Cel puțin 14 oameni au fost uciși în Afganistan, într-un bombardament aerian în apropiere de orașul nordic Kunduz. Printre victimele atacului din 19 iulie se numără femei și copii. Oficiali afgani spun că nu este limpede dacă bombardamentul a fost efectuat de un avion american sau unul afgan, ambele efectuînd zboruri în acea regiune, în sprijinul unei operațiuni la sol. Armata americană, însă, a spus într-un comunicat că nu există indicii ale implicării vreunui avion. În luna aprilie, un atac aerian al aviației afgane asupra unei școli religioase a făcut 50 de morți, inclusiv printre civili, într-un raion al provinciei Kunduz.

Un bărbat înarmat cu un cuțit a rănit cel puțin 14 oameni într-un autobuz din nordul Germaniei, fiind arestat ulterior de poliție. Autoritățile spun că nu poate fi exclusă versiunea unui atac terorist. Două dintre persoanele rănite în incidentul din orașul Luebeck se află în stare gravă. Ziarul local „Luebecker Nachrichten” a relatat că atacatorul ar fi un iranian de peste 30 de ani, dar această informație nu a fost deocamdată verificată.

Președintele rus Vladimir Putin s-a distanțat de planul nepopular al guvernului privind majorarea vârstei de pensionare, spunând că „nu îi este pe plac”. Putin a făcut declarația în timpul unei vizite în Kaliningrad, fiind prima sa luare de poziție publică de când ideea a fost avansată, pe 16 iunie, de premierul Dmitri Medvedev. Putin a mai atacat opoziția care a protestat împotriva majorării vârstei de pensionare și a spus că, la luarea unei decizii, va pleca urechea la doleanțele milioanelor de oameni pentru care subiectul este unul „foarte sensibil”, dar nu la criticile opoziției.

Majoritatea parlamentară în frunte cu Partidul Democrat a adoptat în prima lectură proiectul de lege privind majorarea salariilor primarilor și a angajaților administrațiilor publice locale. Primarii și președinții de raioane vor beneficia de majorări de salarii de până la 50%. Salariul mediu pentru funcțiile de conducere din APL va ajunge până la 9200 de lei, a precizat Guvernul într-un comunicat. Majorarea salariilor confirmată în Parlament la numai 10 zile după aprobarea unei asemenea hotărâri de guvern face parte din reforma administrației publice, dar survine înainte de alegerile parlamentare așteptate la sfârșitul anului. Înainte de votul de astăzi, sute de primari moldoveni au semnat, la începutul săptămânii, o scrisoare în care sprijină Guvernul Filip în disputa acestuia cu Parlamentului European, care a adoptat o rezoluție critică la adresa puterii moldovene după invalidarea alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului.

Deputații socialiști au părăsit vineri plenul Parlamentului în semn de protest față de hotărârea prin care terenul fostului Stadion Republican din Chișinău este vândut Statelor Unite pentru construcția unei noi ambasade. Socialiștii au spus că tranzacția ar fi un „act de trădare a intereselor naționale”. Ambasadorul american la Chișinău, James Pettit, a declarat de mai multe ori că ambasada are nevoie să se extindă, dar de un deceniu nu găseşte loc potrivit. Ambasadorul a mai spus că terenul va fi cumpărat la prețul de piață, iar statul moldovean va avea de câștigat.

Primarul Orheiului Ilan Șor a amenințat că-i va pedepsi pe „jurnaliștii vânduți” care au scris negativ despre demonstrația organizată vineri de partidul său împotriva opoziției pro-europene. „Imediat ce vin la putere, iar acest lucru se va întâmpla degrabă, pe fiecare dintre voi o să vă aștepte o lustrație aspră. Încetați, sau o să vă doară, v-am avertizat”, a spus Șor într-un mesaj video pe Facebook după demonstrații. Simpatizanții lui Șor au pichetat sediile partidelor de opoziție PAS și PPDA, pe motiv că liderii acestora, Maia Sandu și Andrei Năstase, critică magazinele sociale ale fostului bancher condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară de proporții din Moldova. PAS și PPDA spun că magazinele lui Șor sunt o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat”. Presa a scris că Șor a purtat la protestul de astăzi o curea de 1.000 de dolari, iar opoziția a spus că participanții ar fi fost plătiți.

