Ambasada Franței la Moscova a anunțat că își închide misiunea economică în Rusia din cauza înrăutățirii condițiilor impuse de guvernul rus. „Condițiile de activitate pentru Business France în Rusia s-au deteriorat considerabil” în ultimele luni, inclusiv prin sechestrarea conturilor misiunii de către autoritățile ruse, în ciuda faptului că este protejată de Convenția de la Viena privind activitatea diplomatică, a spus ambasada franceză la Moscova, într-un comunicat. Mai este reamintită expulzarea directorului misiunii de către autoritățile ruse. Acesta a fost expulzat ca răspuns la expulzarea mai multor diplomați ruși de către țările occidentale din cauza presupusei otrăviri cu gaz neorotoxic în Marea Britanie a unui fost agent dublu rus.

Autoritatea britanică pentru reglementare în domeniul media Ofcom a spus că televiziunea internațională rusă finanțată de stat Russia Today (RT) a încălcat legea când a prezentat mesaje trimise de propriii angajați drept emailuri și tweet-uri ale telespectatorilor. Declarația de luni vine în contextul anchetei pe care Ofcom o face în legătură cu modul cum a reflectat televiziunea rusă presupusul atac rus cu agent neorotoxic pe teritoriul britanic împotriva unui fost spion rus. Ofcom a spus de multe ori în ultimii ani că RT a încălcat regulile de imparțialitate difuzând conținut eronat. În replică, RT a spus că autoritatea britanică nu i-ar fi examinat explicațiile îndeajuns.

Președintele american Donald Trump a spus că discuțiile de luni cu omologul său rus Vladimir Putin au fost un „bun început”. El a făcut declarația lapidară după convorbirile unul la unul cu Putin care au durat mai mult de două ore și înainte de prânzul de lucru al delegațiilor oficiale la summitul din capitala Finlandei. Este primul summit deplin cu Putin de când Trump a fost ales președinte cu 18 luni în urmă. Dând startul convorbirilor de astăzi, președintele american a prezis că Statele Unite și Rusia „vor ajunge să aibă o relație extraordinară” și a spus că „buna înțelegere cu Rusia este un lucru bun, nu un lucru rău”. Trump a mai spus că discuțiile vor fi despre toate „de la comerţ la armată şi de la rachete la China”. Un consilier prezidențial rus, Iuri Uşakov, a spus că pe agendă se va mai afla tema stabilităţii strategice, inclusiv în contextul desfăşurării de către Statele Unite a sistemului de apărare antirachetă în România. Rusia mai dorește relaxarea sancțiunilor americane și internaționale care i-au fost impuse din cauza anexării Crimeii, în 2014, și sprijinului acordat separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

Curtea supremă de justiție de la Chișinău examinază marți cererea lui Andrei Năstase de revizuire a deciziei prin care a refuzat să valideze alegerile pentru postul de primar al capitalei câștigate de liderul Platformei „DA” luna trecută. Presa moldoveană a publicat un extras din agenda Curții, în care se spune că această ședință va avea loc în 17 iulie, la orele 14:00, dar agenda poate suferi modificări. Năstase a cerut săptămâna trecută rejudecarea cauzei privind validarea alegerilor din 3 iunie pe motiv că au apărut circumstanțe noi, anume că un judecător implicat în proces până acum depășise limita de vârstă de 65 de ani pentru a mai putea deține calitatea de magistrat. Judecătorul, care nu a fost numit, ar fi fost implicat în examinarea cererii mai vechi a lui Năstase de recuzare a completului de judecată, care a invalidat în cele din urmă scrutinul. Invalidarea alegerilor din Chișinău s-a soldat cu critici occidentale aspre la adresa guvernării moldovene, cereri de asigurare a independenței justiției și suspendarea ajutoarelor macrofinanciare din partea Uniunii Europene.

Un avion militar românesc de tip IAR 99 Şoim s-a prăbuşit luni în judeţul Bacău, iar piloţii au reuşit să se catapulteze. Ministerul Apărării Naţionale a spus că avionul căzut în zona localităţii Nicolae Bălcescu provenea de la Baza 95 Aeriană care „a pus în aplicare de urgenţă planul de intervenţie în astfel de situaţii”. Ministrul româns al apărării Mihai Fifor, împreună cu şeful Statului Major al armatei române, generalul Nicolae Ciucă, au vizitat locul accidentului, care urmează să fie investigat de o comisie de la Sttaul Major al forțelor aeriene române

