anti-Trump, inclusiv în piața din fața Parlamentului . Vor avea loc însă și cîteva manifestații pro-Trump.

Președintele R. Moldova Igor Dodon se va întâlni iarăși cu președintele rus Vladimir Putin, sâmbătă 14 iulie, a informat președinția de la Chișinău, citată de Interfax. Potrivit aceleași surse, Dodon va merge la Moscova ca să vadă finala din 15 iulie a Cupei Mondiale la fotbal, venind direct din Turcia, unde s-a aflat în vacanță cu soția, după ce a participat la depunerea jurământului de către președintele reales, Recep Tayyip Erdogan, la 9 iulie. Dodon a fost în Rusia și la începutul Cupei Mondiale, când a avut pe agendă și o întâlnire cu Patriarhul Chiril.

Ministrul de externe al Franței spune că Europa va combate eforturile președintelui american Donald Trump de a „destabiliza” UE și de a deraia cooperarea internațională, a informat AP. Șeful diplomației franceze Jean-Yves Le Drian a declarat vineri televiziunii BFM că Trump „nu poate înghiți ideea că există un ansamblu numit Uniunea Europeană”, dar a adăugat că „Europa nu se va lăsa destabilizată”. Le Drian a făcut remarca în timp ce președintele Trump era primit cu proteste de stradă la Londra, după un summit NATO la care a criticat din nou aliații europeni pentru că nu ar cheltui destul pentru apărare. În interviul de vineri, Le Drian a mai spus că singurul tip de relație în care crede Trump este conflictul, și l-a acuzat că vrea să distrugă eforturile internaționale din domeniul comerțului, combaterii încălzirii globale sau al programului nuclear iranian.

Un tribunal din Crimeea controlată de ruși l-a condamnat pe cetățeanul ucrainean Yevhen Panov la opt ani de închisoare pentru planuri teroriste despre care Kievul spune că sunt inventate. Curtea Supremă de la Simferopol l-a găsit vinovat pe Panov de deținere ilegală de arme, tentativă de contrabandă cu arme și explozivi, ca și de plănuirea unor acte de sabotaj. Panov a fost arestat de ruși împreună cu alt ucrainean, Andri Zahtei, în august 2016, în Crimeea, ambii fiind acuzați că ar fi pus la cale împreună atacuri în peninsulă. Zahtei a fost condamnat în februarie la șase ani și jumătate de închisoare. Kievul a respins sentințele, pe care le-a numit „provocări”. Între timp, mama regizorului ucrainean de film Oleh Sențov, care ispășește o pedeapsă de 20 de ani de închisoare în Rusia, a anunțat că i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să-i grațieze fiul.

Deputații puterii au anunțat că prevederile legale invocate pentru invalidarea alegerilor de primar din capitală ar putea fi modificate, așa cum au sugerat partenerii occidentali. Potrivit unui plan prezentat joi în parlament de Partidul Democrat și aliații săi, prevederile referitoare la interzicerea „agitației electorale” în ziua scrutinului vor fi analizate de Comisia Juridică, iar în termen de două luni vor fi prezentate propuneri de „perfecționare”. Trei instanțe moldovene la rând au fost de acord că liderul Platformei DA Andrei Năstase, ca și rivalul său socialist din turul al doilea, Ion Ceban, ar fi încălcat legea îndemnând în ziua alegerilor oamenii să iasă în număr mare la vot.

Vicepreședintele platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, este citat de Unimedia cu declarația că puterea ar cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macrofinanciare de la UE. Ideea scrisorii destinate instituțiilor UE vine după ce săptămâna trecută Parlamentul European a cerut suspendarea ajutoarelor pentru R. Moldova din cauza invalidării alegerilor de primar din capitală. În criticile lor la decizia europeană, liderii PD au sugerat blocarea asistenței europene va provoca neplăceri mai ales oamenii simpli, inclusiv „profesorii și copii”. PD nu a comentat deocamdată declarațiile lui Slusari.

Președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe vicepremierul Dmitri Kozak reprezentantul Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova. Kozak este cunoscut de moldoveni mai ales pentru promovarea la începutul anilor 2000 a unui proiect de rezolvare a conflictului transnistrean prin federalizarea R. Moldova. Putin și-a anulat totodată decretul prin care îl numise pe Dmitri Rogozin reprezentant special pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Guvernarea dominată de Partidul Democrat l-a declarat în august anul trecut pe Rogozin „persona non grata” în R. Moldova, după mai multe luni de tensiuni între PD și Moscova, provocate de presupusa șicanare a unor oficiali moldoveni de către autoritățile ruse. Într-o primă reacție, la Realitatea TV, președintele parlamentului Moldovei, Andrian Candu, a spus că țara sa are o experiență „mai puțin plăcută” cu Kozak, din cauza memorandumului privind federalizarea Moldovei, dar de data aceasta „contextul este altul”, pentru că țara este „mai puternică” inclusiv pe plan internațional.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, urmează să se întâlnească astăzi la Londra cu premierul britanic Theresa May și cu regina Angliei, Elisabeta a Doua, într-o vizită ce se anunță însoțită de proteste. Numai la Londra sunt anunțate două mari demonstrații cu zeci de mii de participanți, iar în întreaga țară sunt programate cam o sută. Un sondaj de opinie publicat miercuri arată că 77% din britanici au o părere negativă despre Trump, și că numai 50% din britanici sunt de acord să le viziteze țara. În ajun, în marginea summit-ului NATO de la Bruxelles, Trump a mărit tensiunea cu remarci critice la adresa felului cum decurg pregătirile britanice pentru ieșirea țării din UE.

Grecia a anunțat că expulzează doi diplomați ruși și refuză intrarea în țară altor doi pentru că ar fi încercat să submineze acordul cu Macedonia asupra numelui țări vecine, încheiat luna trecută. Potrivit unor surse guvernamentale de la Atena, rușii ar fi plătit mai mulți preoți ortodocși ca să încurajeze și organizeze proteste împotriva înțelegerii în baza căreia fosta republică iugoslavă a acceptat să se numească „Macedonia de Nord”. Rușii au primit termen până vineri, 13 iulie 2018, să-și trimită acasă cei doi diplomați, au declarat oficialități elene sub condiția anonimatului. Acordul greco-macedonean, care a deblocat apropierea Macedoniei de NATO și UE, a fost contestat vehement de grupări naționaliste din ambele țări.

Urmașii utilizatorilor de Facebook din Germania vor avea dreptul să acceseze conturile rudelor decedate. Așa a decis joi Curtea Federală de Justiție a Germaniei, de la Karlsruhe. Potrivit verdictului, mama unei fete de 15 ani ucisă de un tren la Berlin în 2012 va putea accesa contul FB care fusese blocat de rețeaua socială. Un purtător de cuvânt al companiei americane a spus că Facebook „este în dezacord respectuos” cu decizia instanței germane, punând dreptul la viață privată mai presus de orice. Părinții fetei decedate spun că vor acces la cont pentru a afla dacă moartea ei a fost sinucidere sau accident. Facebook transformase profilul fetei într-o „pagină memorială”, cu acces interzis, chiar dacă conținutul paginii se află în continuare în serverele rețelei.

Miniștrii de finanțe din UE urmează să se pună de acord vineri asupra unei poziții comune înaintea întâlnirii cu omologii din G20 săptămâna viitoare, criticând măsurile comerciale „unilaterale” adoptate de Statele Unite și amenințând cu o ripostă pe măsură, informează Reuters. Miniștrii din UE vor cere de asemenea mai multe măsuri pentru mărirea transparenței impozitare și împotriva spălării banilor, propunând o reformă internațională a taxelor digitale până în 2020. Reuters citează în acest sens o ciornă a documentului ce urmează să fie discutat vineri la Bruxelles de șefii „finanțelor” europene, în cardul întâlniri lor lunare.

Grecia a decis să expulzeze doi diplomați ruși și să interzică intrarea în țară altor doi, sub suspiciunea că ar fi încercat să submineze negocierile care au dus la acordul de luna trecută dintre Atena și Skopje privind numele Macedoniei. De peste 20 de ani, Grecia și Macedonia se confruntă pe subiectul numelui oficial al fostei republici iugoslave iar acordul din iunie a deschis acum Macedoniei drumul spre admiterea în NATO (confirmată la summit-ul de la Bruxelles din 11-12 iunie) și Uniunea Europeană. Rusia este iritată de perspectiva aderării Macedoniei la NATO.

Potrivit unui oficial de la Atena, care și-a păstrat anonimatul, Rusia are până în 13 iulie timp să-și retragă cei doi diplomați.

Ministerul de externe de la Moscova a anunțat că va răspunde cu o măsură similară.

Potrivit unui cotidian de la Atena, care a fost primul să publice informația despre expulzarea diplomaților, acești ar fi acuzați că au încercat să submineze sprijinul opiniei publice din Grecia pentru acordul cu Macedonia.

