Ştiri
Franța este campioana mondială la fotbal 2018 (VIDEO)
La Moscova s-a încheiat astă-seară Campionatul Mondial de Fotbal cîștigat de echipa Franței, care în meciul final a înfrînt cu 4-2 echipa Croației. Pe locul al treilea s-a situat Belgia. Meciul a fost urmărit din tribune de președintele Vladimir Putin și omologii săi din Franța și Croația, Emmanuel Macron și Colinda Grabar-Kitarovic, care au înmînat ulterior jucătorilor celor două echipe medaliile pentru primele două locuri ale Campionatului. Manifestări de jubilație au avut loc ulterior în centrul Parisului și în alte orașe din Franța, cu participarea a zeci de mii de fani ai echipei naționale.
Următoarea ediție a Campionatului Mondial se va desfășura în 2022 în Qatar, al cărui emir a fost prezent la o ceremonie specială la Kremlin.
Manifestări oficiale în Turcia la împlinirea a doi ani de la puciul militar eșuat împotriva lui Erdogan
Turcia marchează astăzi împlinirea a doi ani de la puciul militar eșuat din 2016, soldat cu 250 de morți. Președintele Recep Tayyip Erdogan și alți oficiali de rang înalt au participat la Ankara la o citire din Coran, la începutul unei serii de manifestări publice La 15 iulie 2016, grupări din armată au folosit tancuri, avioane de vânătoare și elicoptere în încercarea de a-l înlătura de la putere pe Erdogan. Au avut loc ciocniri în mai multe orașe importante, inclusiv la Istanbul și Ankara. Turcia a dat vina pentru puciul eșuat pe clericul musulman Fethullah Gulen, aflat în Statele Unite, care neagă orice implicare. După puci autoritățile turce au arestat, concediat sau suspendat din posturi zeci de mii de oameni, inclusiv oficiali publici, jurnaliști și profesori într-o epurare avându-i ca țintă pe presupușii suporteri ai lui Gulen.
Mișcarea de rezistență națională ACUM a anunțat noi proteste pentru luni 16 iulie
Mișcarea de rezistență națională ACUM a anunțat noi proteste împotriva nevalidării alegerilor pentru postul de primar al capitalei, câștigate de liderul Platformei DA, Andrei Năstase. Protestele ar urma să aibă loc luni, 16 iulie, la 7.30 dimineața, în fața inspectoratelor de poliție din raioane, sub genericul „Apărați poporul, nu uzurpatorul!”. Potrivit unui anunț plasat de organizatori pe rețelele de socializare, protestatarii vor încerca să-i convingă pe reprezentanții forțelor de ordine din capitală și din 17 raioane că „sunt umiliți, batjocoriți și folosiți în scopuri improprii meseriei alese”.
Germania va prelua de la italieni 50 din cei 450 de migranți de la bordul unei nave de pază a frontierei UE
Germania a spus că a acceptat să preia de la italieni 50 din cei 450 de migranți aflați la bordul unor nave al pazei de frontieră a UE în Marea Mediterană. Mai devreme promiseseră să găzduiască tot câte 50 de migranți Malta și Franța. Un purtător de cuvânt german a spus că oferta Berlinului a fost făcută în baza intensificării cooperării bilaterale cu Italia în domeniul migrației. Anunțul vine după ce premierul italian Giuseppe Conte a spus că și-a sunat colegii din toate țările UE ca să le amintească faptul că la recentul lor summit au semnat o declarație despre nevoia de a duce împreună povara migrației. Tot astăzi, însă, Cehia, una din cele câteva țări central-europene care refuză constant să-și ajute partenerii în privința migrației, a anunțat prin vocea premierului Andrej Babis că nu primi „nici un migrant”.