Președintele american Donald Trump a spus în deschiderea convorbirilor sale de astăzi cu liderul rus Vladimir Putin că Statele Unite și Rusia vor „ajunge să aibă o relație extraordinară” și că „buna înțelegere cu Rusia este un lucru bun, nu un lucru rău”. Trump și Putin s-au întâlnit la Helsinki, astăzi 16 iulie, în cadrul primului lor summit de când Trump a fost ales președinte cu 18 luni în urmă. „Chiar cred că lumea vrea să vadă că ne înțelegem bine”, a declarat Trump în debutul convorbirilor. El a mai spus că acestea vor include o serie de chestiuni, „de la comerţ la armată şi de la rachete la China”. Înaintea întâlnirii, Trump a scris pe Twitter că de vină pentru starea proastă a relațiilor Statelor Unite cu Rusia sunt fosta administrație democrată americană și ancheta americană asupra presupusului amestec rus în alegerile prezidențiale americane din 2016, în defavoarea contracandidatei sale democrate Hillary Clinton.

Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a primit în partid un nou primar, primarul orașului Nisporeni, Grigore Roibu, consolidând poziția formațiunii de guvernământ înaintea alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului, care vor avea loc în premieră inclusiv în circumscripții uninominale. El însuși originar din raionul Nisporeni, Plahotniuc i-a înmânat personal carnetul de partid lui Roibu, în cadrul unei reuniuni raionale, la sfârșitul săptămânii trecute. Roibu a fost ales primar în 2015 din partea Partidului Liberal. Aderarea sa la PD are loc pe fundalul înrăutățirii bruște a imaginii partidului de guvernământ, care este acuzat că s-ar afla în spatele anulării recente a alegerilor pentru primăria capitalei, câștigate de adversarul puterii, Andrei Năstase. Potrivit site-ului ăsu, PD are actualmente 396 de primari, cu peste 100 mai mulți decât numărul de mandate câștigate în alegerile locale generale din 2015, dar respinge acuzațile că ar forța sau plăti aleșii locali să i se alăture.

Președintele macedonean Gjorge Ivanov începe o vizită în R. Moldova, la invitația omologului său moldovean Igor Dodon. Vizita din perioada 16-18 iulie are loc după ce Ivanov a refuzat să promulge o înțelegere cheie cu Grecia, care a înlăturat obstaciolele din calea aderării țării sale la NATO și UE. La Chișinău, președintele macedonean și cel pro-rus, Igor Dodon, se vor întâlni marți și vor susține o conferință de presă comună. Luna trecută, Ivanov s-a aflat în centrul unui incident diplomatic cu guvernul pro-european al Bulgariei, pentru că a denunțat, în timpul unei vizite la Sofia, acordul încheiat de guvernul țării sale cu Grecia. Promovat de Uniunea Europeană, acordul rezolvă o dispută îndelungată: fosta republică iugoslavă acceptă să fie redenumită în Macedonia de Nord, iar Grecia își retrage obiecțiile față de integrarea europeană și euroatlantică a vecinei sale de la nord. După destrămarea fostei Iugoslavii, Grecia s-a opus mereu folosirii de către vecina sa de la nord a numelui simplu „Macedonia”, spunând între altele că ar implica pretenții teritoriale la adresa provinciei omonime din nordul Greciei.

„Aşteptăm din partea autorităţilor să găsească soluţia care va respecta votul exprimat de către chişinăuieni”, a declarat ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko într-un interviu la Europa Liberă. Diplomatul european a amintit că această cerere a fost exprimată clara atât în declaraţia comună a şefei diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, și comisarului european pentru extindere, Johannes Hahn, cât şi în rezoluţia Parlamentului European. „Este un îndemn clar la o acţiune care este posibilă, pentru că toate instrumentele legislative sau administrative sunt în mâinile guvernării”, a spus Michalko.

Ambasadorul UE a respins criticile autorităţilor de la Chişinău care au afirmat că noua suspendare a asistenţei macrofinanciare ar fi „un ajutor” pentru opoziţie ca să câştige alegerile parlamentare de la toamnă. „Nimeni nu poate să spună că această suspendare a fost neaşteptată, dacă se ia în vedere că respectarea standardelor democratice şi a statului de drept au fost puse ca precondiţie politică pentru livrarea asistenţei”, a explicat ambasadorul european la Chisinau.

