Președintele american Donald Trump spune că întâlnirea sa de luni cu liderul rus Vladimir Putin, la Helsinki, a fost chiar mai bună decât întâlnirea de la NATO, respingând criticile că ar fi adus prejudicii Statelor Unite. „Deși am avut o întâlnire formidabilă la NATO, strângând sume uriașe de bani, am avut o întâlnire încă și mai bună cu Vladimir Putin al Rusiei”, a scris Trump pe Twitter, la revenirea în Statele Unite, adăugând: „Din păcate, nu este prezentată ca atare - Fake News o iau razna!”.

Casa Albă a anunțat că Trump va face astăzi noi declarații de presă despre ziua petrecută în Finlanda cu Putin, înainte de a se vedea cu spicherul republican al Camerei Reprezentanților, Paul Ryan. Ryan împreună cu alți republicani precum și mulți congresmeni democrați au criticat aspru întâlnirea lui Trump cu Putrin, spunând că a fost în detrimentul Statelor Unite. Criticile au vizat mai ales faptul că la conferința de presă comună a celor doi lideri, Trump a minimalizat din nou concluziile serviciilor de informații americane că Rusia a intervenit în campania prezidențială din 2016.

Curtea Supremă de Justiție din Chișinău a respins cererea lui Andrei Năstase de revizuire a deciziei prin care a refuzat să valideze alegerile pentru postul de primar al capitalei, câștigate de liderul PPDA luna trecută. Avocatul lui Năstase a declarat Ziarului de Gardă că așteaptă motivarea hotărârii de astăzi, pentru a decide asupra pașilor următori. Săptămâna trecută, Năstase a cerut rejudecarea cauzei privind nevalidarea alegerilor din 10 iunie pe motiv că au apărut circumstanțe noi, anume că o judecătoare implicată în proces depășise limita de vârstă de 65 de ani pentru a mai putea deține calitatea de magistrat. Invalidarea alegerilor din Chișinău a cauzat critici occidentale aspre la adresa guvernării moldovene, cereri de asigurare a independenței justiției și suspendarea ajutoarelor macrofinanciare din partea Uniunii Europene.

Curtea Internațională pentru Justiție a confirmat că Iranul a depus o plângere împotriva Statelor Unite din cauza deciziei președintelui Donald Trump de a-i reimpune sancțiunile ridicate prin acordul nuclear semnat din 2015. Teheranul spune că retragerea Statelor Unite din acordul semnat de Iran și șase puteri globale, inclusiv fosta administrație americană în frunte cu Barack Obama, ar încălca normele dreptului internațional. Ceva mai devreme, ministrul iranian de externe

Mohammad Javad Zarif a spus că Statele Unite trebuie să răspundă pentru reimpunerea unilaterală a sancțiunilor. Acordul din 2015 care prevede ridicarea acestora în schimbul reducerii activităților nucleare iraniene a permis Iranului să reînceapă vânzările de petrol și gaze pe piața internațională. Președintele Trump a criticat mereu acordul nuclear cu Iranul semnat de predecesorul său și l-a denunțat în luna mai.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat două decizii noi contra Rusiei în dosare privind regiunea transnistreană. În unul din aceste dosare, CEDO a cerut Rusiei să asigure dreptul la proprietate pentru 1600 de fermieri și firme din raionul Dubăsari ale căror terenuri au fost sechestrate de către autoritățile de la Tiraspol în 2004. Asociația Promo Lex care a reprezentat petiționarii mai spune că Rusia a fost obligată să le achite despăgubiri de câte 1500 de euro fiecare.

Într-un alt dosar, CEDO a obligat Moscova să achite despăgubiri de 90 de mii de euro pentru cinci polițiști moldoveni reținuți și maltratați de autoritățile transnistrene în 2006, pe motiv că ar fi încercat să răpească un politician local, au anunțat reprezentanții polițiștilor de la Casa de avocatură „Hanganu, Tănase & Partenerii”.

