Ştiri
Președintele Igor Dodon a pledat pentru „recunoașterea internațională” a neutralității R.Moldova
Președintele Igor Dodon a cerut măsuri legislative suplimentare și asigurări externe pentru salvgardarea neutralității Moldovei, înscrisă în Constituție. „Poziția mea fermă este că statutul constituțional de neutralitate permanentă trebuie consolidat și fortificat, iar noi trebuie să pledăm pentru recunoaşterea lui internaţională”, a spus Dodon joi, prezentând un document de politică pe această temă. La începutul anului 2017, Igor Dodon, care critică mereu participarea armatei naționale la exerciții cu militarii din NATO, a cerut alianței nord-atlantice, fără succes, să semneze o declarație de recunoaștere a neutralității R. Moldova.
Kirstjen Nielsen: SUA trebuie să fie pregătite pentru o tentativă rusească de implicare în alegerile pentru Congres
Secretarul pentru Securitatea Internă a Statelor Unite, Kirstjen Nielsen, a spus că joi că țara sa trebuie să fie pregătită pentru o tentativă rusească de implicare în alegerile americane din toate cele 50 de state ale federației la alegerile pentru Congres, de la toamnă. Ea a mai spus că nu este nici un dubiu că Moscova s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016. Săptămâna aceasta, președintele american Donald Trump a fost nevoit să revină asupra unor declarații făcute la summit-ul de la Helsinki cu președintele rus Vladimir Putin, unde a părut să dea dreptate mai degrabă interlocutorului său decât serviciilor de informații americane în privința posibilului amestec rusesc în alegerile americane.
Putin a avertizat NATO împotriva cultivării relațiilor mai apropiate cu Ucraina și Georgia
Președintele rus Vladimir Putin a avertizat NATO împotriva cultivării relațiilor mai apropiate cu Ucraina și Georgia, spunând că asemenea politici sunt iresponsabile și vor avea consecințe nespecificate pentru alianță. Adresându-se joi diplomaților ruși, la Moscova, Putin a criticat de asemenea ceea ce a numit încercările NATO de a crea baze și infrastructură militară în apropierea granițelor rusești. „Vom răspunde în mod adecvat unor asemenea pași agresivi, care reprezintă o amenințare directă la adresa Rusiei”, a spus Putin. Liderul rus a mai spus că a discutat chestiunea extinderii NATO cu omologul său american Donald Trump la summit-ul de luni de la Helsinki.
Medaliatul olimpic la patinaj artistic, kazahul Denis Ten a murit la spital după ce a fost înjunghiat
Medaliatul olimpic la patinaj artistic, kazahul Denis Ten, în vârstă de 25 de ani, a murit la spital după ce a fost înjunghiat, a informat joi comitetul olimpic din Kazahstan. Ten a fost atacat cu cuțitul de doi bărbați care încercau să-i fure oglinda de la mașină, la Almaty, și a pierdut rapid mult sânge, astfel că medicii nu au reușit să-i salveze viața. „Este o tragedie oribilă și nedreaptă”, a spus ministrul kazah al culturii și sportului, Arystanbek Mukhamediuly.Născut în Kazahstan dintr-o familie de origine coreeană, Ten a cucerit medalia de bronz la Soci, în 2014, devenind primul kazah medaliat la patinaj artistic la olimpiadă. Cu un an mai înainte câștigase medalia de argint la campionatele mondiale.
Brexit: Comisia Europeană a îndemnat țările membre ale UE să se pregătească pentru toate scenariile posibile
Executivul UE a îndemnat țările membre să se pregătească pentru toate scenariile posibile ale ieșirii Marii Britanii din organizație, inclusiv acela în care britanicii pleacă fără o strategie și fără acorduri cu restul Uniunii privind viitoarele relații și legături comerciale. Pe fondul impasului negocierilor asupra „Brexit”-ului, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva, a spus joi: „Trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate”. Marea Britanie și cele 27 de colege din UE spun că doresc o ieșire „lină” a britanicilor în martie anul viitor, dar discuțiile avansează în ritm prea lent datorită divergențelor politice de la Londra referitoare la strategia optimă. Negociatorul-șef pentru Brexit al britanicilor, David Davis, și-a dat demisia în urmă cu aproape două săptămâni, iar înlocuitorul său Dominic Raab se întâlnește joi în premieră cu omologul din partea UE, Michel Barnier.
