Deputatul spaniol Pablo Casado, în vârstă de 37 de ani, a preluat sâmbătă conducerea Partidului Popular spaniol (conservator). Casado este succesorul lui Mariano Rajoy, care a demisionat de la conducerea partidului după ce în luna iunie a fost demis din funcţia de premier printr-o moţiune de cenzură, în urma unui scandal de corupţie.

Alegerea lui Casado reprezintă nu numai o schimbare de generație, dar și un viraj spre dreapta al Partidului Popular, care deşi a pierdut guvernarea în favoarea socialiştilor are cele mai multe mandate în Parlament. Rajoy a condus partidul conservator din 2004 și guvernul spaniol din 2011 până la moțiunea de cenzură din această vară.

Ministrul american al apărării Jim Mattis a cerut Congresului să permită ca unele țări aliate ale Americii să nu fie afectate de sancțiunile americane impuse sectorului militar rus. Se pare că este vorba de India și alte țări asiatice cu care Washingtonul încearcă să își extindă relațiile de cooperare, dar care cumpără frecvent armament din Rusia. Sancțiunile americane acționează asupra Rusia dar și a țărilor care fac afaceri cu companiile rusești, vizate de sancțiuni. Mattis a precizat că Rusia trebuie să plătească un preț pentru „acțiunile sale agresive și destabilizatoare”, dar că aliații Statelor Unite sau țările cu care au relații apropiate nu ar trebui să sufere. În septembrie, Mattis și secretarul de stat american Mike Pompeo pleacă într-o vizită oficială în India. În acest moment însă în Congres se vorbește insistent despre impunerea de noi sancțiuni Rusiei.

Administrația americană a declarat că „nu se gândește” să sprijine propunerea președintelui rus Vladimir Putin pentru un referendum în regiunile din estul Ucrainei controlate de separatiștii pro-ruși. Se pare că propunerea a fost făcută luni, la Helsinki, în cursul întrevederii cu președintele american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite a declarat vineri că organizarea unui „așa-numit referendum” ar fi „lipsit de legitimitate”. Tot vineri, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a confirmat faptul că la summit-ul Trump-Putin s-a discutat despre criza din Ucraina, dar nu direct despre un referendum. Agenția Bloomberg fusese cea care joi a relatat pentru prima dată, citând surse diplomatice anonime, că Putin ar fi propus acest referendum în estul Ucrainei. Din 2014, când a izbucnit conflictul separatist din estul Ucrainei, Națiunile Unite estimează că peste 10.000 de persoane și-au pierdut viața.

Ministerul american al apărării a anunțat vineri un ajutor suplimentar de 200 de milioane de dolari pentru întărirea apărării Ucrainei. Este vorba de sprijin logistic, iar aceste noi fonduri vor „ridica asistenţa americană către sectorul de securitate ucrainean la peste un miliard de dolari în total din 2014", a precizat Pentagonul. Banii sunt mai ales pentru programe de pregătire a militarilor și pentru „nevoi operaționale”, între care comunicaţii securizate sau mijloace de vedere nocturnă.

Mai multe organizațiile neguvernamentale pentru apărarea libertății media au criticat amenințările proferate de Ilan Șor, primarul din Orhei, la adresa jurnaliștilor. Cu ocazia protestelor de vineri de la Chișinău în apărarea magazinelor sociale „Merișor”, Ilan Șor a avertizat că-i va pedepsi pe „jurnaliștii vânduți”, care ar fi relatat negativ despre protest. Simpatizanții lui Șor au pichetat vineri, sediile partidelor de opoziție PAS și PPDA, pe motiv că liderii acestora, Maia Sandu și Andrei Năstase, critică magazinele sociale ale fostului bancher condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară de proporții din Moldova. PAS și PPDA spun că magazinele lui Șor sunt o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat”. Organizațiile semnatare sunt Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Centrul „Acces-Info” și Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială.

Medicii de familie din R.Moldova ar putea primi dreptul să-și deschidă cabinete individuale sau centre, în cazul în care vor decide să coopereze. Proiectul de lege a fost aprobat vineri de guvern și urmează să fie trimis în Parlament. Potrivit Agora.md, proiectul de lege prevede, între altele, că prestațiile medicilor de familie care își deschid cabinet individuale, vor fi achitate în baza contractelor pe care le vor încheia cu Compania Națională de Asigurări în Medicină. „Medicul va primi în folosință de la Primărie, va închiria sau își va construi singur un centru de familie. Medicii care vor oferi servicii de calitate vor avea mai mulți pacienți, vor câștiga mai mult”, a declarat premierul Pavel Filip la ședinta de vineri, citat de Agora.md.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat în primă lectură proiectul de lege privind înmatricularea mijloacelor de transport din stânga Nistrului. Odată înregistrate, acestea vor primi plăcuțe de înmatriculare neutre care le vor permite să circule în traficul internațional.