Premierul israelian Benjamin Netaniahu i-a spus președintelui rus Vladimir Putin în timpul unei conversații telefonice că Israelul va continua să acționeze împotriva prezenței militare a Iranului în Siria. Israelul a avertizat în mod repetat Iranul să nu-și întărească prezența militară în Siria. Autoritățile ruse și cele iraniene oferă sprijin militar regimului sirian aflat de vreme îndelungată în război civil cu opoziția. Israelul a atacat de câteva ori ceea ce a numit instalații militare iraniene în Siria. Conversația Netaniahu-Putin a avut loc la cîteva zile după întâlnirea președintelui rus cu cel american Donald Trump, la care s-a vorbit inclusiv despre securitatea Israelului.

Cancelul german Angela Merkel a afirmat că încearcă să îmbunătățească relația cu Statele Unite, despre care a spus că este „crucială” pentru țara sa. Întrebată la obișnuita sa conferință de presă anuală de vară la Berlin despre relația sa cu președintele american Donald Trump, Merkel a spus că pentru moment această relație este „sub o mare presiune”, adăugând: „dar relația de lucru transatlantică, inclusiv cu președintele Statelor Unite, estre crucială pentru noi și vom continua să o cultivăm”. Președintele Statelor Unite Donald Trump a afirmat la recentul summit NATO că Germania este captiva Rusiei, pentru că folosește masiv importuri de energie rusească

Partidele de opoziție PAS și Platforma DA acuză Partidul Democrat de guvernământ că s-ar afla în spatele protestelor organizate astăzi la sediile lor de către partidul fostului bancher Ilan Shor. Vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari, a spus presei că Shor, condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară, ar fi organizat protestul „de frică” și la comanda liderului PD, Vlad Plahotniuc. PD nu a comentat deocamdată acuzația. Ilan Shor, care este actualmente primar la Orhei, spune că a organizat demonstrațiile împotriva opoziției pro-europene în frunte cu Maia Sandu și Andrei Năstase, pentru că aceștia critică rețeaua sa de „magazine sociale” și pentru că l-ar împiedica să ajute „oamenii simpli”. PAS și PPDA spun că magazinele lui Shor ar fi o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat” din sistemul bancar.

Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat că președinții Donald Trump și Vladimir Putin au discutat la întâlnirea lor de luni în Finlanda despre „propuneri concrete” pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. Cu o zi mai devreme, televiziunea americană Bloomberg a relatat că Putin le-ar fi spus diplomaților ruși că i-a propus lui Trump organizarea unui referendum în regiunile ocupate de separatiștii pro-ruși. În declarațiile sale, ambasadorul Antonov nu a spus, însă, care este conținutul propunerilor discutate la întâlnirea celor doi lideri. Ideea unui referendum nu a fost menționată nici de Trump atunci când președintele american a scris pe Twitter că a vorbit cu Putin despre Ucraina. Peste 10.300 de oameni au fost uciși din 2014 în războiul din Donbas între separatiștii sprijiniți de Rusia și forțele ucrainene.

Zeci de persoane l-au comemorat la Kiev pe jurnalistul Pavel Șeremet, la împlinirea a doi ani de când acesta a murit în explozia unei bombe plasate sub mașina sa. Jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, activiști, diplomați și apropiați ai lui Șeremet au depus flori la un memorial improvizat la intersecția aglomerată din capitala ucraineană unde a avut loc asasinatul. Cetățean rus născut în Belarus, Șeremet, care se stabilise la Kiev, a fost ucis în drum spre redacția unui post de radio unde lucra. Avea 44 de ani. Autoritățile ucrainene au condamnat atacul, dar asasinii nu au fost descoperiți.

