Mișcarea de rezistență națională ACUM, din care fac parte opoziția extraparlamentară și PLDM, a organizat un protest în raionul Criuleni, pentru validarea alegerilor locale din iunie de la Chișinău și abandonarea sistemului electoral mix, care ar urma să fie folosit în alegerile generale din toamnă. Lidera PAS, Maia Sandu, e citată de Agora.md cu declarația că protestul de la Criuleni începe o campanie prin toată țara. „Vom merge prin fiecare localitate pentru a informa cetățenii ce se întâmplă”, a spus Maia Sandu

Directorul serviciilor americane de informații Dan Coats, un apropiat al președintelui Donald Trump, a precizat că nu a vrut să fie ironic când a reacționat la informația că președintele rus Vladimir Putin a fost invitat de Casa Albă la Washington, în toamnă. Coats era în mijlocul unui interviu în direct când a venit știrea despre invitație. Rugat să comenteze, Coats, aparent surprins, a răspuns: „Repetă, poate nu am înțeles bine”, după care a comentat, râzând : „O să fie interesant”. Coats a precizat într-un mesaj că nu a vrut să fie ironic și a dat asigurări că serviciile de informații îl vor sprijini deplin pe președintele Donald Trump și eforturile „de a împiedica Rusia să se amestece din nou în alegerile noastre”. În noiembrie, în Statele Unite au loc alegeri parțiale pentru Congres. Invitația adresată președintelui Putin a venit pe fundalul unui val de critici la adresa lui Trump pentru declarațiile ambigue făcute la conferința de presă de la Helsinki. Aceasta a urmat unei întrevederi între patru ochi cu președintele rus Vladimir Putin. Nici astăzi nu se știe cu precizie ce au discutat cei doi președinți, în afară de crizele din Ucraina și Siria și amestecul Rusiei în campania prezidențială americană din 2016.

Pentru prima dată de la izbucnirea războiului civil din Siria cu opt ani în urmă, Israelul a permis intrarea temporară pe teritoriul său a unor refugiați din Siria. Este vorba de 800 de sirieni, membri ai organizației umanitare Căștile Albe cu familiile lor. Guvernul israelian a precizat că a fost o excepție, la insistențele Statelor Unite și a unor țări europene, dar că politica sa rămâne de a nu primi nici un refugiat din Siria. Cei 800 de sirieni au ajuns în Iordania de unde vor pleca spre Canada, Germania și Marea Britanie. Evacuarea a fost forțată de avansarea armatei siriene în sudul Siriei.

Parlamentul din Cuba dezbate un proiect de Constituție din care e eliminată ideea de a se ajunge la un stat „comunist”. Proiectul vorbește despre un stat „socialist, suveran” și pentru prima dată menționează dreptul la propietate privată. Președintele Parlamentului, Esteban Lazo, a explicat renunțarea la conceptul de stat comunist prin faptul că de la Constituția din 1976, Cuba s-a schimbat radical, la fel contextul internațional.

Steve Bannon, fost consilier al preşedintelui american Donald Trump, va crea o fundaţie în Europa pentru a sprijini formaţiunile populiste de extremă-dreapta. Într-un interviu cu portalul Daily Beast, Banon – considerat ideologul campaniei electorale a lui Trump – a precizat că se va concentra acum pe alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European după care și-ar putea extinde fundația, în funcție de rezultate. Țelul declarat este ca extrema-dreaptă eurosceptică să devină una din cele mai puternice fracțiuni din Parlament. Fundația sa, numită „Mișcarea” va avea sediul la Bruxelles. Fost şef al website-ului de extremă dreapta Breitbart, Steve Bannon a mai spus că „Mișcarea” este menită să rivalizeze cu fundaţia miliardarului american George Soros, Open Society, considerată ca fiind mai degrabă de stânga. De la începutul anilor '90, fundația lui Soros a sprijinit dezvoltarea societății civile în țările care tocmai ieșiseră din comunism.

Liderul suprem al Iranului, aiatolahul Ali Khamenei, a susţinut sâmbătă ideea avansată de preşedintele Hassan Rouhani ca Iranul să blocheze exporturile de petrol din Golful Persic, dacă propriile sale exporturi de petrol vor fi sistate în urma sancţiunilor impuse de Statele Unite. Oficialitățile iraniene au mai ameninţat în trecut că ar putea riposta acţiunilor ostile ale SUA prin blocarea Strâmtorii Ormuz, traversată de petrolierele care livrează petrolul exportat de ţările din Golf. Khamenei a mai spus la o întâlnire cu angajații Ministerului de externe că orice discuție cu președintele american Donald Trump este inutilă, în schimb a încurajat continuarea dialogului cu partenerii europeni. În mai, administrația Trump a retras unilateral Statele Unite din acordul nuclear international cu Iranul. Restul semnatarilor sînt Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania.