Exporturile regiunii transnistrene au crescut cu 70% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă a anului trecut, infirmând afirmațiile unor lideri separatiști despre o presupusă blocadă economică a regiunii pe care ar fi impus-o guvernele de la Chișinău și Kiev, relatează portalul mold-street.com. Exporturile transnitrene au ajuns în primele șase luni ale anului până la circa 351 milioane de dolari, potrivit datelor comitetului vamal din regiune. Principala destinație a exporturilor transistrene este piața Uniunii Europene, unde au ajuns aproape 37% din mărfurile livrate de regiune, în special România (16,7%) şi Polonia (10,6%). Portalul mold-stret.com scrie că acest rezultat se datorează faptului că firmele transnistrene înregistrate la Chișinău beneficiază de avantajele acordului de comerț liber al Republicii Moldova cu UE.

Președintele rus Vladimir Putin a sosit în capitala Finlandei pentru întâlnirea sa de astăzi, 16 iulie, cu omologul său american, Donald Trump. Agențiile de știri relatează că avionul lui Putin a aterizat cu întârziere la Helsinki, în jurul orei 13, oră la care era programat summit-ul cu Trump. Înaintea întâlnirii, Trump a scris pe Twitter că de vină pentru starea proastă a relațiilor Statelor Unite cu Rusia sunt fosta administrație democrată americană și investigația americană asupra presupusului amestec rus în alegerile prezidențiale americane din 2016. Cu doar trei zile înaintea summitului de la Helsinki, autoritățile americane au pus sub acuzare 12 ofițeri de informații din Rusia, bănuiți de implicare în spargerea serverelor democraților și publicarea de mesaje e-mail în scopul compromiterii candidatei democrate Hillary Clinton, în campania din 2016.

Migranții de la bordul a două nave de patrulare ale misiunii de frontieră a UE au fost debarcați într-un port sicilian după ce câteva țări din UE s-au oferit să împartă povara găzduirii lor, în loc să lase Italia să le proceseze singură cererile de azil, informează AP. Guvernul anti-migrație al Italiei împiedicase cele două nave militare să intre în portul Pozzalo, cerând țărilor din UE să vină cu oferte de găzduire a unora din cei 450 de străini de la bord. Primele s-au oferit să accepte câte 50 de migranți Franța și Malta, iar duminică a făcut oferte similare Germania, Spania și Portugalia. Alte țări nu s-au anunțat, iar Cehia, de exemplu, a spus că ea nu va primi nicodată migranți, pentru că astfel i-ar încuraja și pe alții să plece spre Europa, deschizând, cu expresia premierului ceh populist Andrej Babis, „porțile iadului”.

Ministrul de externe al Germaniei a spus că țările din UE nu se pot bizui pe președintele american Donald Trump și trebuie să „strângă rândurile” după ce liderul de la Washington a caracterizat UE, într-un interviu de presă, drept un „adversar” în ce privește comerțul. „Nu ne mai putem bizui total pe Casa Albă”, a spus Heiko Maas grupului de ziare Funke, potrivit relatării Reuters. „Ca să ne menținem parteneriatul cu Statele Unite, trebuie să-l reajustăm. Consecința limpede poate fi doar că trebuie să ne aliniem și mai strâns în Europa”. Șeful diplomației germane a mai spus că „Europa nu trebuie să se lase divizată, indiferent cât de aspre sunt atacurile verbale sau cât de absurde sunt tweet-urile”. Luni la Bruxelles, la întâlnirea miniștrilor de externe din UE, șefa politicii externe a UE, Frederica Mogherini, a spus pe aceeași temă: „Nouă ne este foarte limpede cine sunt prietenii noștri, iar Statele Unite se numără printre ei, cu siguranță”.

Mii de locuitori au început să se adune în capitala croată Zagreb ca să-i întâmpine pe membrii echipe naționale de fotbal, medaliată cu argint la Cupa Mondială din Rusia. Manifestările principale urmează să aibă loc în piața centrală a metropolei croate după sosirea din Rusia a fotbaliștilor, al căror succes este cel mai mare din istoria țării cu 4,5 milioane de locuitori, independentă de nici 30 de ani. Croații au fost învinși în finala disputată duminică la Moscova de echipa Franței, dar liderii de la Zagreb au făcut apel la compatrioți să vină în număr cât mai mare să-i întâmpine, numindu-i „eroi”. Mari manifestări publice sunt programate și la Paris, unde mii de francezi au sărbătorit toată noaptea a doua victorie franceză la Cupa Mondială. Sportivii francezi urmează să parcurgă spre seară celebrul bulevard Champs-Elysees din Paris, la doar două zile după ce tot acolo s-a ținut parada militară de ziua națională a Franței. Apoi „Les Bleus” vor fi primiți de președintele Emmanuel Macron și soția lui la o recepție oficială, la Palatul Elysee.