Ministerul de externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul Greciei pentru a-i înmâna o notă de protest în legătură cu declarații ale Atenei pe care le-a descris drept „anti-ruse”, intensificând un scandal diplomatic între cele două țări. Săptămâna trecută, Grecia a expulzat doi diplomați ruși și a interzis accesul în țară altor două persoane pe motiv că ar fi încercat să mituiască oficiali greci și să instige la demonstrații pentru a împiedica aderarea Macedoniei vecine la NATO. După o dispută îndelungată, Grecia și Macedonia au ajuns recent la un acord ca denumirea fostei republici iugoslave să fie schimbată în Macedonia de Nord pentru a se deosebi de cea a unei provincii grecești. La rândul său, Atena își retrage obiecțiile față de aderarea vecinei sale la NATO. Mulți politicieni conservatori în ambele țări critică, însă, înțelegerea, care a fost promovată de puterile occidentale.

Numeroși simpatizanți ai lui Ilan Shor, fostul bancher acuzat de implicare în „furtul miliardului”, au protestat la Chișinău împotriva liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, pichetând sediile partidelor acestora, PAS și PPDA. Protestatarii conduși de Shor, care este actualmente primar la Orhei, îi acuză pe cei doi politicieni pro-europeni că ar dori închiderea așa-numitelor magazine sociale „Merișor”. Participanții la protest au scandat „Jos mâinile de pe magazinele sociale!”, „Jos Maia Sandu!” și „Jos Andrei Năstase!”, deși cei doi nu dețin nicio funcție publică. Protestul survine după propunerea deputaților Partidului Liberal Democrat, aliații lui Sandu și Năstase, de a audia conducerea Centrului Național Anticorupție în legătură cu rețeaua de magazine sociale. Liberal-democrații spun că magazinele ar fi folosite de Shor pentru manipularea alegătorilor înainte de alegerile parlamentare așteptată la toamnă.

Deputații liberal-democrați au cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra invalidării alegerilor, într-o încercare de a preveni noi situații în care rezultatele alegerilor nu sunt validate, după cum s-a întâmplat în cazul alegerilor recente din Chișinău. Deputatul PLDM, Tudor Deliu, a spus jurnaliștilor că sesizarea depusă astăzi a fost pregătită de două organizații neguvernamentale, WatchDog.md și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, și a mai fost semnată și de un deputat liberal. Autorii cer Curții Constituționale să precizeze dacă deciziile instanțelor de judecată de a invalida alegerile prin decizii din oficiu, în lipsa unor plângeri și a unor prevederi legale clare încalcă dreptul cetățenilor de a fi aleși și de a participa prin exprimarea votului la administrarea ltreburilor publice. Luna trecută, trei instanțele de judecată au respins validarea alegerilor din Chișinău câștigate de adversarul puterii, Andrei Năstase pe motiv că atât el, cât și rivalul său socialist Ion Ceban au lansat, în ziua votării, alegătorii să participe la vot.

Cancelara germană Angela Merkel a declarat că întâlnirile între președinții Statelor Unite și Rusiei trebuie să redevină un lucru „normal”. Declația făcută de Merkel jurnaliștilor astăzi survine după ce s-a anunțat că președintele american Donald Trump vrea să îl invite pe liderul rus Vladimir Putin la Casa Albă, la toamnă. „Este întotdeauna bine pentru toți când există convorbiri, mai ales când sunt convorbiri între aceste două țări”, a spus Merkel la Berlin, adăugând: „Cred că trebuie să devină din nou normal ca președinții rus și american să se întâlnească”, relatează Reuters. Trump și Putin s-au întâlnit săptămâna aceasta la primul lor summit, în Finlanda. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, a scris joi pe Twitter că „discuțiile” pentru invitarea lui Putin au deja loc. Trump tocmai lăudase din nou summit-ul cu Putin de la Helsinki, de luni, calificându-l drept „un mare succes” și adăugând că așteaptă „cu nerăbdare” următoarea întâlnire, ca să discute punerea în practică a unora din ideile discutate în capitala finlandeză.