În primul său discurs proeminent de la încheierea mandatului, fostul președinte american Barack Obama a spus astăzi că drepturile omului și alte valori sunt amenințate în lumea întreagă de lideri care promovează politica fricii, resentimentului și retragerii în tranșee și care se află într-o ascensiune rapidă.

Vorbind în Africa de Sud, la o ceremonie unde s-au marcat 100 de ani de la nașterea fostului președinte Nelson Mandela, Obama a mai spus că lumea traversează o perioadă bizară și incertă, în care politicienii aflați la putere mint fără a se mai teme că o să fie prinși cu minciuna, încearcă să submineze orice instituție și să golească democrația de conținut. „Nu sunt alarmist. Pur și simplu constat faptele. Priviți în jur”, a mai spus Obama.

Japonia și Uniunea Europeană au încheiat un amplu acord de liberalizare a comerțului, care creează cea mai extinsă zonă de comerț liber din lume și elimină tarifele vamale pentru toate produsele, de la mașinile japoneze la cașcavalul franțuzesc. Înțelegerea a fost semnată astăzi la Tokyo de premierul japonez Shinzo Abe cu președinții Consiliului și Comisiei Europene, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker. Semnatarii speră că va contrabalansa măsurile protecționiste în domeniul comercial luate de președintele american Donald Trump, care ar submina tendința de liberalizare a comerțului la scară globală. Japonia și Uniunea Europeană care dețin împreună o treime din Produsul Intern Brut mondial estimează că noul acord va duce la o creștere și mai mare a economiilor lor.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că Rusia ar trebui să „fie trasă la răspundere” pentru doborârea avionului MH17 în estul Ucrainei, tragedie de la care se împlinesc astăzi patru ani. Toți cei 298 de oameni aflați la bordul aeronavei companiei Malaysian Airlines au fost uciși, majoritatea fiind pasageri din Olanda, Australia și Belgia. Într-un mesaj pe Facebook, Poroșenko a spus că cererea sa se bazează pe concluziile echipei internaționale de investigație în frunte cu procurorii olandezi, care a ajuns la concluzia că avionul a fost doborât de un sistem de rachete Buk aparținând forțelor armate ale Rusiei. În luna mai, echipa de investigație condusă de Olanda a spus că complexul Buk din care a fost lovit avionul a fost pe teritoriul ucrainean controlat de separatiștii pro-ruși de la brigada de rachete antiaeriene numărul 53 a armatei ruse. Rusia neagă orice implicare.

Presa germană relatează că serviciile de informații ale Rusiei au obținut cu ajutorul unui spion documente interne ale misiunii OSCE care monitorizează conflictul din estul Ucrainei. Potrivit televiziunii ARD, Serviciul Federal de Securitate (FSB) s-ar afla și în posesia dosarelor personale ale sutelor de angajați ai misiunii. Misiunea OSCE și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu presupusele acte de spionaj, spunând că i-ar submina activitatea.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Rusia în două dosare, care vizează modul cum a fost investigată asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaia și tratamentul aplicat activistelor Pussy Riot. În primul caz, CEDO a constatat că Rusia a „eșuat în întreprinderea pașilor adecvați de anchetă pentru a găsi persoana sau critică în raport cu Kremlinul, care a fost împușcată în blocul său de locuit din Moscova, în octombrie 2006. În cazul Pussy Riot, CEDO a spus că cele trei membre ale grupului, care au interpretat o piesă punk într-o biserică din Moscova, în 2012, au fost supuse tratamentului inuman și degradant, iar dreptul lor la un proces corect și la libertate a fost încălcat. Activistele care au protestat prin manifestarea lor față de revenirea lui Vladimir Putin în funcția de președinte al Rusiei ar trebui să primească despăgubiri de 72 de mii de euro, a mai decis CEDO.