Theresa May despre „sfatul” lui Donald Trump: „Mi-a spus nu să negociez, ci să dau în judecată” UE
Premierul britanic Thersa May a spus că președintele american Donald Trump i-a sugerat să dea în judecată Uniunea Europeană, în efortul de a părăsi organizația în condiții avantajoase. Trump spusese reporterilor la 13 iulie că i-a dat un sfat lui May, dar aceasta l-a considerat „prea brutal”. Întrebată de BBC duminică despre acel sfat, May a răspuns: „Mi-a spus că a trebui să dau în judecată UE. Nu să negociez, ci să-i dau în judecată”. May a amintit însă că tot Trump a spus la conferința de presă că negocierile pentru „Brexit” trebuie să continue. Marea Britanie ar urma să iasă din UE cel mai târziu la sfârșitul lunii martie 2019, în baza referendumului din 2016, câștigat cu o mică diferență de voturi de partizanii ieșirii din UE.
Donald Trump afirmă că ar avea „așteptări reduse” de la întîlnirea sa cu Vladimir Putin
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că are „așteptări reduse” de la summitul de luni de la Helsinki cu omologul său rus Vladimir Putin. „Merg cu așteptări reduse”, a spus Trump într-un interviu cu televiziunea americană CBS News, publicat duminică. El a mai spus că summitul „nu va face rău” și poate va aduce „ceva bun”. „Cred că este bine să te întâlnești. Eu cred în întâlniri”, a adăugat Trump. Liderul american a mai spus în interviu că va ridica în discuțiile cu Putin recenta inculpare a 12 ofițeri de informații ruși de către autoritățile americane pentru presupusul amestec în alegerile prezidențiale din 2016, din Statele Unite. Dar răspunzând unei întrebări a redactorului, Trump a spus că nu s-a gândit până acum dacă să-i ceară lui Putin extrădarea suspecților ruși.
Barack Obama va participa la comemorarea împlinirii unui secol de la nașterea lui Nelson Mandela
Fostul președinte al Statelor Unite, Barack Obama, va participa la comemorarea împlinirii unui secol de la nașterea lui Nelson Mandela, fost lider al mișcării anti-apartheid și fost președinte sud-african, decedat în 2013. Obama, care a fost primul președinte afro-american al Statelor Unite, va ține un discurs la Johannesburg la 17 iulie, în ajunul aniversării lui Mandela. Un consilier al lui Obama a spus că el va folosi ocazia de a transmite un mesaj de „toleranță, incluziune și democrație într-o vreme când moștenirea lui Mandela este în pericol în lumea întreagă”. Consilierul Benjamin Rhodes a mai spus că va fi cel mai important discurs rostit de Obama după plecarea de la Casa Albă în 2017.
Kirstjen Nielsen: Rusia face eforturi persistente de a diviza societatea americană
Șefa securității interne din Statele Unite a spus că ar exista „eforturi rusești persistente”, inclusiv pe rețelele sociale, de a crea diviziuni în societatea americană. Vorbind sâmbătă la o adunare de secretari de stat la Philadelphia, Kirstjen Nielsen a mai spus că eforturile rusești „nu sunt neapărat concentrate asupra unor politicieni concreți sau a unor campanii politice”. Ea a mai declarat că nu sunt indicii de amestec rusesc major în alegerile americane „de la mijloc de mandat” de anul acesta, cum a fost cazul la alegerile prezidențiale din 2016. Remarcile lui Nielsen vin după ce 12 ofițeri de securitate ruși au fost puși sub acuzare în Satele Unite pentru presupusa implicare în campania din 2016 împotriva candidatei democraților, Hillary Clinton.
ONU: Numărul civililor uciși în Afganistan a atins un record în prima jumătate a anului curent
Națiunile Unite spun că numărul de civili uciși în Afganistan a atins un record în prima jumătate a anului curent, în ciuda armistițiului de luna trecută. Numărul deceselor a crescut cu un procent, ajungând la 1692, deși numărul răniților a scăzut cu 5%, a spus în cel mai recent raport, publicat duminică, Misiunea de Asistență în Afganistan a ONU (UNAMA). În document se spune că principalele cauze ale deceselor din rândul civililor afgani au fost luptele la sol dintre forțele de securitate și militanți, bombele plasate pe marginea drumurilor, atacuri ale militanților, atentate sinucigașe cu bombe revendicate de Statul Islamic și atacuri ale Talibanilor.