Patru mineri au murit, iar șase au fost răniți în explozia produsă luni la o mină de cărbuni din vestul Georgiei. Accidentul a avut loc la mina Mindeli din orașul vestic Tkibuli în zori, a spus șeful poliției locale, Besik Amiranașvili. Un alt oficial, de la primărie, a spus că de vină a fost explozia unei acumulări de gaz metan. Premierul georgian Mamuka Bakhtadze a transmis condoleanțe victimelor și a declarat ziua de luni zi de doliu național în fosta republică sovietică cu 3,8 milioane de locuitori. Mina a fost închisă pe durata anchetei. AFP notează că accidentele miniere sunt destul de frecvente în Georgia, unde multe mine încă folosesc echipament învechit, din perioada sovietică. În aprilie șase mineri au murit, iar trei au fost răniți când la mina Mindeli s-a prăbușit un tavan.

Peste 4000 de tineri moldoveni participă la sesiunea suplimentară de examene de bacalaureat, deschisă celor care nu au putut lua parte la sesiunea de bază sau au luat note mai mici de cinci. Luni, 16 iulie, în prima zi, ceva mai mult de 200 de elevi cu altă limbă maternă decât româna dau examenul la limba și literatura română. Potrivit Ministerului Educației, citat de IPN, la 17 iulie se va ține examenul la proba limba de instruire, la 18 iulie cel de limbă străină, iar la 19 iulie examenul la disciplina de profil. La 20 iulie se va ține proba disciplina la solicitare, iar pe 23 iulie va fi examenul de bacalaureat la limba maternă. Anul acesta examenele se dau în 14 Centre de Bacalaureat, cele mai multe – nouă – aflându-se în Chișinău, iar restul la Bălți, Cahul, Comrat și Edineț. Rezultatele sesiunii suplimentare vor fi afișate în Centrele de Bacalaureat pe data de 25 iulie, iar rezultatele finale, după examinarea contestațiilor, vor fi anunțate la data de 1 august.

Ion Terguță a devenit noul vicepreședinte al PLDM, după ce a fost purtătorul de cuvânt al formațiunii aflată la baza mai multor guvernări pro-europene. Într-o postare pe pagina de Facebook a partidului, Terguță, care este jurnalist și expert media, le-a mulțumit colegilor care l-au ales în funcție și a promis să contribuie la relansarea formațiunii. „Este o onoare să fiu parte a acestei echipe extrem de mult încercată și blamată pe nedrept. Timpul este cel mai bun medic, dar și cel mai bine știe să le așeze pe toate la locul lor”, a scris Terguță. PLDM, aflată acum în opoziție în Parlament, s-a aflat în scădere de popularitate mai ales după ce fostul ei lider, fostul premier Vlad Filat, a fost condamnat în urmă cu doi ani la 9 ani de închisoare, pentru corupție. În prezent președintele PLDM este Viorel Cibotaru.

Mișcarea de rezistență națională ACUM a anunțat noi proteste împotriva nevalidării alegerilor pentru postul de primar al capitalei, câștigate de liderul Platformei DA Andrei Năstase. Protestele erau programate să aibă loc astăzi, la 7.30 dimineața, în fața inspectoratelor de poliție din raioane, sub genericul „Apărați poporul, nu uzurpatorul!”. Potrivit unui anunț plasat de organizatori pe rețelele de socializare, protestatarii vor încerca să-i convingă pe reprezentanții forțelor de ordine din capitală și din 17 raioane că „sunt umiliți, batjocoriți și folosiți în scopuri improprii meseriei alese”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, se vor întâlni peste puțin timp la prima lor întrevedere bilaterală, care va fi totodată primul summit americano-rus din ultimii opt ani. Întâlnirea va avea loc luni la palatul prezidențial din capitala finlandeză Helsinki. Vor avea loc de asemenea convorbiri între secretarul de stat american Mike Pompeo și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Trump a sosit la Helsinki duminică seară, fiind întâmpinat de câteva zeci de suporteri, dar și de o mână de adversari care l-au huiduit. Întâlnirea are loc într-o perioadă când relațiile americano-ruse sunt mai tensionate decât oricând de la sfârșitul războiului rece, mai ales din cauza anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.