Gruparea Hamas şi Israelul au ajuns la un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza. Acordul a fost anunțat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă după o escaladare a violenţelor care s-a soldat cu moartea a patru palestinieni şi a unui soldat israelian, a anunţat un purtător de cuvânt al mişcării jihadiste. Este al doilea armistiţiu încheiat între cele două părţi într-o săptămână.

Cel puțin 14 oameni au fost uciși în Afganistan, într-un bombardament aerian în apropiere de orașul nordic Kunduz. Printre victimele atacului din 19 iulie se numără femei și copii. Oficiali afgani spun că nu este limpede dacă bombardamentul a fost efectuat de un avion american sau unul afgan, ambele efectuînd zboruri în acea regiune, în sprijinul unei operațiuni la sol. Armata americană, însă, a spus într-un comunicat că nu există indicii ale implicării vreunui avion. În luna aprilie, un atac aerian al aviației afgane asupra unei școli religioase a făcut 50 de morți, inclusiv printre civili, într-un raion al provinciei Kunduz.

Un bărbat înarmat cu un cuțit a rănit cel puțin 14 oameni într-un autobuz din nordul Germaniei, fiind arestat ulterior de poliție. Autoritățile spun că nu poate fi exclusă versiunea unui atac terorist. Două dintre persoanele rănite în incidentul din orașul Luebeck se află în stare gravă. Ziarul local „Luebecker Nachrichten” a relatat că atacatorul ar fi un iranian de peste 30 de ani, dar această informație nu a fost deocamdată verificată.

Președintele rus Vladimir Putin s-a distanțat de planul nepopular al guvernului privind majorarea vârstei de pensionare, spunând că „nu îi este pe plac”. Putin a făcut declarația în timpul unei vizite în Kaliningrad, fiind prima sa luare de poziție publică de când ideea a fost avansată, pe 16 iunie, de premierul Dmitri Medvedev. Putin a mai atacat opoziția care a protestat împotriva majorării vârstei de pensionare și a spus că, la luarea unei decizii, va pleca urechea la doleanțele milioanelor de oameni pentru care subiectul este unul „foarte sensibil”, dar nu la criticile opoziției.

Majoritatea parlamentară în frunte cu Partidul Democrat a adoptat în prima lectură proiectul de lege privind majorarea salariilor primarilor și a angajaților administrațiilor publice locale. Primarii și președinții de raioane vor beneficia de majorări de salarii de până la 50%. Salariul mediu pentru funcțiile de conducere din APL va ajunge până la 9200 de lei, a precizat Guvernul într-un comunicat. Majorarea salariilor confirmată în Parlament la numai 10 zile după aprobarea unei asemenea hotărâri de guvern face parte din reforma administrației publice, dar survine înainte de alegerile parlamentare așteptate la sfârșitul anului. Înainte de votul de astăzi, sute de primari moldoveni au semnat, la începutul săptămânii, o scrisoare în care sprijină Guvernul Filip în disputa acestuia cu Parlamentului European, care a adoptat o rezoluție critică la adresa puterii moldovene după invalidarea alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului.

Deputații socialiști au părăsit vineri plenul Parlamentului în semn de protest față de hotărârea prin care terenul fostului Stadion Republican din Chișinău este vândut Statelor Unite pentru construcția unei noi ambasade. Socialiștii au spus că tranzacția ar fi un „act de trădare a intereselor naționale”. Ambasadorul american la Chișinău, James Pettit, a declarat de mai multe ori că ambasada are nevoie să se extindă, dar de un deceniu nu găseşte loc potrivit. Ambasadorul a mai spus că terenul va fi cumpărat la prețul de piață, iar statul moldovean va avea de câștigat.

Primarul Orheiului Ilan Șor a amenințat că-i va pedepsi pe „jurnaliștii vânduți” care au scris negativ despre demonstrația organizată vineri de partidul său împotriva opoziției pro-europene. „Imediat ce vin la putere, iar acest lucru se va întâmpla degrabă, pe fiecare dintre voi o să vă aștepte o lustrație aspră. Încetați, sau o să vă doară, v-am avertizat”, a spus Șor într-un mesaj video pe Facebook după demonstrații. Simpatizanții lui Șor au pichetat sediile partidelor de opoziție PAS și PPDA, pe motiv că liderii acestora, Maia Sandu și Andrei Năstase, critică magazinele sociale ale fostului bancher condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară de proporții din Moldova. PAS și PPDA spun că magazinele lui Șor sunt o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat”. Presa a scris că Șor a purtat la protestul de astăzi o curea de 1.000 de dolari, iar opoziția a spus că participanții ar fi fost plătiți.