Spicherul Andrian Candu a sfătuit opoziția să renunțe la proteste: sistemul electoral mixt nu va fi anulat
Spicherul Parlamentului, Andrian Candu, a sfătuit partidele de opoziție să nu piardă vremea cu proteste, căci sistemul electoral mixt nu va fi anulat. „Următoarele alegeri parlamentare vor fi organizate în baza sistemului mixt”, a insistat Candu, joi, la un briefing de presă, în vreme ce suporterii partidelor care au constituit Mișcarea de Rezistență Națională participau la un miting de protest în fața legislativului moldovean, unii încercând să forțeze cordonul de poliție ca să intre în clădire. Una din revendicările formulate la demonstrația de joi a fost anularea sistemului de vot mixt, introdus de majoritatea parlamentară cu sprijinul socialiștilor, în ciuda unor obiecții ale opoziției și partenerilor de dezvoltare ai R. Moldova.
Câțiva sportivi au protestat la sediul PPDA împotriva criticilor aduse de A. Năstase la adresa proiectului Arenei Chișinău
Câțiva sportivi conduși de prim-vicepreședintele Comitetului Național Olimpic, Nicolai Piatac, au protestat astăzi la sediul Partidului „Platforma DA” din Chișinău împotriva criticilor acestei formațiuni la adresa proiectului construcției Arenei Chișinău, informează site-ul Agora.md. Tinerii purtau inscripții ca „Da pentru sport” și „Nu pentru Năstase”. Miercuri, la o conferință de presă, liderul PPDA Andrei Năstase a cerut puterii să renunțe la proiectul Arena Chișinău și a spus că banii alocați, estimați de el la 200 de milioane de lei, ar fi suficienți pentru a majora pachetul alimentar în școli și grădinițe. Proiectul Arenei a fost lansat în primăvară de Vlad Plahotniuc și Andrian Candu, care au evaluat costul la 30-50 de milioane de euro, din care doar 100 de milioane de lei ar urma să vină din bugetul de stat.
Parlamentul R. Moldova a votat alocaţii mai mari pentru victimele deportărilor
Parlamentul R. Moldova a adoptat joi în lectura a doua majorarea cu sume între 100-500 de lei a alocațiilor lunare pentru victimele deportărilor din perioada comunistă, începând de la 1 septembrie a.c. Potrivit Moldpres, mărirea alocațiilor lunare acordate victimelor represiunilor politice va costa bugetul de stat 13 milioane de lei în anul curent. Aceeași sursă informează că în Republica Moldova trăiesc cam 8000 de deportați, care primesc anul acesta alocații de 1000 de lei, cu 300 de lei mai mult decât anul trecut.
Putin a spus că primul său summit cu Trump a fost încununat de succes: „Vom vedea cum merg lucrurile mai departe”
Președintele rus Vladimir Putin a spus că primul său summit cu președintele american Donald Trump a fost încununat de succes și i-a acuzat pe adversarii americani ai lui Trump că ar încerca să blocheze orice progrese în chestiunile discutate la Helsinki. Adresându-se joi diplomaților ruși, Putin a spus că relațiile americano-ruse sunt „în unele privințe mai rele decât în vremea războiului rece”, dar întâlnirea cu Trump de luni permite înscrierea lor „pe calea spre schimbări pozitive”. „Vom vedea cum merg lucrurile mai departe”, a spus Putin, adăugând că anumite forțe „puternice” din Statele Unite, pe care nu le-a numit, vor să împiedice orice ameliorare a relațiilor bilaterale, mai ales în ce privește cooperarea în Siria și controlul armamentelor.
