Ruslan Codreanu rămâne primar interimar al Chișinăului, după anularea alegerilor locale din capitală. Anunțul a fost făcut de Codreanu la ședința săptămânală a primăriei.

Interimatul funcţiei de primar al oraşului Chişinău va fi exercitat până la alegerile locale generale care vor avea loc în vara anului 2019. Viceprimarul Ruslan Codreanu, din partea Partidului Populr European, a preluat conducerea interimară a primăriei în 25 aprilie, când Silvia Radu s-a retras pentru a intra în campania electorală pentru alegerile locale.

Comisia Europeană va acorda Spaniei și Greciei fonduri suplimentare pentru a le ajuta să facă față problemei migrației. Este vorba de aproape 46 de milioane de euro. Grecia, Spania și Italia sunt statele din UE care se confruntă deseori cu cele mai multe sosiri de migranţi.

Vinerea trecută, liderii Uniunii Europene au decis să creeze centre de primire pentru a găzdui migranţi salvaţi pe mare în încercarea de a ajunge în Europa, precum şi să întărească securitatea la graniţele externe ale Uniunii.

Scopul Statelor Unite este să reducă la maximum veniturile Iranului din exportul de petrol, pentru a forța regimul de la Teheran să nu mai finanțeze organizații teroriste precum Hamas în Liban sau alte conflicte în Orientul Mijlociu.

Brian Hook, directorul biroului pentru planificarea strategiilor din Departamentul de Stat, a negat totodată faptul că administrația americană ar dori să forțeze o schimbare de regim în Iran.

Acum două luni, președintele Donald Trump a scos Statele Unite din acordul nuclear internațional cu Iranul, ceea ce deschide ușa unor noi sancțiuni americane împotriva Teheranului.

Liderii din Uniunea Africană au decis crearea unui Observator privind migraţia şi dezvoltarea la summitul lor care se încheie luni, în capitala Mauritaniei. Ministrul de extreme marocan a anunțat că Observatorul African pentru Migraţie şi Dezvoltare va avea sediul la Rabat.

Totodată, el a respins propunerea făcută recent de Uniunea Europeană de a le oferi migranţilor posibilitatea de a cere azil în UE de pe „platforme regionale de debarcare" pentru persoanele salvate în apele internaţionale, centre pe care liderii statelor din blocul comunitar intenţionează să le creeze în afara continentului european.

S-a vehiculat alternative ca aceste centre să fie plasate în nordul Africii.

Criza din guvernul german, provocată de problema migrației, s-ar putea încheia în această seară, după consultările liderilor celor două partide creștin democrate de guvernământ cu președintele Parlamentului, relatează presa germană. Cancelara Angela Merkel, lidera Uniunii Creștin Democrate și ministrul de interne Hors Seehofer, liderul Uniunii Social Creștine din Bavaria, încearcă să ajungă totuși la un compromis care să nu pună în pericol nu numai actuala guvernare, dar nici parteneriatul tradițional dintre cele două partide creștin democrate „surori”.

Disputa dintre cele două formațiuni s-a adâncit duminică seară, după ce ministrul de interne Seehofer și-a oferit demisia din postul guvernamental și din fruntea partidului bavarez CSU pe fondul unei dispute pe tema migrației cu cancelara Angela Merkel. Seehofer a criticat mereu politica după el prea generoasă a lui Merkel față de migrație și a amenințat inițial cu măsuri unilaterale ale Germaniei pentru a reduce numărul migranților. Merkel se opune categoric, pledând petru o soluție europeană, negociată. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, peste 60% din germani sprijină poziția cancelarei în această dispută.

În sud-vestul Iranului au avut loc noi confruntări nocturne între forţele de ordine şi manifestanţii care protestează împotriva poluării apei. Ciocnirile au avut loc duminică seară la Abadan, oraş din provincia Khuzestan, unde au mai avut loc proteste violente cu o noapte înainte. Bilanțul oficial al primelor proteste este de 11 persoane rănite. Cifra nu a putut fi verificată din surse independente, iar BBC relatează că alte „zeci de persoane” ar fi fost reținute.