Deputatul spaniol Pablo Casado, în vârstă de 37 de ani, a preluat sâmbătă conducerea Partidului Popular spaniol (conservator). Casado este succesorul lui Mariano Rajoy, care a demisionat de la conducerea partidului după ce în luna iunie a fost demis din funcţia de premier printr-o moţiune de cenzură, în urma unui scandal de corupţie.

Alegerea lui Casado reprezintă nu numai o schimbare de generație, dar și un viraj spre dreapta al Partidului Popular, care deşi a pierdut guvernarea în favoarea socialiştilor are cele mai multe mandate în Parlament. Rajoy a condus partidul conservator din 2004 și guvernul spaniol din 2011 până la moțiunea de cenzură din această vară.

Ministrul american al apărării Jim Mattis a cerut Congresului să permită ca unele țări aliate ale Americii să nu fie afectate de sancțiunile americane impuse sectorului militar rus. Se pare că este vorba de India și alte țări asiatice cu care Washingtonul încearcă să își extindă relațiile de cooperare, dar care cumpără frecvent armament din Rusia. Sancțiunile americane acționează asupra Rusia dar și a țărilor care fac afaceri cu companiile rusești, vizate de sancțiuni. Mattis a precizat că Rusia trebuie să plătească un preț pentru „acțiunile sale agresive și destabilizatoare”, dar că aliații Statelor Unite sau țările cu care au relații apropiate nu ar trebui să sufere. În septembrie, Mattis și secretarul de stat american Mike Pompeo pleacă într-o vizită oficială în India. În acest moment însă în Congres se vorbește insistent despre impunerea de noi sancțiuni Rusiei.

Administrația americană a declarat că „nu se gândește” să sprijine propunerea președintelui rus Vladimir Putin pentru un referendum în regiunile din estul Ucrainei controlate de separatiștii pro-ruși. Se pare că propunerea a fost făcută luni, la Helsinki, în cursul întrevederii cu președintele american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite a declarat vineri că organizarea unui „așa-numit referendum” ar fi „lipsit de legitimitate”. Tot vineri, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a confirmat faptul că la summit-ul Trump-Putin s-a discutat despre criza din Ucraina, dar nu direct despre un referendum. Agenția Bloomberg fusese cea care joi a relatat pentru prima dată, citând surse diplomatice anonime, că Putin ar fi propus acest referendum în estul Ucrainei. Din 2014, când a izbucnit conflictul separatist din estul Ucrainei, Națiunile Unite estimează că peste 10.000 de persoane și-au pierdut viața.

Ministerul american al apărării a anunțat vineri un ajutor suplimentar de 200 de milioane de dolari pentru întărirea apărării Ucrainei. Este vorba de sprijin logistic, iar aceste noi fonduri vor „ridica asistenţa americană către sectorul de securitate ucrainean la peste un miliard de dolari în total din 2014", a precizat Pentagonul. Banii sunt mai ales pentru programe de pregătire a militarilor și pentru „nevoi operaționale”, între care comunicaţii securizate sau mijloace de vedere nocturnă.

Mai multe organizațiile neguvernamentale pentru apărarea libertății media au criticat amenințările proferate de Ilan Șor, primarul din Orhei, la adresa jurnaliștilor. Cu ocazia protestelor de vineri de la Chișinău în apărarea magazinelor sociale „Merișor”, Ilan Șor a avertizat că-i va pedepsi pe „jurnaliștii vânduți”, care ar fi relatat negativ despre protest. Simpatizanții lui Șor au pichetat vineri, sediile partidelor de opoziție PAS și PPDA, pe motiv că liderii acestora, Maia Sandu și Andrei Năstase, critică magazinele sociale ale fostului bancher condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară de proporții din Moldova. PAS și PPDA spun că magazinele lui Șor sunt o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat”. Organizațiile semnatare sunt Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Centrul „Acces-Info” și Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială.