Întărirea prezenței militare NATO în țările baltice este necesară pentru a contracara „acțiunile agresive” ale Rusiei, a declarat comandantul forțelor NATO, generalul american Curtis Scaparrotti.

Într-un interviu cu Europa Liberă, cu ocazia summit-ului NATO de la Bruxelles, Scaparrotti a mai declarat că cele patru „batalioane suplimentare” staționate în țările baltice și Polonia în ultimele luni, nu reprezintă nici o amenințare pentru Rusia.

„Dar patru batalioane pot descuraja orice agresiune din partea Rusiei când vine vorba de frontierele NATO” a precizat generalul american.

Întrebat dacă Rusia este o amenințare sau un potențial aliat al NATO și al Statelor Unite, generalul Scaparrotti a declarat că și-ar dori ca Rusia să fie „un membru productiv al Europei, dar pentru asta trebuie să respecte ordinea și legislația internaționale”.

Referitor la activitatea Rusiei în Ucraina, Scaparrotti a declarat că NATO nu acceptă „ocupația peninsulei Crimeea, adică a Ucrainei și nici prezența ei (a Rusiei) în estul Ucrainei”. În acest context, el a apreciat summit-ul Trump-Putin din 16 iulie drept expresia unei duble strategii, care combină „forța” cu „dialogul”.

La încheierea summit-ului NATO, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că NATO iese întărit din aceste două zile de dezbateri „deschise și oneste”, la care țările membre, la insistențele președintelui american Donald Trump, și-au reafirmat hotărârea de a mări cheltuielile militare. „De la venirea președintelui Donald Trump (la putere), aliații europeni și Canada și-au mărit cheltuielile pentru apărare cu 41 de miliarde de dolari”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă. „Și toți aliații au promis să mărească aceste cheltuieli, a precizat Stoltenberg, și asta va face NATO mai puternic”.

La întâlnirea liderilor NATO cu președinții Georgiei și Ucrainei s-a discutat despre amenințarea pe care o reprezintă Rusia la adresa suveranității și securității acestor două țări, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la încheierea summit-ului de la Bruxelles. În cazul Georgiei, participanții au convenit să continue colaborarea cu guvernul de la Tbilisi pentru a pregăti Georgia în vederea aderării la NATO. Totodată, liderii NATO și-au reafirmat sprijinul pentru aspirațiile Ucrainei de a se alătura Alianței, a mai declarat Stoltenberg, care a cerut Kievului să continue reformele. Totodată, a asigurat Ucraina de sprijinul politic și „practic” al Alianței, în conflictul separatist cu care se confruntă.

Șeful misiunii americane la OSCE, Hary Kamian, a încurajat R.Moldova să combată „abuzul resurselor administrative și să sprijine o presă pluralistă” în pregătirea alegerilor generale din acest an. Comentând ultimul raport al șefului misiunii OSCE din Moldova, Kamian a atras atenția că trebuie accelerate și reformele, mai ales după anularea alegerilor locale de la Chişinău. Totodată a cerut Rusiei să-și retragă trupele din Moldova, în conformitate cu decizia summit-ului OSCE din 1999, de la Istanbul. Pentru locuitorii din zonă trebuie asigurată „libertatea de mișcare”, motiv pentru care diplomatul american a insistat pe ridicarea „tuturor barierelor care implică un regim de graniță” și a cerut ca membrii misiunii OSCE să fie liberi să circule pe tot teritoriul R.Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, se arată într-un comunicat al misiunii OSCE a Statelor Unite.

Parlamentul ucrainean a aprobat un amendament, cerut de Fondul Monetar Internațional, la legea prin care s-a înființat un tribunal anticorupție. FMI cere ca noul tribunal să fie împuternicit să judece și recursurile în curs la procese legate de cazuri de corupție.

Pentru moment, nu este clar dacă amendamentul satisface așteptările FMI, dar de înființarea și funcționarea acestui nou tribunal anticorupție depinde eliberarea unei noi tranșe din creditul de 17,5 miliarde de dolari, acordat de FMI pentru finanțarea reformelor din Ucraina.

Alte două condiții puse de FMI sunt ridicarea prețului la gaz aproape de cel de piață și reducerea cheltuielilor bugetare.

Legea privind crearea tribunalului anticorupție a fost semnată de președintele ucrainean Petro Poroșenko pe 11 iunie.