Despre numărul protestatarilor de duminică noapte nu s-a comunicat nici o cifră, agenția oficială iraniană Irna a relatat numai că poliţia a dispersat o mulţime care "perturba ordinea publică".

Maia Sandu (PAS), Andrei Năstase (Platforma „DA”) și Viorel Cibotaru (PLDM) sunt luni la Bruxelles unde vor să transmită oficialilor Parlamentului European rezoluția votată la protestul de duminică de la Chișinău împotriva anulării alegerilor locale din capitală. Vizita a fost anunțată duminică, la protest, de Maia Sandu, iar Anndrei Năstase a precizat „mergem acolo în numele fiecăruia dintre dumneavoastră, în numele acestei țări” relatează IPN.

Rezoluția adoptată la protestul de duminică cere: recunoașterea alegerilor locale, revenirea la sistemul de vot proportional pentru alegerile generale și deschiderea unei anchete penale împotriva judecătorilor care au decis anularea alegerilor de la Chișinău. Dacă revendicările nu sunt satisfăcute în actuala sesiune parlamentară, va fi convocat un nou protest national pe 26 august.

Joi, Parlamentul European va dezbate și adopta o rezoluție privind situația drepturilor omului în R.Moldova.

Comisia Europeană a lansat luni o procedură de „infringement” (primul pas spre sancțiuni) împotriva Poloniei în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă. Este vorba de legea prin care se reduce la 65 de ani vârsta de pensionare a judecătorilor, prelungirea mandatului fiind numai la latitudinea președintelui țării. Pe 3 iulie, 27 dintre cei 72 de judecători ai Curţii Supreme ar urma să fie pensionați din oficiu. „Comisia este de opinie că aceste măsuri subminează principiul independenţei judecătoreşti, printre care inamovibilitatea judecătorilor'', a argumentat executivul comunitar.

Judecătorii Curţii Supreme poloneze, în frunte cu președinta instanței, Malgorzata Gersdorf, au decis joia trecută că vor sfida noua lege și „vor rămâne în funcţie", deoarece scurtarea mandatului este, în opinia lor, „neconstituţională".

În decembrie 2017, Comisia Europeană a anunţat deja lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmare a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

Președintele rus Vladimir Putin este dispus să discute orice subiect și să caute un compromis la orice problemă în cadrul apropiatei sale întrevederi cu președintele american Donald Trump, cu excepția „statutului peninsulei Crimea” a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitr Peskov. Primul Summit Trump-Putin va avea loc la Helsinki, pe 16 iulie.

Relațiile dintre Statele Unite și Rusia se află într-o criză asemănătoare aceleia din perioada Războiului Rece, contenciosul dintre cele două țări incluzînd anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014, implicarea Rusiei de partea separatiștilor din estul Ucrainei, amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, sprijinul militar activ acordat de Rusia regimului sirian al președintelui Bashar al-Assad și incidentul Skripal din Marea Britanie, din acest an. Într-o conferință de presă telefonică, Peskov a spus că Putin „a explicat de nenumărate ori” că situația peninsulei Crimeea nu poate fi negociată pentru că ea este „o parte integrantă din Federația Rusă”.

John Bolton, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui american a declarat după discuția avută cu Vladimir Putin la Moscova pe 27 iunie, că Washington-ul nu-și va schimba poziția în problema peninsulei Crimeea. Ceea ce înseamnă că nu va recunoaște legalitatea anexării, deși o serie de declarații recente ale președintelui Donald Trump ar fi putut fi intrepretate drept o deschidere spre un compromis.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de numire a lui Oleg Vasnețov în postul de ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, informează Interfax, citând pagina oficială de Internet a Ministerului de externe de la Moscova. Noul ambasador este diplomat de carieră, iar ultima sa functie, potrivit biografiei publicată de Ministerul de externe rus, a fost de director al Departamentului relații cu subiecții Federației, cu parlamentul și asociațiile neguvernamentale. Actualul ambasador rus, Farit Muhametşin, se află la Chișinău de aproape şase ani, iar mandatul îi expiră în 2018.