Partidul Democrat de guvernământ de la Chișinău a anunțat extinderea programului social „Prima casă” la familiile cu mulți copii. Președintele partidului, Vlad Plahotniuc, a precizat că după tineri și bugetari „am discutat despre o nouă inițiativă a Partidului Democrat, proiectul „Prima Casă 3”, un program de sprijin financiar pentru procurarea locuințelor de către familiile cu copii”. Vlad Plahotniuc a precizat, citat de Moldpres, că proiectul „Prima Casă 3” presupune compensarea treptată din bugetul de stat a creditului ipotecar, de la 10 până la 100%, în funcție de numărul copiilor în familie, dar nu a precizat dacă este asigurată și finanțarea pentru acest nou proiect social. Programul „Prima Casă” a fost lansat la 26 martie curent de către Guvern pentru a sprijini familiile tinere. Până în prezent, circa 200 de familii s-au mutat în propriile locuințe achiziționate prin intermediul acestui program, precizează Moldpres.

Ambasada Statelor Unite la Chișinău îndeamnă Republica Moldova să pună capăt justiției selective, să elimine corupția și să sporească transparența în sistemul judiciar pentru a asigura țării un viitor european. Într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a ambasadei se arată că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.

În context, se precizează că Ambasada SUA a oferit sprijin extensiv sectorului justiției din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, care include și vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară și raționamentul juridic.

După anularea alegerilor locale de la Chișinău, Ambasada Statelor Unite a criticat decizia Curții Supreme de Justiție drept „o evoluție îngrijorătoare, care continuă și în prezent erodarea încrederii cetățenilor moldoveni în procesul democratic”.

Președintele Igor Dodon a explicat, la o conferință de presă, marți, că și-a amânat vizita în Statele Unite din cauza unei agende încărcate. La începutul anului, Dodon anunțase că va face o vizită în Statele Unite la începutul lunii iulie, la invitația domnului Brian Brown, președintele Organizaţiei Internaționale pentru Familie.

Răspunzând unei întrebări a Europei Libere, Dodon a mai declarat că fundația primei doamne va fi singura care va finanța reuniunea anuală a Congresului Mondial al Familiei, organizată în septembrie la Chișinău, la inițiativa sa.

Condus de Brian Brown, Congresului Mondial al Familiilor este o organizație din Statele Unite care militează împotriva căsătoriilor gay. Pe 22 mai, la o conferință de presă cu ocazia vizitei lui Brian Brown la Chișinău, președintele Igor Dodon sugerase că reuniunea din septembrie va fi finanțată de Fundația Sfântului Vasile cel Mare, al cărei fondator este oligarhul Constantin Malofeev.

Constantin Malofeev se află pe lista persoanelor sancționate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada și Australia pentru faptul că s-a implicat în anexarea Crimeii de către Rusia, în martie 204, și pentru ațâțarea ulterioară a războiului separatist din estul Ucrainei.

Președintele Igor Dodon a declarat că în 2003 s-a „ratat cea mai reală șansă” de rezolvare a problemei transnistrene, dar că acum circumstanțele s-au schimbat radical și R.Moldova nu poate accepta un „model elaborat de cineva din afară țării”.

Este vorba de așa-numitul „Plan Kozak” de federalizare, respins la vremea sa de președintele Vladimir Voronin. Recent, Dmitri Kozak a fost numit reprezentant al Rusiei pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova.

Vorbind marți cu zariștii, după conferința de presă cu președintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, președintele Igor Dodon a ținut să precizeze că în acest moment, problema transnistreană poate fi rezolvată numai printr-un model „elaborat la Chișinău”, discutat cu Tiraspolul și după aceea prezentat în formatul de negocieri 5+2.

Dodon a mai anunțat că la invitația sa, Dmitri Kozak va veni la Chișinău la toamnă pentru a discuta relațiile comerciale moldo-ruse și problema transnistreană. „Vom discuta, împreună cu copreședinții Comisiei mixte interguvernamentale R.Moldova – Rusia”, a spus Igor Dodon.