Donald Trump: Președintele Putin este „probabil” o „persoană fără scrupule”
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus într-un interviu cu un ziar britanic că președintele rus Vladimir Putin, cu care se va întâlni luni la Helsinki este „probabil” o „persoană fără scrupule”. În interviul din ziarul „Daily Mail”, Trump a adăugat însă că nu exclude că va avea o relație bună cu Putin, și a repetat ideea că liderul rus nu este nici dușman, nici prieten, ci „concurent”. Trump a mai spus că pentru țara sa, ca și pentru Marea Britanie, este important și pozitiv să aibă o relație bună cu state ca Rusia sau China. Trump s-a aflat duminică în Scoția, în ultima zi a vizitei sale în Marea Britanie, de unde va merge la summitul cu Putin din Finlanda.
Vladimir Putin îl promovează pe Dmitri Kozak la întîlnirea sa cu Igor Dodon la Moscova
Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat speranța că noul emisar special al Kremlinului în R. Moldova, Dmitri Kozak, va contribui la „promovarea cooperării” dintre cele două țări. Potrivit Interfax, Putin a făcut remarca la întâlnirea avută sâmbătă la Moscova cu președintele Igor Dodon, care a fost invitat să asiste la sfârșitul Cupei Mondiale la fotbal, a cărei finală se va juca în capitala rusă duminică. Putin l-a numit pe vicepremierul Kozak în postul ocupat mai înainte de Dmitri Rogozin săptămâna aceasta. Kozak este cunoscut în Moldova mai ales pentru planul rusesc de federalizare a Moldovei în vederea soluționării conflictului transnistrean, de la începutul deceniului trecut, respins în ultimul moment de președintele de atunci al Moldovei, Vladimir Voronin.
PDM repetă oferta de constituire a unui front comun al forțelor pro-europene
Principalul partid de guvernământ, PDM, și-a reiterat oferta pentru un front comun al „forțelor pro-europene” la alegerile parlamentare de la toamnă. Într-un interviu pentru Tribuna.md, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a spus că „fisura” între formațiunile pro-europene face să crească popularitatea partidelor de stânga, punând în pericol „vectorul european de dezvoltare a țării”. În interviu, Gămurari a repetat poziția PD potrivit căreia formațiunea lui Vlad Plahotniuc nu a jucat nici un rol în invalidarea alegerilor pentru postul de primar al capitalei și și-a exprimat speranța că tensiunile provocate de invalidare în relația cu Parlamentul European se vor aplana.
Mii de persoane au demonstrat la Edinburgh în capitala Scoției împotriva vizitei președintelui Trump în Marea Britanie
Mii de oameni au ieșit sâmbătă pe străzile capitalei scoțiene Edinburgh să protesteze împotriva președintelui Statelor Unite, Donald Trump, care își petrece sfârșitul săptămânii la câmpul său de golf de laTurnberry, în vestul Scoției. Vineri, premierul scoțian Nicola Sturgeon a refuzat să-l întâmpine pe aeroportul de la Glasgow, unde Trump a fost primit de un reprezentant al guvernului britanic, venit de la Londra. Tot vineri la Londra au avut loc proteste masive de stradă împotriva lui Trump, în pregătirea cărora guvernul premierului Theresa May a decis să țină întâlnirea celor doi lideri în afara capitalei britanice. Proteste scoțiene de mai mică amploare au fost programate și în preajma câmpului de golf al lui Trump.