Partidul lui Ilan Shor a organizat în capitală un protest împotriva opoziției pro-europene, în frunte cu Maia Sandu și Andrei Năstase, care critică „magazinele sociale” înființate de primarul din Orhei. Participanții la protest, mulți veniți din provincie, scandau „Noi suntem poporul”, „Jos mâinile de pe magazinele sociale”, „Jos Maia Sandu”. La protest a luat cuvântul omul de afaceri devenit politician Ilan Shor, condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară. Shor a spus că opoziția pro-europeană îl împiedică să ajute „oamenii simpli”, și că Maia Sandu și Andrei Năstase sunt oameni care „numai au distrus”. PAS și PPDA spun că magazinele lui Shor sunt o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat”.

Ambasadorul rus în Statele Unite a spus că Moscova este gata să discute o posibilă vizită la Washington a președintelui rus Vladimir Putin, după invitația-surpriză anunțată de Casa Albă. Potrivit AP, ambasadorul rus Anatoli Antonov a spus că nu a văzut invitația cu ochii lui, dar a adăugat că „Rusia este oricând deschisă la asemenea propuneri”. Anunțul despre invitarea lui Putin a fost făcut pe Twitter de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Sarah Sanders, care a spus joi că „discuțiile” (pregătitoare) deja au loc. Știrea a venit la scurt timp după ce Trump lăudase din nou summit-ul cu Putin de la Helsinki, de luni, calificându-l drept „un mare succes” și adăugând că așteaptă „cu nerăbdare” următoarea întâlnire, ca să discute punerea în practică a unora din ideile discutate în capitala finlandeză.

Autoritățile ruse au anunțat că oamenii de ordine care n-au reușit să împiedice intrarea grupării Pussy Riot pe teren în finala Cupei Mondiale la fotbal de la Moscova vor fi sancționați. Alexei Sorokin, șeful comitetului rusesc de organizare a competiției, a spus că activiștii ar fi dat dovadă de „lipsă de respect pentru munca a mii de oameni” și ar fi trebuit opriți de cordonul de securitate. „Cei răspunzători vor fi pedepsiți”, a spus Sorokin, adăugând că a fost singurul incident de acest fel de la Cupa Mondială. Arestați și condamnați la 15 zile de închisoare, membrii Pussy Riot au spus că au intrat pe teren în timpul meciului Croația-Franța în uniforme de poliție, întrerupând pentru scurtă vreme jocul, ca să atragă atenția la excesele poliției și la abuzurile nedemocratice ale statului rus.

Un consilier al președintelui francez Emmanuel Macron va fi concediat și trimis în judecată după publicarea unor imagini în care brusca participanții la o demonstrație de 1 Mai. Alexandre Benalla apare în înregistrări video de amator, făcute într-o piațetă pariziană unde polițiștii se confruntă cu protestatarii. Consilierul în civil, purtând o cască și o insignă de același tip cu a polițiștilor, bruschează o tânără și un tânăr demonstrant, iar când își dă seama că este filmat se îndepărtează în grabă. Palatul Elysee a spus zilele trecute, când a început scandalul, că Benalla primise încuviințare să „observe” operațiunea poliției, chiar dacă nu era polițist, ci membru al aparatului prezidențial specializat în chestiuni de securitate. Ziarul „Le Monde” a scris că incidentul era cunoscut președinției, care l-a „pedepsit” pe Benalla numai cu o scurtă suspendare. Președinția spune acum că a revenit asupra cazului pentru că are acum la dispoziție „fapte noi”.