Autoritățile din Moscova i-au acuzat oficial pe membrii grupării punk protestatare Pussy Riot de „încălcarea drepturilor spectatorilor” și de port ilegal de simboluri ale poliției pentru că au intrat pe teren în timpul finalei Cupei Mondiale la fotbal duminică seară, pe stadionul Lujniki al capitalei ruse. Agenția Interfax a relatat că cei trei bărbați și o femeie îmbrăcați în uniforme de poliție, care au provocat o scurtă întrerupere a finalei câștigate de francezi în dauna croaților, ar putea fi pedepsiți cu amendă de 11.500 de ruble sau 160 de ore de muncă în folosul comunității. Într-o declarație pe rețelele sociale, gruparea Pussy Riot a cerut eliberarea prizonierilor politici, un comportament civilizat al poliției, abolirea practicii de arestare de demonstranților și încurajarea concurenței politice reale.

Președintele Igor Dodon s-a numărat printre puținii șefi de stat care au răspuns invitației lui Vladimir Putin de a asista la sfârșitul Cupei Mondiale la Fotbal din Rusia. Potrivit AP, pe lângă liderii țărilor finaliste, anume Croația și Franța, au mai fost alături de Putin președinții din Belarus, Moldova, Armenia, Gabon și Sudan, președintele palestinian, ca și emirul Qatarului, țara care organizează ediția următoare a competiției fotbalistice internaționale. Putin și Dodon au avut o întâlnire bilaterală sâmbătă, 14 iulie. Anticipând vizita lui Dodon, consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov spusese vineri că „Putin se vede cu Dodon foarte des, având peste 10 întâlniri începând din 2017”.

UE a îndemnat Statele Unite, China și Rusia să nu se angajeze în războaie comerciale care pot aduce „conflict și haos”. Apelul a fost făcut luni de președintele Consiliului European, Donald Tusk, care se află la Beijing împreună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu ocazia summitului anual UE-China. În ajun, șeful delegației UE-China a Parlamentului European, Jo Leinen, declarase că UE și China trebuie să încheie un „pact al responsabilității” pentru a genera stabilitate într-o vreme când președintele Statelor Unite perturbă ordinea mondială. UE și China ar trebui să trimită un semnal puternic cel puțin în privința respectării Acordului de la Paris privind schimbările climaterice, a spus Leinen.

La Moscova s-a încheiat astă-seară Campionatul Mondial de Fotbal cîștigat de echipa Franței, care în meciul final a înfrînt cu 4-2 echipa Croației. Pe locul al treilea s-a situat Belgia. Meciul a fost urmărit din tribune de președintele Vladimir Putin și omologii săi din Franța și Croația, Emmanuel Macron și Colinda Grabar-Kitarovic, care au înmînat ulterior jucătorilor celor două echipe medaliile pentru primele două locuri ale Campionatului. Manifestări de jubilație au avut loc ulterior în centrul Parisului și în alte orașe din Franța, cu participarea a zeci de mii de fani ai echipei naționale.

Embed Răspândește

Francezii jubilează după victoria echipei lor la Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:00:29 0:00

Următoarea ediție a Campionatului Mondial se va desfășura în 2022 în Qatar, al cărui emir a fost prezent la o ceremonie specială la Kremlin.

Embed Răspândește

Rusia transmite Qatar-ului organizarea viitoarei ediții a Cupe Mondiale de fotbal

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:12 0:00

Turcia marchează astăzi împlinirea a doi ani de la puciul militar eșuat din 2016, soldat cu 250 de morți. Președintele Recep Tayyip Erdogan și alți oficiali de rang înalt au participat la Ankara la o citire din Coran, la începutul unei serii de manifestări publice La 15 iulie 2016, grupări din armată au folosit tancuri, avioane de vânătoare și elicoptere în încercarea de a-l înlătura de la putere pe Erdogan. Au avut loc ciocniri în mai multe orașe importante, inclusiv la Istanbul și Ankara. Turcia a dat vina pentru puciul eșuat pe clericul musulman Fethullah Gulen, aflat în Statele Unite, care neagă orice implicare. După puci autoritățile turce au arestat, concediat sau suspendat din posturi zeci de mii de oameni, inclusiv oficiali publici, jurnaliști și profesori într-o epurare avându-i ca țintă pe presupușii suporteri ai lui Gulen.

Mișcarea de rezistență națională ACUM a anunțat noi proteste împotriva nevalidării alegerilor pentru postul de primar al capitalei, câștigate de liderul Platformei DA, Andrei Năstase. Protestele ar urma să aibă loc luni, 16 iulie, la 7.30 dimineața, în fața inspectoratelor de poliție din raioane, sub genericul „Apărați poporul, nu uzurpatorul!”. Potrivit unui anunț plasat de organizatori pe rețelele de socializare, protestatarii vor încerca să-i convingă pe reprezentanții forțelor de ordine din capitală și din 17 raioane că „sunt umiliți, batjocoriți și folosiți în scopuri improprii meseriei alese”.