Primul summit ruso-american în opt ani a adus puține rezultate concrete, dar președintele american Donald Trump a repetat, citându-l pe Vladimir Putin, că Rusia nu a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 pentru că „nu avea de ce”. Comunitatea serviciilor americane de informații și două comisii ale Congresului american susțin însă că Rusia a intervenit activ în alegerile americane, în ultima fază a acestora, în favoarea candidatului Donald Trump. Recent, adjunctul procurorului general al Statelor Unite, Rod J. Rosenstein, a anunțat punerea sub acuzare a 12 ofițeri ai Servicilor de spionaj ruse care au pătruns în conturile e-mail ale Comitetului Național Democratic, ale echipei de campanie prezidențială a lui Hillary Clinton și a Comitetului de campanie electorală a Democraților din Congresul american.
După summitul de la Helsinki, președintele american a repetat că nu a existat nicio înțelegere ascunsă între campania sa și Rusia pentru a-l ajuta să devină președinte și că investigarea acestei chestiuni în Statele Unite a cauzat un prejudiciu serios.
Vladimir Putin a spus că summit-ul de luni 16 iulie, primul de când Trump a devenit președinte, a fost „foarte reușit și util”, fiind luate în discuție chestiuni privind controlul armelor, conflictele din Siria și Ucraina, relațiile comerciale și altele.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat după summitul de la Helsinki că i-a propus omologului său american, Donald Trump, prelungirea tratatului START. Într-un interviu cu Fox News, Putin a afirmat că Moscova este pregătită să prelungească tratatul bilateral de reducere a armamentului strategic ofensiv, care expiră în 2021. Tratatul a fost semnat la Praga, în 2010, de preşedinţii de atunci ai Rusiei şi Statelor Unite, Dimitri Medvedev şi Barack Obama, şi a intrat în vigoare în 2011, cu opţiunea de prelungire a valabilităţii din 2021 până în 2026. Înţelegerea prevede că nu vor fi desfăşurate mai mult de 1550 de focoase şi bombe nucleare, limitând în acelaşi timp la 700 numărul rachetelor balistice intercontinentale, al rachetelor balistice lansate de pe submarine şi al bombardierelor nucleare desfăşurate, respectiv la 800 numărul aceloraşi categorii de armamente care nu sunt desfăşurate.
În același interviu cu postul american de televiziune Fox News, Putin, a declarat că Donald Trump consideră peninsula Crimeea parte a Ucrainei. Liderul de la Kremlin a reafirmat că, din punctul de vedere al Moscovei, Crimeea nu a fost anexată în 2014, deoarece populaţia peninsulei ar fi votat pentru integrarea în Rusia. Anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene a atras impunerea unor sancțiuni internaționale ample îmmpotriva Rusiei, dar, în ultimul timp, președintele american făcuse o serie de declarații ambigue cu privire la Crimeea, care lăsau impresia că și-ar putea schimba poziția.

Ministerul american al justiţiei a anunţat luni arestarea unei cetăţene ruse acuzată de conspiraţie ca agentă a guvernului Rusiei. Maria Butina, în vârstă de 29 de ani, mai este acuzată că a încercat să se infiltreze în grupuri politice, inclusiv în cel mai puternic grup de lobby, cel al posesorilor de arme – o asociația apropiată de Partidul republican. Butina a fost arestată preventiv duminică şi va fi audiată miercuri de o instanţă. Potrivit Ministerului justiției, Butina a lucrat sub îndrumarea unui oficial de rang înalt de la Moscova, aflat pe lista de persoane sancționate de Ministerul de finanțe. Oficialul rus nu este identificat în documentele oficiale, dar Butina a publicat pe pagina sa de Facebook numeroase fotografii alături de Alexandr Torşin, vicepreşedinte al Băncii Centrale a Rusiei.

Ambasada Franței la Moscova a anunțat că își închide misiunea economică în Rusia din cauza înrăutățirii condițiilor impuse de guvernul rus. „Condițiile de activitate pentru Business France în Rusia s-au deteriorat considerabil” în ultimele luni, inclusiv prin sechestrarea conturilor misiunii de către autoritățile ruse, în ciuda faptului că este protejată de Convenția de la Viena privind activitatea diplomatică, a spus ambasada franceză la Moscova, într-un comunicat. Mai este reamintită expulzarea directorului misiunii de către autoritățile ruse. Acesta a fost expulzat ca răspuns la expulzarea mai multor diplomați ruși de către țările occidentale din cauza presupusei otrăviri cu gaz neorotoxic în Marea Britanie a unui fost agent dublu rus.