Premierul Zoran Zaev a anunțat cum va fi formulată întrebarea de la referendumul asupra acordului care schimbă numele Macedoniei
Premierul Macedoniei a anunțat cum va fi formulată întrebarea din referendumul de la toamnă asupra recentului acord cu Grecia, care schimbă numele țării în „Macedonia de Nord”. Zoran Zaev a spus miercuri seară după o întâlnire cu lideri de partide politice că întrebarea va fi: „Sunteți în favoarea calității de membru în UE și NATO prin acceptarea înțelegerii dintre R. Macedonia și R. Grecia?”. Zaev a mai spus că referendumul va fi „consultativ”, așa cum prevede legea referendumului, dar a adăugat că „decizia poporului va fi definitivă pentru toate partidele politice”. Liderul principalului partid de opoziție conservator VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski, a părăsit întâlnirea, cerând încă o rundă de convorbiri.
Victor Orban: Ungaria va coopera cu Israel pentru combaterea anti-semitismului
Aflat în vizită în Israel, premierul Ungariei, Victor Orban, a spus la o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu că țara sa are „zero toleranță” față de anti-semitism și va coopera cu Israel pentru combaterea acestui flagel. „Suntem gata să cooperăm la tot ce are legătură cu războiul împotriva anti-semitismului și considerăm că pozițiile împotriva statului Israel sunt o formă a lui”, a spus Orban, citat de DPA, adăugând că în Ungaria „toți cetățenii evrei sunt sub protecția guvernului”. Cunoscut mai ales pentru politica sa anti-migrație și islamofobă, Orban s-a confruntat cu acuzații de anti-semitism din cauza campaniei împotriva filantropului american de origine ungară George Soros, care este evreu, dar și pentru omagiile pe care le-a adus liderului Ungariei din vremea războiului al doilea mondial Miklos Horthy.
Duma de stat a Rusiei a adoptat în primă lectură majorarea vârstei de pensionare
Duma de stat a Rusiei a adoptat în primă lectură ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, de la 60 și 55 de ani, cum este în prezent. În favoarea proiectului de lege au votat 327 de deputați, 102 au fost împotrivă, iar unul s-a abținut. Ar fi prima majorare a vârstei de pensionare în Rusia din ultimii aproape 90 de ani. Ea ar urma să se facă în trepte, încheindu-se în 2028 în cazul bărbaților și 2034 la femei. Propunerea legislativă a provocat proteste în mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv unul la Moscova în ajun. Unii critici ai guvernării au spus că legea a fost introdusă pe agenda parlamentară anume în perioada Cupei Mondiale la fotbal, găzduite de Rusia, ca să treacă neobservată de opinia publică, dar Kremlinul a spus că ar fi vorba de o coincidență.
Guvernul de la Podgorica îi dă replica lui Donald Trump: Muntenegru „contribuie la pace și stabilitate”
Răspunzând unui atac verbal din partea președintelui american Donald Trump, guvernul din Muntenegru a spus joi că mica membră în NATO din Balcani este pașnică. Săptămâna aceasta, Trump spusese într-un interviu cu Fox News că muntenegrenii sunt oameni „foarte agresivi”, iar dacă devin și mai agresivi pot provoca „al treilea război mondial”. Într-o declarație de presă, guvernul din Muntenegru a spus joi că țara „contribuie la pace și stabilitate nu doar pe continentul european, dar și în lume, inclusiv alături de militari americani în Afganistan”. Fostă republică iugoslavă cu 642.000 de locuitori, Muntenegru a fost primită în NATO în iunie, 2017.