Premierul israelian Benjamin Netaniahu i-a spus președintelui rus Vladimir Putin în timpul unei conversații telefonice că Israelul va continua să acționeze împotriva prezenței militare a Iranului în Siria. Israelul a avertizat în mod repetat Iranul să nu-și întărească prezența militară în Siria. Autoritățile ruse și cele iraniene oferă sprijin militar regimului sirian aflat de vreme îndelungată în război civil cu opoziția. Israelul a atacat de câteva ori ceea ce a numit instalații militare iraniene în Siria. Conversația Netaniahu-Putin a avut loc la cîteva zile după întâlnirea președintelui rus cu cel american Donald Trump, la care s-a vorbit inclusiv despre securitatea Israelului.

Cancelul german Angela Merkel a afirmat că încearcă să îmbunătățească relația cu Statele Unite, despre care a spus că este „crucială” pentru țara sa. Întrebată la obișnuita sa conferință de presă anuală de vară la Berlin despre relația sa cu președintele american Donald Trump, Merkel a spus că pentru moment această relație este „sub o mare presiune”, adăugând: „dar relația de lucru transatlantică, inclusiv cu președintele Statelor Unite, estre crucială pentru noi și vom continua să o cultivăm”. Președintele Statelor Unite Donald Trump a afirmat la recentul summit NATO că Germania este captiva Rusiei, pentru că folosește masiv importuri de energie rusească

Partidele de opoziție PAS și Platforma DA acuză Partidul Democrat de guvernământ că s-ar afla în spatele protestelor organizate astăzi la sediile lor de către partidul fostului bancher Ilan Shor. Vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari, a spus presei că Shor, condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară, ar fi organizat protestul „de frică” și la comanda liderului PD, Vlad Plahotniuc. PD nu a comentat deocamdată acuzația. Ilan Shor, care este actualmente primar la Orhei, spune că a organizat demonstrațiile împotriva opoziției pro-europene în frunte cu Maia Sandu și Andrei Năstase, pentru că aceștia critică rețeaua sa de „magazine sociale” și pentru că l-ar împiedica să ajute „oamenii simpli”. PAS și PPDA spun că magazinele lui Shor ar fi o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat” din sistemul bancar.

Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat că președinții Donald Trump și Vladimir Putin au discutat la întâlnirea lor de luni în Finlanda despre „propuneri concrete” pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. Cu o zi mai devreme, televiziunea americană Bloomberg a relatat că Putin le-ar fi spus diplomaților ruși că i-a propus lui Trump organizarea unui referendum în regiunile ocupate de separatiștii pro-ruși. În declarațiile sale, ambasadorul Antonov nu a spus, însă, care este conținutul propunerilor discutate la întâlnirea celor doi lideri. Ideea unui referendum nu a fost menționată nici de Trump atunci când președintele american a scris pe Twitter că a vorbit cu Putin despre Ucraina. Peste 10.300 de oameni au fost uciși din 2014 în războiul din Donbas între separatiștii sprijiniți de Rusia și forțele ucrainene.

Zeci de persoane l-au comemorat la Kiev pe jurnalistul Pavel Șeremet, la împlinirea a doi ani de când acesta a murit în explozia unei bombe plasate sub mașina sa. Jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, activiști, diplomați și apropiați ai lui Șeremet au depus flori la un memorial improvizat la intersecția aglomerată din capitala ucraineană unde a avut loc asasinatul. Cetățean rus născut în Belarus, Șeremet, care se stabilise la Kiev, a fost ucis în drum spre redacția unui post de radio unde lucra. Avea 44 de ani. Autoritățile ucrainene au condamnat atacul, dar asasinii nu au fost descoperiți.

Ministerul de externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul Greciei pentru a-i înmâna o notă de protest în legătură cu declarații ale Atenei pe care le-a descris drept „anti-ruse”, intensificând un scandal diplomatic între cele două țări. Săptămâna trecută, Grecia a expulzat doi diplomați ruși și a interzis accesul în țară altor două persoane pe motiv că ar fi încercat să mituiască oficiali greci și să instige la demonstrații pentru a împiedica aderarea Macedoniei vecine la NATO. După o dispută îndelungată, Grecia și Macedonia au ajuns recent la un acord ca denumirea fostei republici iugoslave să fie schimbată în Macedonia de Nord pentru a se deosebi de cea a unei provincii grecești. La rândul său, Atena își retrage obiecțiile față de aderarea vecinei sale la NATO. Mulți politicieni conservatori în ambele țări critică, însă, înțelegerea, care a fost promovată de puterile occidentale.