Forțele aeriene israeliene ripostează împotriva rachetelor și proiectilelor lansate de palestinieni din Fâșia Gaza
Forțele de apărare isreliene și-a reluat sâmbătă după-amiază bombardamentele aeriene asupra obiectivelor mișcării Hamas din Fâșia Gaza, la o zi după ciocniri la frontieră în care și-au pierdut viața doi palestinieni, inclusiv un adolescent, iar alte câteva sute au fost răniți. Armata israeliană a spus nu a dat detalii despre obiectivele țintite. Potrivit unor surse palestiniene citate de AFP, loviturile avioanelor militare israeliene au lovit ținte Hamas fără să provoace răniri. Între timp, din teritoriul palestinian aflat sub blocadă israelienă au fost lansate rachete și proiectile înspre sudul Israelului. În protestele palestiniene de vineri au murit împușcați un palestinian de 15 ani și altul de 20 de ani, iar 220 de palestinieni au fost răniți – potrivit datelor ministerului palestinian al sănătății.
Președintele Igor Dodon anunță că a fost invitat la Forumul Păcii în Franța
Președintele Igor Dodon urma să discute sâmbătă la Moscova despre relațiile bilaterale moldo-ruse și chestiunea transnistreană cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin. Într-o declarație citată de Interfax, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a spus că Vladimir Putin l-a întâlnit pe Dodon „destul de frecvent”, anume „de peste zece ori din 2017”. Tot astăzi, Dodon, care a călătorit oficial rar ca președinte în UE, a scris pe Facebook că președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a invitat la Forumul Păcii, o adunare anuală de lideri politici, religioși, activiști și analiști din lumea întreagă, care se va ține în noiembrie la Paris.
Casa Albă respinge chemările unor membri ai Congresului de anulare a summitul prezidențial americano-rus
Casa Albă a respins îndemnurile unor membri de frunte ai Congresului de a anula summitul prezidențial americano-rus în urma inculpării de către Statele Unite a 12 ofițeri de securitate ruși în legătură cu amestecul lor în alegerile prezidențiale americane din 2016. Suspecții sunt bănuiți că au accesat ilegal documente și e-mailuri dăunătoare contracandidatei lui Donald Trump la alegeri, democrata Hillary Clinton. Inculparea lor a fost anunțată vineri, 13 iulie, la numai trei zile înaintea summitului de la Helsinki al președinților rus și american. Anularea summit-ului a fost cerută printre alții de președintele comisiei pentru apărare din Senat, John McCain, care a spus că întâlnirea nu trebuie să aibă loc dacă Trump nu este dispus să-i spună lui Putin că va avea de plătit un mare preț pentru „agresiunea” împotriva democrației americane. Secretara de presă a Casei Albe, Sarah Sanders, a respins însă asemenea îndemnuri, insistând că inculpările nu vizează vreun oficial din campania lui Trump.
Hassan Rouhani: Statele Unite ar fi mai izolate ca oricând
Președintele iranian Hassan Rouhani a spus sâmbătă că Statele Unite sunt mai izolate ca oricând din cauza sancțiunilor impuse Iranului, chiar și printre aliații lor. Liderul de la Teheran a făcut aprecierea într-o apariție televizată, făcând trimitere la protestele care însoțesc vizita în Marea Britanie a președintelui american Donald Trump. Casa Albă a denunțat în primăvară acordul încheiat de puterile globale cu Iranul în 2015, pe care Trump îl numise încă din campania sa electorală „cea mai rea înțelegere posibilă”. Celelalte puteri occidentale care au semnat acordul odată cu americanii insistă că el este util, chiar dacă are imperfecțiuni.
Fostul premier pakistanez Nawaz Sharif în detenție după revenirea sa de la Londra
Fostul premier pakistanez Nawaz Sharif se află în detenție sâmbătă, la o zi după ce atacuri petrecute în campania electorală s-au soldat cu peste 130 de morți, inclusiv un candidat. În provincia sud-vestică Baluchistan, un atentator sinucigaș a ucis cu bombă 128 de oameni vineri. Alți patru au murit într-un atac în nord-vestul țării. Incidentele au avut loc la câteva ore după ce Sharif a revenit de la Londra împreună cu fiica lui Maryam ca să ispășească o sentință de 10 ani de închisoare pentru corupție. Maryam Sharif a fost condamnată la 7 ani. Sharif s-a implicat de la distanță în campanie, cerând alegătorilor să voteze pentru partidul său, Liga Musulmană. Sâmbătă un purtător de cuvânt al formațiunii a spus că Sharif și fiica lui sunt deținuți la o închisoare de lângă capitala Islamabad.