Medicii de familie din R.Moldova ar putea primi dreptul să-și deschidă cabinete individuale sau centre, în cazul în care vor decide să coopereze. Proiectul de lege a fost aprobat vineri de guvern și urmează să fie trimis în Parlament. Potrivit Agora.md, proiectul de lege prevede, între altele, că prestațiile medicilor de familie care își deschid cabinet individuale, vor fi achitate în baza contractelor pe care le vor încheia cu Compania Națională de Asigurări în Medicină. „Medicul va primi în folosință de la Primărie, va închiria sau își va construi singur un centru de familie. Medicii care vor oferi servicii de calitate vor avea mai mulți pacienți, vor câștiga mai mult”, a declarat premierul Pavel Filip la ședinta de vineri, citat de Agora.md.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat în primă lectură proiectul de lege privind înmatricularea mijloacelor de transport din stânga Nistrului. Odată înregistrate, acestea vor primi plăcuțe de înmatriculare neutre care le vor permite să circule în traficul internațional.

Gruparea Hamas şi Israelul au ajuns la un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza. Acordul a fost anunțat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă după o escaladare a violenţelor care s-a soldat cu moartea a patru palestinieni şi a unui soldat israelian, a anunţat un purtător de cuvânt al mişcării jihadiste. Este al doilea armistiţiu încheiat între cele două părţi într-o săptămână.

Cel puțin 14 oameni au fost uciși în Afganistan, într-un bombardament aerian în apropiere de orașul nordic Kunduz. Printre victimele atacului din 19 iulie se numără femei și copii. Oficiali afgani spun că nu este limpede dacă bombardamentul a fost efectuat de un avion american sau unul afgan, ambele efectuînd zboruri în acea regiune, în sprijinul unei operațiuni la sol. Armata americană, însă, a spus într-un comunicat că nu există indicii ale implicării vreunui avion. În luna aprilie, un atac aerian al aviației afgane asupra unei școli religioase a făcut 50 de morți, inclusiv printre civili, într-un raion al provinciei Kunduz.

Un bărbat înarmat cu un cuțit a rănit cel puțin 14 oameni într-un autobuz din nordul Germaniei, fiind arestat ulterior de poliție. Autoritățile spun că nu poate fi exclusă versiunea unui atac terorist. Două dintre persoanele rănite în incidentul din orașul Luebeck se află în stare gravă. Ziarul local „Luebecker Nachrichten” a relatat că atacatorul ar fi un iranian de peste 30 de ani, dar această informație nu a fost deocamdată verificată.

Președintele rus Vladimir Putin s-a distanțat de planul nepopular al guvernului privind majorarea vârstei de pensionare, spunând că „nu îi este pe plac”. Putin a făcut declarația în timpul unei vizite în Kaliningrad, fiind prima sa luare de poziție publică de când ideea a fost avansată, pe 16 iunie, de premierul Dmitri Medvedev. Putin a mai atacat opoziția care a protestat împotriva majorării vârstei de pensionare și a spus că, la luarea unei decizii, va pleca urechea la doleanțele milioanelor de oameni pentru care subiectul este unul „foarte sensibil”, dar nu la criticile opoziției.

Majoritatea parlamentară în frunte cu Partidul Democrat a adoptat în prima lectură proiectul de lege privind majorarea salariilor primarilor și a angajaților administrațiilor publice locale. Primarii și președinții de raioane vor beneficia de majorări de salarii de până la 50%. Salariul mediu pentru funcțiile de conducere din APL va ajunge până la 9200 de lei, a precizat Guvernul într-un comunicat. Majorarea salariilor confirmată în Parlament la numai 10 zile după aprobarea unei asemenea hotărâri de guvern face parte din reforma administrației publice, dar survine înainte de alegerile parlamentare așteptate la sfârșitul anului. Înainte de votul de astăzi, sute de primari moldoveni au semnat, la începutul săptămânii, o scrisoare în care sprijină Guvernul Filip în disputa acestuia cu Parlamentului European, care a adoptat o rezoluție critică la adresa puterii moldovene după invalidarea alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului.

Deputații socialiști au părăsit vineri plenul Parlamentului în semn de protest față de hotărârea prin care terenul fostului Stadion Republican din Chișinău este vândut Statelor Unite pentru construcția unei noi ambasade. Socialiștii au spus că tranzacția ar fi un „act de trădare a intereselor naționale”. Ambasadorul american la Chișinău, James Pettit, a declarat de mai multe ori că ambasada are nevoie să se extindă, dar de un deceniu nu găseşte loc potrivit. Ambasadorul a mai spus că terenul va fi cumpărat la prețul de piață, iar statul moldovean va avea de câștigat.