Autoritatea britanică pentru reglementare în domeniul media Ofcom a spus că televiziunea internațională rusă finanțată de stat Russia Today (RT) a încălcat legea când a prezentat mesaje trimise de propriii angajați drept emailuri și tweet-uri ale telespectatorilor. Declarația de luni vine în contextul anchetei pe care Ofcom o face în legătură cu modul cum a reflectat televiziunea rusă presupusul atac rus cu agent neorotoxic pe teritoriul britanic împotriva unui fost spion rus. Ofcom a spus de multe ori în ultimii ani că RT a încălcat regulile de imparțialitate difuzând conținut eronat. În replică, RT a spus că autoritatea britanică nu i-ar fi examinat explicațiile îndeajuns.

Președintele american Donald Trump a spus că discuțiile de luni cu omologul său rus Vladimir Putin au fost un „bun început”. El a făcut declarația lapidară după convorbirile unul la unul cu Putin care au durat mai mult de două ore și înainte de prânzul de lucru al delegațiilor oficiale la summitul din capitala Finlandei. Este primul summit deplin cu Putin de când Trump a fost ales președinte cu 18 luni în urmă. Dând startul convorbirilor de astăzi, președintele american a prezis că Statele Unite și Rusia „vor ajunge să aibă o relație extraordinară” și a spus că „buna înțelegere cu Rusia este un lucru bun, nu un lucru rău”. Trump a mai spus că discuțiile vor fi despre toate „de la comerţ la armată şi de la rachete la China”. Un consilier prezidențial rus, Iuri Uşakov, a spus că pe agendă se va mai afla tema stabilităţii strategice, inclusiv în contextul desfăşurării de către Statele Unite a sistemului de apărare antirachetă în România. Rusia mai dorește relaxarea sancțiunilor americane și internaționale care i-au fost impuse din cauza anexării Crimeii, în 2014, și sprijinului acordat separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

Curtea supremă de justiție de la Chișinău examinază marți cererea lui Andrei Năstase de revizuire a deciziei prin care a refuzat să valideze alegerile pentru postul de primar al capitalei câștigate de liderul Platformei „DA” luna trecută. Presa moldoveană a publicat un extras din agenda Curții, în care se spune că această ședință va avea loc în 17 iulie, la orele 14:00, dar agenda poate suferi modificări. Năstase a cerut săptămâna trecută rejudecarea cauzei privind validarea alegerilor din 3 iunie pe motiv că au apărut circumstanțe noi, anume că un judecător implicat în proces până acum depășise limita de vârstă de 65 de ani pentru a mai putea deține calitatea de magistrat. Judecătorul, care nu a fost numit, ar fi fost implicat în examinarea cererii mai vechi a lui Năstase de recuzare a completului de judecată, care a invalidat în cele din urmă scrutinul. Invalidarea alegerilor din Chișinău s-a soldat cu critici occidentale aspre la adresa guvernării moldovene, cereri de asigurare a independenței justiției și suspendarea ajutoarelor macrofinanciare din partea Uniunii Europene.

Un avion militar românesc de tip IAR 99 Şoim s-a prăbuşit luni în judeţul Bacău, iar piloţii au reuşit să se catapulteze. Ministerul Apărării Naţionale a spus că avionul căzut în zona localităţii Nicolae Bălcescu provenea de la Baza 95 Aeriană care „a pus în aplicare de urgenţă planul de intervenţie în astfel de situaţii”. Ministrul româns al apărării Mihai Fifor, împreună cu şeful Statului Major al armatei române, generalul Nicolae Ciucă, au vizitat locul accidentului, care urmează să fie investigat de o comisie de la Sttaul Major al forțelor aeriene române