Numeroși simpatizanți ai lui Ilan Shor, fostul bancher acuzat de implicare în „furtul miliardului”, au protestat la Chișinău împotriva liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, pichetând sediile partidelor acestora, PAS și PPDA. Protestatarii conduși de Shor, care este actualmente primar la Orhei, îi acuză pe cei doi politicieni pro-europeni că ar dori închiderea așa-numitelor magazine sociale „Merișor”. Participanții la protest au scandat „Jos mâinile de pe magazinele sociale!”, „Jos Maia Sandu!” și „Jos Andrei Năstase!”, deși cei doi nu dețin nicio funcție publică. Protestul survine după propunerea deputaților Partidului Liberal Democrat, aliații lui Sandu și Năstase, de a audia conducerea Centrului Național Anticorupție în legătură cu rețeaua de magazine sociale. Liberal-democrații spun că magazinele ar fi folosite de Shor pentru manipularea alegătorilor înainte de alegerile parlamentare așteptată la toamnă.

Deputații liberal-democrați au cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra invalidării alegerilor, într-o încercare de a preveni noi situații în care rezultatele alegerilor nu sunt validate, după cum s-a întâmplat în cazul alegerilor recente din Chișinău. Deputatul PLDM, Tudor Deliu, a spus jurnaliștilor că sesizarea depusă astăzi a fost pregătită de două organizații neguvernamentale, WatchDog.md și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, și a mai fost semnată și de un deputat liberal. Autorii cer Curții Constituționale să precizeze dacă deciziile instanțelor de judecată de a invalida alegerile prin decizii din oficiu, în lipsa unor plângeri și a unor prevederi legale clare încalcă dreptul cetățenilor de a fi aleși și de a participa prin exprimarea votului la administrarea ltreburilor publice. Luna trecută, trei instanțele de judecată au respins validarea alegerilor din Chișinău câștigate de adversarul puterii, Andrei Năstase pe motiv că atât el, cât și rivalul său socialist Ion Ceban au lansat, în ziua votării, alegătorii să participe la vot.

Cancelara germană Angela Merkel a declarat că întâlnirile între președinții Statelor Unite și Rusiei trebuie să redevină un lucru „normal”. Declația făcută de Merkel jurnaliștilor astăzi survine după ce s-a anunțat că președintele american Donald Trump vrea să îl invite pe liderul rus Vladimir Putin la Casa Albă, la toamnă. „Este întotdeauna bine pentru toți când există convorbiri, mai ales când sunt convorbiri între aceste două țări”, a spus Merkel la Berlin, adăugând: „Cred că trebuie să devină din nou normal ca președinții rus și american să se întâlnească”, relatează Reuters. Trump și Putin s-au întâlnit săptămâna aceasta la primul lor summit, în Finlanda. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, a scris joi pe Twitter că „discuțiile” pentru invitarea lui Putin au deja loc. Trump tocmai lăudase din nou summit-ul cu Putin de la Helsinki, de luni, calificându-l drept „un mare succes” și adăugând că așteaptă „cu nerăbdare” următoarea întâlnire, ca să discute punerea în practică a unora din ideile discutate în capitala finlandeză.

Partidul lui Ilan Shor a organizat în capitală un protest împotriva opoziției pro-europene, în frunte cu Maia Sandu și Andrei Năstase, care critică „magazinele sociale” înființate de primarul din Orhei. Participanții la protest, mulți veniți din provincie, scandau „Noi suntem poporul”, „Jos mâinile de pe magazinele sociale”, „Jos Maia Sandu”. La protest a luat cuvântul omul de afaceri devenit politician Ilan Shor, condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară. Shor a spus că opoziția pro-europeană îl împiedică să ajute „oamenii simpli”, și că Maia Sandu și Andrei Năstase sunt oameni care „numai au distrus”. PAS și PPDA spun că magazinele lui Shor sunt o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat”.

Ambasadorul rus în Statele Unite a spus că Moscova este gata să discute o posibilă vizită la Washington a președintelui rus Vladimir Putin, după invitația-surpriză anunțată de Casa Albă. Potrivit AP, ambasadorul rus Anatoli Antonov a spus că nu a văzut invitația cu ochii lui, dar a adăugat că „Rusia este oricând deschisă la asemenea propuneri”. Anunțul despre invitarea lui Putin a fost făcut pe Twitter de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Sarah Sanders, care a spus joi că „discuțiile” (pregătitoare) deja au loc. Știrea a venit la scurt timp după ce Trump lăudase din nou summit-ul cu Putin de la Helsinki, de luni, calificându-l drept „un mare succes” și adăugând că așteaptă „cu nerăbdare” următoarea întâlnire, ca să discute punerea în practică a unora din ideile discutate în capitala finlandeză.