Premierul Libiei a spus că nu va permite UE să înființeze pe teritoriul libian centre de triere a migranților, într-o nouă lovitură pentru politicienii europeni care caută să reducă numărul de sosiri din nordul Africii și Orientul Mijlociu. Premierul libian Fayez al-Sarraj a mai spus că nu va accepta nici ca țara lui să primească mai mulți migranți în schimbul asistenței financiare de la UE. Luna trecută, liderii UE au căzut de acord în principiu cu înființarea în afara sau la periferia UE a unor centre de procesare a cererilor de azil, în cooperare cu Organizația Internațională a Migrației, dar deocamdată nu există ofere de găzduire a unor asemenea centre. Potrivit AFP Marcoul a respins ferm un asemenea plan, cum făcuseră mai devreme și Tunisia sau Albania. Premierul de la Tirana Edi Rama a spus că ideea pare menită să „arunce la gunoi oameni disperați, de parcă ar fi deșeuri toxice, pe care nu le vrea nimeni”.

Spicherul Parlamentului, Andrian Candu, a sfătuit partidele de opoziție să nu piardă vremea cu proteste, căci sistemul electoral mixt nu va fi anulat. Candu a făcut declarația joi, la un briefing de presă, în vreme ce suporterii partidelor care au constituit Mișcarea de Rezistență Națională participau la un miting de protest în fața legislativului moldovean. Una din revendicările formulate la demonstrația de joi, la care s-a referit Candu, a fost anularea sistemului de vor mixt, introdus de majoritatea parlamentară cu sprijinul socialiștilor în ciuda unor obiecții ale opoziției și partenerilor de dezvoltare ai R. Moldova.

Președintele Igor Dodon a cerut măsuri legislative suplimentare și asigurări externe privind salvgardarea neutralității Moldovei, înscrisă în Constituție. „Poziția mea fermă este că statutul constituțional de neutralitate permanentă trebuie consolidat și fortificat, iar noi trebuie să pledăm pentru recunoaşterea lui internaţională”, a spus Dodon joi, prezentând un document de politică pe această temă al președinției. La începutul anului 2017, Igor Dodon, care critică mereu participarea armatei naționale la exerciții cu militarii din NATO, a cerut alianței nord-atlantice, fără succes, să semneze o declarație de recunoaștere a neutralității R. Moldova.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, vrea să-l invite pe omologul său din Rusia, Vladimir Putin, la Washington, la toamnă. Anunțul a fost făcut pe Twitter de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders. Ea a mai spus că „discuțiile” (pregătitoare) deja au loc. Știrea a venit joi seară, la scurt timp după ce Trump lăudase din nou summit-ul cu Putin de laHelsinki, de luni, calificându-l drept „un mare succes”, adăugând că așteaptă „cu nerăbdare” următoarea întâlnire, ca să discute punerea în practică a unora din ideile discutate în capitala finlandeză.

Ministerul de externe al Rusiei a lansat joi o campanie pe Twitter pentru eliberarea din detenție a Mariei Butina, o rusoaică afiliată cu politicieni și grupări conservatoare din Statele Unite, acuzată de americani că ar fi spionat în favoarea Moscovei. Butina, de 29 de ani, a fost arestată de FBI și inculpată pentru conspirație și activități de agent străin. Ministerul rus de externe a lansat hash-tag #FreeMariaButina, și-a schimbat poza de profil cu o poză a Butinei și le-a cerut suporterilor să facă același lucru pe conturile lor. Tot joi agențiile ruse de știri au informat că oficiali consulari ruși de la Washington au vizitat-o pe Butina în închisoarea din capitala americană, spunând apoi că starea sănătății ei este bună.

Autoritățile din Kazahstan au anunțat vineri că au reținut un suspect în legătură cu uciderea campionului de patinaj kazah medaliat la olimpiadă Denis Ten, care a murit la spital după ce a fost înjunghiat la Almaty. Poliția îl caută în continuare pe al doilea suspect. Potrivit martorilor, cei doi l-au atacat cu cuțitul pe Ten, în vârstă de 25 de ani, când sportivul i-a prins încercând să-i fure oglinda retrovizoare de la mașină. Născut în Kazahstan dintr-o familie de coreeni, Ten a cucerit medalia de bronz la olimpiada de la Soci din 2014, după ce cu un an înainte devenise vicecampion mondial. Moartea lui a fost deplânsă atât în Kazahstan, cât și în comunitatea sportivă internațional.