Președintele iranian Hassan Rohani începe luni o vizită în Elveția și Austria pe fondul incertitudinilor privind acordul nuclear al Teheranului cu puterile nucleare. Agenția DPA scrie că întâlnirile din Elveția ale lui Rohani sunt cu atât mai importante, cu cât Elveția reprezintă interesele diplomatice americane în Iran. Președintele american Donald Trump a denunțat în mai acordul internațional din 2015 cu Iranul, reînnoind sancțiunile americane. Trump este de părere că acordul nu împiedică Teheranul să producă arme nucleare și nu abordează problema implicării iraniene în conflictele din Orientul Mijlociu.

Autoritățile moldovene estimează la peste 16 milioane de lei pagubele provocate numai în agricultură de ploile torențiale de la sfârșitul lunii trecute, informează „Timpul” în pagina sa electronică. Cele mai multe prejudicii au fost înregistrate în raioanele Comrat, Vulcănești, Telenești, Sîngerei, Edineț, dar și Căușeni. Conform informațiilor raportate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, precipitațiile au distrus patru poduri și 7 km de drum. Ploile torențiale au provocat mari pagube și în România vecină, unde patru oameni au fost uciși de viituri, iar câteva sute au trebuit să-și abandoneze casele.

Uniunea Europeană a avertizat luni că va taxa exporturi americane de aproape 300 de miliarde de dolari, dacă președintele Donald Trump își va pune în practică amenințarea de a impune tarife de 20% pe importurile de automobile europene. Într-o scrisoare către autoritățile de la Washington citată de AFP, Comisia Europeană a descris în culori sumbre impactul unor eventuale contra-măsuri asupra economiei americane, estimând pierderile pentru partenerii de peste ocean la 13-19 miliarde de dolari. „Analizele economice prezic că impunerea de tarife (pe automobile) ar dăuna în primul rând economiei Statelor Unite”, se spune în scrisoare. Trump a impus deja europenilor tarife la aluminiu și oțel, iar UE a ripostat cu tarife pe bunuri americane de larg-consum și cu valoare simbolică, precum blue-jeans, whiskey sau motocicletele Harley-Davidson.

Participanții la mitingul de protest din centrul capitalei au adoptat duminică, 1 iulie, o rezoluție în care cer confirmarea legalității alegerilor locale noi din Chișinău, anularea sistemului electoral mixt, dar și tragerea la răspundere a judecătorilor care au decis invalidarea alegerilor. Demonstrația desfășurată pașnic a fost organizată de Mișcarea de Rezistență Națională, care a anunțat că dacă revendicările nu vor fi satisfăcute până la sfârșitul sesiunii parlamentare curente, va trece la acțiuni pașnice de nesupunere civică. La miting s-a anunțat o nouă demonstrație de protest, numită Adunare Generală a Cetățenilor, pe data de 26 august.

Ploile torențiale din România au provocat patru decese și au obligat peste 250 de oameni să-și părăsească locuințele, au informat duminică autoritățile locale citate de AFP. Viitura a luat cu sine doi bărbați și o femeie, iar a patra victimă, tot o femeie, a fost strivită de propria casă. Un dig s-a rupt în județul Covasna, din centrul țării, apele afectând mai multe sate. Inundațiile au afectat cam 100 de localități din mai multe regiuni ale României, distrugând poduri și zeci de case.

Mii de oameni au demonstrat în Rusia împotriva intenției guvernului de a mări vârsta legală de pensionare. Unii protestatari au scandat lozinci împotriva președintelui Vladimir Putin, cerând demisia lui și a guvernului. Demonstrațiile au fost organizate de sindicate, partide politice și de activistul anti-corupție Andrei Navalnîi. Proiectul de lege prevede mărirea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani la bărbați, până în anul 2028, iar la femei, de la 55 la 63 de ani până în anul 2034. Proteste au avut loc la Saratov, precum și în câteva orașe din Orientul Îndepărtat al Rusiei și din Siberia.