Doisprezece ofițeri ai serviciilor de spionaj ruse puși sub acuzare astăzi la Washington pentru implicarea lor în campania electorală pentru prezidențialele din 2016
Adjunctul procurorului general al Statelor Unite, Rod J. Rosenstein, a anunțat astăzi punerea sub acuzare a 12 ofițeri ai Servicilor de spionaj ruse care au pătruns în conturile e-mail ale Comitetului Național Democratic, ale echipei de campanie prezidențială a lui Hillary Clinton și a Comitetului de campanie electorală a Democraților din Congresul american.
Împotriva lor au fost formulate 11 capete de acuzare, între care activitate conspirativă de spionaj împotriva Statelor Unite, spălare de bani murdari și tentative de a pătrunde în conducerile unor agenții electorale la nivel de state americane și ale unor agenții guvernamentale. Actul de acuzare este parte a anchetei conduse de consilierul special Robert S. Mueller III, referitoare la amestecul Rusiei în campania prezidențială din 2016 și a fost publicat de New York Times.
Rusia a negat că guvernul de la Moscova ar fi jucat vreun rol în spargerea conturilor ce a precedat alegerile prezidențiale. Procurorul Rosenstein a discutat capetele de acuzare la o conferință de presă la Ministerul de Justiție la Washington, desfășurată exact în momentul în care președintele Trump era primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Castelul Windsor.
Acuzațiile se anunță cu atît mai problematice pentru diplomația americană cu cît survin la numai două zile înaintea întîlnirii programate la Helsinki între președinții Donald Trump și Vladimir Putin
Theresa May: „Forță și unitate” în dialogul cu Rusia
Statele Unite şi Marea Britanie sunt decise să dea dovadă de „forţă şi unitate'' în dialogul cu Rusia, a declarat vineri premierul britanic Theresa May, la conferința de presă cu președintele american Donald Trump. Şefa executivului britanic i-a mulţumit totodată preşedintelui pentru sprijinul oferit Londrei, după incidental din martie, cu gazul neurotoxic Niviciok.
Luni, președintele american se întâlnește la Helsinki cu omologul său rus Vladimir Putin. Referitor la agenda acestui summit, Donald Trump a afirmat că va aborda subiectele Siria şi Ucraina.
Liderul american s-a referit şi la anexarea Crimeei de către Rusia, eveniment petrecut în timpul mandatului preşedintelui american Barack Obama. „Putin nu ar fi făcut acest lucru dacă aş fi fost eu preşedinte atunci”, a comentat Trump.
Parchetul General din România: 21 de articole din legile de modificare a Codurilor Penale sînt neconstituționale
Parchetul General din România a constatat că 21 de articole din legile de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală sunt neconstituționale. Cum modificările au fost adoptate în Parlament „fără a fi luate în considerare observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor” și „fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare”, concluziile Parchetului General au fost trimise instituțiilor care pot sesiza acum Curtea Constituțională, se arată într-un comunicat de presă, preluat de Agerpres. Modificările, criticate deja pentru că ar submina lupta cu corupția, au fost adoptate pe 4 iulie de Parlament.
Donald Trump se răzgândește: orice acord de Brexit este „în ordine” (VIDEO)
Președintele americane Donald Trump a declarat, după întrevederea cu premierul britanic Theresa May la Chequers, că „nu știe” cu ce acord va ieși Marea Britanie din Uniunea Europeană, dar „oricum va fi, eu o să-l accept atâta timp cât putem continua să facem comerț”.