Curtea Supremă de Justiție din Spania își retrage mandatele de arestare pe numele unor foști politicieni catalani
Curtea Supremă de Justiție din Spania a anunțat că-și retrage mandatele europene de arestare pe numele a șase foști politicieni catalani implicați în referendumul pentru independența regiunii din nord-estul Spaniei. Printre ei se numără Carles Puigdemont, fostul președinte regional catalan, care a fugit în Belgia ca să scape de arestare, după care a mers în Germania. Decizia de la Madrid vine după ce un tribunal german a decis recent că Puigdemont nu poate fi trimis înapoi în Spania ca să fie judecat pentru rebeliune, ci numai pentru deturnare de fonduri – adică pentru folosirea banilor de la buget în finanțarea referendumului pentru independență. AP scrie că decizia judecătorului Pablo Llarena de a retrage mandatele de arestare va fi considerată o mare victorie de către mișcarea separatistă catalană.
Andrian Candu: numirea lui Kozak e „o mână întinsă” de către Kremlin Chişinăului
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău Andrian Candu spune că recenta numire a lui Dmitri Kozak ca reprezentant al Rusiei pentru relațiile comerciale cu R. Moldova e „o mână întinsă” de către Kremlin Chişinăului. Vorbind în nume propriu joi după o reuniune în parlamentul de la Chişinău pe tema reintegrării, Andrian Candu a spus că urmare a acestei numiri se aşteaptă la acţiuni politice mai energice în direcţia Chişinăului din partea Federaţiei Ruse şi şi-a exprimat speranţa ca asta va duce la restabilitea dialogului bilateral si la o îmbunatatire a relatiilor bilaterale. Candu a reiterat de asemenea că federalizarea R.Moldova ca model de soluţie a problemei transnsitrene e inadmisibilă. Propunerea de federalizare fusese promovată în 2003 chiar de de Dmitri Kozak şi a fost de preşedintele de atunci Vladimir Voronin. „Nu e pe agenda R. Moldova vreun element de federalizare”, a spus Candu. Numirea lui Kozak a fost salutată și de preşedintele Igor Dodon, care a anunţat că l-a invitat pe acesta să vină la toamnă la Chișinău pentru a discuta relațiile comerciale moldo-ruse, dar și problema transnistreană. Dodon a mai spus că deși în 2003 s-a „ratat cea mai reală șansă” de rezolvare a problemei transnistrene, acum circumstanțele s-au schimbat radical și problema transnistreană poate fi rezolvată numai printr-un model „elaborat la Chișinău”, discutat cu Tiraspolul și după aceea prezentat în formatul de negocieri 5+2.
În R. Moldova a început admiterea la facultăți pentru anul de studii 2018 - 2019
În Republica Moldova a început admiterea la facultăți pentru anul de studii 2018 - 2019. În instituțiile de învătământ superior, subordinate Ministerului Educației, vor fi anul acesta 3.967 de locuri „bugetare” (fără taxă) , cele mai multe (1.268) la Universitatea Tehnică.
Taxele de studii în baza de contract variază între 3.000 și 32.000 de lei, specialitatea cea mai scumpă fiind optometria, la Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu. Universitățile nu au limită de admitere în bază de contract. Potrivit informațiilor publicate de Agora.md, costul de cazare la cămin poate ajunge la 700 de lei pentru o lună.
La Chișinău are loc un protest organizat de așa-numita Mișcare de Rezistență Națională
Galerie foto
În fața Parlamentului din Chișinău are loc un protest organizat de așa-numita Mișcare de Rezistență Națională ACUM, lansată de PAS, PPDA și PLDM. Potrivit Agora, se cere validarea alegerilor locale de la Chișinău, anularea sistemului mixt, demiterea și deschiderea unei anchete penale îmmpotriva judecătorilor care au decis invalidarea alegerilor. Manifestanții au scandat „Candu ieși afară!” „Jos mafia!”, „Jos votul mixt!”, „Năstase e primar!” – mai relatează Agora.md
Miercuri, liderii și simpatizanții ai aceste mișcări de protest, organizată de PAS, PPDA și PLDM, au protestat în fața Băncii Naționale, cerând demisia guvernatorului Sergiu Cioclea, întrea altele pentru că nu a făcut progrese în elucidarea furtului bancar.