Ministrul de interne al Germaniei și-a oferit demisia din postul guvernamental și din fruntea partidului bavarez CSU pe fondul unei dispute pe tema migrației cu cancelarul Angela Merkel. Horst Seehofer a spus astăzi în zori că urmează să se întâlnească cu Merkel pe parcursul zilei. Agențiile de presă spun că Seehofer nu și-a depus oficial demisia și că unii lideri din partid încearcă să-l convingă să se răzgândească. Seehofer a criticat mereu politica după el prea generoasă a lui Merkel față de migrație. Observatorii de la Berlin spun că dacă se confirmă, demisia lui Seehofer ar putea ridica semne de întrebare despre viitorul guvernului lui Merkel.

Sondajele de opinie la ieșirea de la urne indică o victorie clară în alegerile prezidențiale din Mexic a stângistului Andres Manuel Lopez Obrador. Datele publicate luni de câteva firme de sondare a opiniei publice arată că Lopez Obrador, cunoscut sub inițialele AMLO, a depășit cu mult pe cei doi contracandidați, iar partidul său se îndreaptă și el spre o victorie clară. Lopez Obrador, de 64 de ani, a promis o schimbare „radicală” de direcție, exploatând frustrarea populației față legată de corupție și de violența întreținută de cartelele de droguri. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a felicitat pe Lopez Obrador într-o postare pe Twitter, spunând că „sunt multe de făcut” în folosul ambelor țări. Rezultatele oficiale ale alegerilor urmează să fie anunțate luni seară.

Activiștii pentru drepturile persoanelor LGBT și-au ținut marșul anual la Istanbul la scară mai redusă, în ciuda interzicerii lui de către autorități al patrulea an la rând. Cam o mie de oameni s-au adunat la capătul dinspre piața Taksim al străzii centrale Istiklar, unde ar fi trebuit să înceapă parada, desfășurând un mare steag în culorile curcubeului și citind o declarație de protest. Poliția a intervenit apoi cu gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene, în încercarea de a împrăștia mulțimea. Potrivit Amnesty International, au fost reținuți 11 oameni. Parada gay s-a ținut Istanbul mai mulți ani la rând, cu până la 100.000 de participanți, dar de când la putere este președintele Recep Tayyip Erdogan, preferatul conservatorilor turci, autoritățile au restrâns dreptul la demonstrație și pentru minoritățile sexuale.

Consilierul pentru securitate națională al administrației americane, John Bolton a declarat că în privința anexării abuzive a peninsulei Crimeea, Rusia și Statele Unite sunt obligate să constate că au și vor avea poziții divergente. Bolton s-a întâlnit pe 27 iunie la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a pregăti primul summit între Putin și președintele american Donald Trump, programat pentru 16 iulie la Helsinki. Ulterior a declarat postului de televiziune CBS că Statele Unite nu-și vor schimba părerea, și anume că anexarea peninsulei Crimeea în 2014 de către Rusia a fost ilegală. Întrebat de ce recent, președintele Trump făcut mai multe declarații care lasă de înțeles că anexarea ar putea fi acceptată, Bolton a asigurat că poziția Statelor Unite nu se va schimba. „Președintele spune de multe ori „o să vedem” numai ca să arate că este dispus să asculte și alte opinii”, a explicat Bolton.

Protestul de la Chișinău împotriva anulării alegerilor locale din capitala, castigate de Andrei Năstase, cadidatul Platformei DA, s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluții în care se cere: confirmarea legalității alegerilor pentru Primăria Chișinău și validarea mandatului lui Andrei Năstase; anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul proporțional de vot; și demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au participat la pronunțarea deciziei de anulare a alegerilor.

Dacă aceste cerințe nu vor fi satisfăcute în actuala sesiune parlamentară, așa-numitele comitele de rezistență vor organiza acțiuni pașnice de nesupunere civică – greve, proteste permanente, blocarea instutițiilor „capturate”.