Declarația contrazice aproape total tonul unui interviu, publicat vineri dimineată de tabloidul „The Sun”, în care Trump critica planul de Brexit al premierului May, afirmând că acesta „omoară” perspectiva oricărei relații comerciale speciale între Statele Unite și Marea Britanie după ieșirea Marii Britanii din UE. Planul, considerat prea „slab”, a provocat deja demisia în semn de protest a doi membri ai guvernului britanic: ministrul pentru Brexit, David Davis, și ministrul de externe Boris Johnson.
La conferința de presă de vineri, însă, președintele american a declarat că tot ce vrea este ca după Brexit, cele două țări să aibă un acord comercial „special, și cred că este posibil”. Iar premierul britanic a precizat că după Brexit, „nu va exista nici un obstacol în calea Marii Britanii să încheie acorduri comerciale bilaterale cu Statele Unite și oricare altă țară”.
Președintele american și-a menținut însă criticile privind imigrația, care, în opinia sa, este „foarte dăunătoare Europei”, pentru că i-ar „schimba cultura” și a dat în acest context exemplul Germaniei. În replică, Theresa May a declarat că „Marea Britanie este mândră de tradiția ei de a-i primi pe toți cei care vor să contribuie la binele țării”.
Mii de persoane au venit la Londra să protesteze împotriva președintelui american Donald Trump, aflat într-o vizită oficială de două zile în Marea Britanie. În Piața Parlamentului a fost lansat și un balon uriaș, reprezentând un „Trump bebeluș”. Sunt anunțate proteste și în alte orașe, inclusiv la Windsor, unde președintele Donald Trum și soția sunt primiți de Regina Elisabeta a II-a.
Mama regizorului O. Sențov îi cere lui V.Putin să-l grațieze pe fiul său (VIDEO)
Mama regizorului de film Oleh Sentov i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să-i grațieze fiul. Sentov a fost condamant în Rusia la 20 de ani închisoare și se află de aproape două luni în greva foamei, în închisoare. Sentov, originar din peninsula ucraineană Crimeea, este acuzat de terorism, dar avocații săi și organizații pentru apărarea drepturilor omului susțin că este un dosar motivat politic.
Prin greva foamei, Sentov vrea să obțină eliberarea din închisori ruse a 64 de cetățeni ucraineni, care în opinia sa sunt deținuți politici. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că scrisoarea mamei lui Sentov va fi „cu siguranță examinată cu atenție”.
APP va prelua 192 de întreprinderi de stat și 71 de societăți pe acțiuni
Agenția Proprietății Publice va prelua în următoarele șase luni 192 de întreprinderi de stat și 71 de societăți pe acțiuni, în care statul deține majoritatea, relatează IPN. Printre acestea se numără întreprinderi cunoscute precum Combinatul de vinuri Mileștii Mici, Moldtelecom, Franzeluța sau Moldexpo.
Peste 40 din aceste întreprinderi se află în faliment. După reforma guvernului, Agenția Proprietății Publice a devenit o autoritate subordonată direct guvernului și nu unui minister anume, cum era în trecut.
O rezoluție a Congresul american reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea politică a R.Moldova, Ucrainei și Georgie
Congresul Statelor Unite a aprobat o rezoluție prin care își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea politică a R.Moldova, Ucrainei și Georgiei, relatează Moldpres. În rezoluție se exprimă, totodată, sprijinul pentru guvernările alese democratic și oamenii din cele trei țări, încurajând aspirațiile lor democratice. Totodată, rezoluția condamnă agresiunea rusă în regiune și cere retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse, aflate ilegal pe teritoriul celor trei state.
Marți, Adunarea Parlamentară a OSCE a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă cu mandat internațional.
La summit-ul NATO de la Bruxelles s-a cerut, de asemenea, retragerea forțelor militare ruse, staționate pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, iar pe 22 iunie, Adunarea Generală ONU a aprobat o rezoluție privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