Anchetatorii britanici cred că i-au identificat pe autorii atacului din martie cu agentul neurotoxic Noviciok
Anchetatorii britanici cred că au identificat persoanele care ar putea fi responsabile de atacul din martie cu agentul neurotoxic Noviciok, împotriva fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia. Potrivit Asociației de Presă, ar fi vorba de mai mulți cetățeni ruși iar informația vine de la surse care au ținut să-și mențină anonimatul. Aceleași surse au explicat că suspecții ar fi fost identificați, comparând înregistrările video ale camerelor de securitate cu fotografiile persoanelor care au intrat în acea perioadă în Marea Britanie. Atentatul a avut loc în martie, la Salisbury, în sud-vestul Angliei. La începutul acestei luni, doi britanici au fost otrăviți cu Noviciok, în apropiere de Salisbury, unul a decedat, dar poliția britanică este de părere că acest incident a fost un accident, legat însă de atacul de la Salisbury.
Casa Albă și Departamentul de Stat par să fie pe poziții diametral opune privind una din propunerile lui Vladimir Putin
Casa Albă și Departamentul de Stat par să fie pe poziții diametral privind una din propunerile neașteptate făcute de președintele rus Vladimir Putin la summitul de luni cu președintele Donald Trump, anume ca echipa procurorului independent Robert Muller să vină la Moscova să-i interogheze pe cei 12 ofițeri rusi ai FSB, acuzați de Statele Unite de spargerea conturilor de e-mail ale democraților, în 2016. În schimb, procurorii ruși ar urma să vină în Statele Unite pentru a-i interoga pe William Bowder și alți cetățeni americani, implicați în cazul Magnitsky, între care fostul ambasador american la Moscova, Michael McFaul.
Casa Albă a declarat miercuri că administrația analizează propunerea în timp ce Departamentul de Stat și FBI au respins ideea categoric. Departamentul de Stat a calificat-o drept „absurdă”.
Autoritățile ruse il acuza pe omul de afceri Bill Browder că ar fi „spălat” un miliard 500 de milioane de dolari în conturi secrete si că ar fi donat 400.000 de dolari campaniei lui Hillary Clinton, ceea ce Browder neagă.
Omul de afaceri este un critic acerb al lui Putin si se afla la originea Legii Magnitsky, numită așa dupa avocatul lui Browder care a fost închis și a murit în închisoarile regimului Putin când ancheta un masiv caz de coruptie.
În Turcia a fost ridicată starea de urgenţă
În Turcia a fost ridicată starea de urgenţă impusă după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, care a fost urmată de măsuri de represiune asupra mass-media şi opoziţiei şi o masivă epurare a instituţiilor publice. De atunci,
starea de urgenţă a fost prelungită de şapte ori, de fiecare dată pentru trei luni.
În timpul stării de urgență, mai mult de 110.000 de funcţionari de stat au fost epuraţi, în timp ce peste 1.500 de persoane, inclusiv soldaţi sau jurnalişti, au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă.
Maria Butina s-a declarat nevinovată la prima audierie de la tribunal
Maria Butina, cetățean rus rețintut în Statele Unite sub acuzația că ar fi fost agent rus sub acoperire, s-a declarat nevinovată la prima audierie de la tribunal. Judecătorul cazului a decis că Butina rămâne în arest preventiv pentru că există pericolul să părăsească Statele Unite. Procurorii susțin că Maria Butina (în vîrstă de 29 de ani) s-ar fi aflat în contact cu serviciile de informații ruse, pe când trăia deja în Statele Unite ca student la Universitatea Americană. Procurorii spun că Butina ar fi avut legături cu angajații serviciului de securitate rusesc FSB, fiind văzută cel puțin odată în compania unui diplomat rus suspectat de a fi ofițer de securitate.. Rusia a protestat față de arestarea Butinei, spunând că ar fi fost o decizie menită să compromită summit-ul americano-ruse de luni de la Helsinki.