Totodată, în 26 august va fi convocată o Adunare generală a cetățenilor din țară și diasporă.

UE va începe negocieri pentru crearea unor centre de debarcare în mai multe ţări africane, a declarat comisarul european pentru buget Guenther Oettinger, citat duminică în „Frankfurter Algemeine Zeitung”. Este vorba de centre în care ar urma să fie aduși temporar migranții salvați pe mare, în încercarea de a ajunge în Uniunea Europeană. „Frankfurter Algemeine Zeitung” mai scrie că Libia, Mali, Niger şi Nigeria sunt considerate cele mai potrivite candidate de Comisia Europeană, deşi comisarul european nu a menţionat vreo ţară anume. Nicio ţară din nordul Africii nu a transmis până acum că ar fi dispusă să găzduiască astfel de centre. Unele state, printre care Egipt, Libia şi Maroc, au respins idea. Înființarea centrelor regionale, alături de centre temporare în anumite țări UE, a fost decisă în principiu la summitul Uniunii Europene de la sfârșitul săptămânii. Întregul mecanism, gândit pentru ridicarea presiunii de pe așa-numitele țări din „prima linie” a migrației, ca Italia, Grecia și Germania (care a primit cei mai mulți migranți în ultimii ani), se bazează pe ideea de „voluntariat”.

Embed Răspândește

Merkel: migrația ar putea determina soarta UE

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:15 0:00

Link direct

• 270p | 3,4MB
• 360p | 4,2MB
• 720p | 10,5MB

Sindicatele, partidele de opoziție și activistul anticorupție Alexei Navalnîi au chemat pentru duminică la proteste împotriva planului guvernului de a ridica vârsta de pensionare. Argumentul guvernului este că schimbarea este necesară din cauza crizei demografice, dar protestatarii atrag atenția că nu va duce decât la scurtarea anilor cât rușii se vor bucura de pensie, ținând cont că Rusia are una din cele mai scăzute așteptări de viață din țările industrializate. Vîrsta de pensie ar urma să crească de la 60 la 65 de ani pentru bărbați și de la 55 la 63 pentru femmei. Aproape 2,6 milioane au semnat deja, pe interne, o petiție împotriva schimmbării iar în cursul zilei se așteaptă ca protestele să se exindă. Nu vor avea însă loc în cele 10 orașe care găzduiesc meciurile campionatului Mondial de fotbal, începânnd cu Moscova și Sankt Petersburg.

În Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău este programat un nou protest împotriva anulării alegerilor la primărie, câștigate de Andrei Năstase, candidatul Platformei DA. Protestul este organizat de așa-numita Mișcare de rezistență națională, din care fac parte Platforma DA, PAS, alte partide de opoziție și personalități ale societății civile. Maia Sandu, lidera PAS – partid care a susținut candidatura lui Năstase – a declarat miercuri la o conferință de presă că protestatarii au trei revendicări: validarea alegerilor locale, anularea sistemului mixt de vot pentru alegerile generale din toamnă și deschiderea de dosare penale celor șapte judecători care au invalidat alegerile locale din municipiul Chișinău.

Se relatează că nord-coreenii ar încerca să-și ascundă activităţile nucleare de Statele Unite, după ce la summitul din iunie cu președintele Donald Trump, Kim Jong Un se angajase să lucreze pentru denuclearicarea peninsulei Coreea. Potrivit însă informaţiilor publicate sâmbătă de cotidianul „Washington Post”, Coreea de Nord ar intenţiona să păstreze o parte din stocul său de materiale nucleare şi de centre de producţie. Vineri, postul american de televiziune NBC a relatat, citând oficialități americane care și-au păstrat anonimatul că Phenianul şi-ar spori producţia de combustibil nuclear destinat armelor şi că acest lucru s-a produce în câteva centre ascunse. La summitul de la 12 iunie din Singapore cu Donald Trump, Kim s-a angajat să sprijine denuclearizarea peninnsulei dar nu s-a decis o agenda sau un mechanism e control.