Primarul Orheiului Ilan Șor a amenințat că-i va pedepsi pe „jurnaliștii vânduți” care au scris negativ despre demonstrația organizată vineri de partidul său împotriva opoziției pro-europene. „Imediat ce vin la putere, iar acest lucru se va întâmpla degrabă, pe fiecare dintre voi o să vă aștepte o lustrație aspră. Încetați, sau o să vă doară, v-am avertizat”, a spus Șor într-un mesaj video pe Facebook după demonstrații. Simpatizanții lui Șor au pichetat sediile partidelor de opoziție PAS și PPDA, pe motiv că liderii acestora, Maia Sandu și Andrei Năstase, critică magazinele sociale ale fostului bancher condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară de proporții din Moldova. PAS și PPDA spun că magazinele lui Șor sunt o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat”. Presa a scris că Șor a purtat la protestul de astăzi o curea de 1.000 de dolari, iar opoziția a spus că participanții ar fi fost plătiți.

Premierul israelian Benjamin Netaniahu i-a spus președintelui rus Vladimir Putin în timpul unei conversații telefonice că Israelul va continua să acționeze împotriva prezenței militare a Iranului în Siria. Israelul a avertizat în mod repetat Iranul să nu-și întărească prezența militară în Siria. Autoritățile ruse și cele iraniene oferă sprijin militar regimului sirian aflat de vreme îndelungată în război civil cu opoziția. Israelul a atacat de câteva ori ceea ce a numit instalații militare iraniene în Siria. Conversația Netaniahu-Putin a avut loc la cîteva zile după întâlnirea președintelui rus cu cel american Donald Trump, la care s-a vorbit inclusiv despre securitatea Israelului.

Cancelul german Angela Merkel a afirmat că încearcă să îmbunătățească relația cu Statele Unite, despre care a spus că este „crucială” pentru țara sa. Întrebată la obișnuita sa conferință de presă anuală de vară la Berlin despre relația sa cu președintele american Donald Trump, Merkel a spus că pentru moment această relație este „sub o mare presiune”, adăugând: „dar relația de lucru transatlantică, inclusiv cu președintele Statelor Unite, estre crucială pentru noi și vom continua să o cultivăm”. Președintele Statelor Unite Donald Trump a afirmat la recentul summit NATO că Germania este captiva Rusiei, pentru că folosește masiv importuri de energie rusească

Partidele de opoziție PAS și Platforma DA acuză Partidul Democrat de guvernământ că s-ar afla în spatele protestelor organizate astăzi la sediile lor de către partidul fostului bancher Ilan Shor. Vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari, a spus presei că Shor, condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară, ar fi organizat protestul „de frică” și la comanda liderului PD, Vlad Plahotniuc. PD nu a comentat deocamdată acuzația. Ilan Shor, care este actualmente primar la Orhei, spune că a organizat demonstrațiile împotriva opoziției pro-europene în frunte cu Maia Sandu și Andrei Năstase, pentru că aceștia critică rețeaua sa de „magazine sociale” și pentru că l-ar împiedica să ajute „oamenii simpli”. PAS și PPDA spun că magazinele lui Shor ar fi o formă de propagandă politică, finanțată chiar din „miliardul furat” din sistemul bancar.

Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat că președinții Donald Trump și Vladimir Putin au discutat la întâlnirea lor de luni în Finlanda despre „propuneri concrete” pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. Cu o zi mai devreme, televiziunea americană Bloomberg a relatat că Putin le-ar fi spus diplomaților ruși că i-a propus lui Trump organizarea unui referendum în regiunile ocupate de separatiștii pro-ruși. În declarațiile sale, ambasadorul Antonov nu a spus, însă, care este conținutul propunerilor discutate la întâlnirea celor doi lideri. Ideea unui referendum nu a fost menționată nici de Trump atunci când președintele american a scris pe Twitter că a vorbit cu Putin despre Ucraina. Peste 10.300 de oameni au fost uciși din 2014 în războiul din Donbas între separatiștii sprijiniți de Rusia și forțele ucrainene.

Zeci de persoane l-au comemorat la Kiev pe jurnalistul Pavel Șeremet, la împlinirea a doi ani de când acesta a murit în explozia unei bombe plasate sub mașina sa. Jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, activiști, diplomați și apropiați ai lui Șeremet au depus flori la un memorial improvizat la intersecția aglomerată din capitala ucraineană unde a avut loc asasinatul. Cetățean rus născut în Belarus, Șeremet, care se stabilise la Kiev, a fost ucis în drum spre redacția unui post de radio unde lucra. Avea 44 de ani. Autoritățile ucrainene au condamnat atacul, dar asasinii nu au fost descoperiți.