Sondaj Reuters/Ipsos: 42% dintre americani cred că președintele Trump „face o treabă bună”
În pofida valului de critici provocat de declarațiile de la conferința de presă cu președintele Vladimir Puti, președintele american Donald Trump nu pare să fi pierdut din sprijinul alegătorilor săi. Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, procentul americanilor care cred că președintele „face o treabă bună” a rămas constant la 42%, după summitul de la Helsinki. Iar printre alegătorii republicani, peste 70% cred că Trump a reacționat bine, în cursul întrevederii cu președintele rus Vladimir Putin spre deosebire de numai 14% din alegătorii democrati.
Donald Trump a provocat miercuri o nouă controversă legată de Rusia
Președintele Statelor Unite Donald Trump a provocat miercuri o nouă controversă legată de Rusia. Răspunzând ziariștilor, cu ocazia unei ședinșe de cabinet, Trump a răspuns „nu” când a fost întrebat dacă Rusia mai are America în obiectiv. Un răspuns prin care contrazicea din nou evaluările serviciilor de informații americane, care spun că Moscova își continuă tentativele de amestec în alegerile americane. Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a explicat că spunând „nu, mulțumesc” președintele a vrut numai să indice că nu mai acceptă întrebări de la jurnaliști. Tot miercuri, Trump s-a lăudat la o ședință de guvern că nici un alt președinte american nu a fost așa de „dur” cu Rusia.
Marți, președintele american a încercat să-și corecteze afirmațiie controversate făcute cu o zi înainte, la summit-ul cu Vladimir Putin de la Helsinki, unde declarase că nu vede de ce Rusia s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016. Trump a explicat că s-a exprimat greșit, trebuia să spună „ nu vede de ce Rusia NU s-ar fi amestecat” . În ambele cazuri, președintele a părut să contrazică serviciile americane de informații și comisiile Congresului care anchetează amestecul Rusiei în alegerile americane.
Radio Europa Liberă își va relua emisiunile pentru România și Bulgaria
Un comunicat de presă de la Washington, transmis astă-seară, anunță planuri ale companiei Radio Europa Liberă/Radio Libertatea de a lansa noi servicii de știri în România și Bulgaria în scopul consolidării peisajului mediatic din cele două țări.
Comunicatul îl citează pe președintele companiei REL/RL, Thomas Kent cu declarația:
„Sperăm în mod special ca transmisiunile noastre, realizate de jurnaliști locali, să contribuie la dezvoltarea unei prese libere, să promoveze valorile și instituțiile democratice și să suțină dezbaterile în ambele țări despre locul lor în NATO, în Uniunea Europeană și în celelalte organizații occidentale. Așteptăm să intrăm în parteneriat cu media locale independente și cu societatea civilă”.
Potrivit comunicatului de presă, oficialități guvernamentale, reprezentanți ai societății civile și ziariști din ambele țări și-au exprimat îngrijorarea că dezinformarea, corupția și divizările sociale sînt pe cale să submineze sistemele lor politice.
Radio Europa Liberă/Radio Libertatea va începe să transmită, începînd din decembrie 2018, reportaje multi-media, analize politice în limbile bulgară și română și să activeze în parteneriat cu instituțiile media locale pentru a da amploare proiectelor existente, pentru a promova responsabilitatea pe plan public și pentru a contracara informațiile false.
Donald Trump afirmă că nu crede că Statele Unite mai sînt un obiectiv pentru Rusia
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus miercuri că nu crede că Rusia mai are țara sa în obiectiv, contrazicând evaluările serviciilor de informații americane, care spun că Moscova își continuă tentativele de amestec în alegerile americane. După ce marți a încercat să-și corecteze afirmații controversate făcute la summit-ul cu Vladimir Putin de luni, miercuri Trump a fost întrebat de reporteri dacă crede că Rusia încă „țintește” Statele Unite și a răspuns: „Nu”. Reuters amintește că oficiali americani din serviciile de informații au avertizat că amestecul rusesc în procesul electoral american continuă, având acum în cătare alegerile congresionale din luna noiembrie. Tot miercuri Trump s-a lăudat la o ședință de guvern că nici un alt președinte american nu a fost așa de „dur” cu Rusia.