Președintele american Donald Trump a spus în deschiderea convorbirilor sale de astăzi cu liderul rus Vladimir Putin că Statele Unite și Rusia vor „ajunge să aibă o relație extraordinară” și că „buna înțelegere cu Rusia este un lucru bun, nu un lucru rău”. Trump și Putin s-au întâlnit la Helsinki, astăzi 16 iulie, în cadrul primului lor summit de când Trump a fost ales președinte cu 18 luni în urmă. „Chiar cred că lumea vrea să vadă că ne înțelegem bine”, a declarat Trump în debutul convorbirilor. El a mai spus că acestea vor include o serie de chestiuni, „de la comerţ la armată şi de la rachete la China”. Înaintea întâlnirii, Trump a scris pe Twitter că de vină pentru starea proastă a relațiilor Statelor Unite cu Rusia sunt fosta administrație democrată americană și ancheta americană asupra presupusului amestec rus în alegerile prezidențiale americane din 2016, în defavoarea contracandidatei sale democrate Hillary Clinton.

Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a primit în partid un nou primar, primarul orașului Nisporeni, Grigore Roibu, consolidând poziția formațiunii de guvernământ înaintea alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului, care vor avea loc în premieră inclusiv în circumscripții uninominale. El însuși originar din raionul Nisporeni, Plahotniuc i-a înmânat personal carnetul de partid lui Roibu, în cadrul unei reuniuni raionale, la sfârșitul săptămânii trecute. Roibu a fost ales primar în 2015 din partea Partidului Liberal. Aderarea sa la PD are loc pe fundalul înrăutățirii bruște a imaginii partidului de guvernământ, care este acuzat că s-ar afla în spatele anulării recente a alegerilor pentru primăria capitalei, câștigate de adversarul puterii, Andrei Năstase. Potrivit site-ului ăsu, PD are actualmente 396 de primari, cu peste 100 mai mulți decât numărul de mandate câștigate în alegerile locale generale din 2015, dar respinge acuzațile că ar forța sau plăti aleșii locali să i se alăture.

Președintele macedonean Gjorge Ivanov începe o vizită în R. Moldova, la invitația omologului său moldovean Igor Dodon. Vizita din perioada 16-18 iulie are loc după ce Ivanov a refuzat să promulge o înțelegere cheie cu Grecia, care a înlăturat obstaciolele din calea aderării țării sale la NATO și UE. La Chișinău, președintele macedonean și cel pro-rus, Igor Dodon, se vor întâlni marți și vor susține o conferință de presă comună. Luna trecută, Ivanov s-a aflat în centrul unui incident diplomatic cu guvernul pro-european al Bulgariei, pentru că a denunțat, în timpul unei vizite la Sofia, acordul încheiat de guvernul țării sale cu Grecia. Promovat de Uniunea Europeană, acordul rezolvă o dispută îndelungată: fosta republică iugoslavă acceptă să fie redenumită în Macedonia de Nord, iar Grecia își retrage obiecțiile față de integrarea europeană și euroatlantică a vecinei sale de la nord. După destrămarea fostei Iugoslavii, Grecia s-a opus mereu folosirii de către vecina sa de la nord a numelui simplu „Macedonia”, spunând între altele că ar implica pretenții teritoriale la adresa provinciei omonime din nordul Greciei.

„Aşteptăm din partea autorităţilor să găsească soluţia care va respecta votul exprimat de către chişinăuieni”, a declarat ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko într-un interviu la Europa Liberă. Diplomatul european a amintit că această cerere a fost exprimată clara atât în declaraţia comună a şefei diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, și comisarului european pentru extindere, Johannes Hahn, cât şi în rezoluţia Parlamentului European. „Este un îndemn clar la o acţiune care este posibilă, pentru că toate instrumentele legislative sau administrative sunt în mâinile guvernării”, a spus Michalko.

Ambasadorul UE a respins criticile autorităţilor de la Chişinău care au afirmat că noua suspendare a asistenţei macrofinanciare ar fi „un ajutor” pentru opoziţie ca să câştige alegerile parlamentare de la toamnă. „Nimeni nu poate să spună că această suspendare a fost neaşteptată, dacă se ia în vedere că respectarea standardelor democratice şi a statului de drept au fost puse ca precondiţie politică pentru livrarea asistenţei”, a explicat ambasadorul european la Chisinau.