Primăria capitalei a apărat dispoziția viceprimarului Ruslan Codreanu prin care acesta și-a asumat calitatea de primar general interimar. La o conferință de presă marți seara, directorul Direcției Juridice a primăriei, Valeriu Bogdan, a spus că dispoziția semnată de Codreanu pe 10 iulie este legală. Vicepreședinte al Partidului Popular European care face parte din coaliția de guvernământ, Codreanu a scris în dispoziția sa că vrea să asigure „funcționalitatea administrației publice municipale” după invalidarea alegerilor din luna iunie pentru postul de primar, câștigate de rivalul guvernării, Andrei Năstase. Luarea de poziție a primăriei survine după ce decizia lui Codreanu a fost denunțată în cursul zilei de Ion Ceban, liderul fracțiunii socialiștilor din Consiliului Municipal Chișinău. Ceban l-a acuzat pe Codreanu de „autoproclamare” și i-a cerut demisia. Incertitudinea și controversele în legătură cu cine conduce primăria au început în luna mai 2017, când fostul primar liberal Dorin Chirtoacă, a fost arestat într-un dosar de corupție și abuz, despre care spune că este o comandă politică a Partidului Democrat de guvernământ. Incertitudinea a continuat și după recentele alegeri locale noi pentru funcția de primar, la care a participat și socialistul Ceban, dar care au fost invalidate de justiție, când Ceban a contestat victoria lui Năstase.

Președintele rus Vladimir Putin nu va fi invitat să vorbească în Congresul Statelor Unite, în cadrul unei sesiuni a celor două camere reunite, dacă vizitează Washingtonul la toamnă, a declarat spicherul republican al Camerei Reprezentanților Paul Ryan. „Acesta este privilegiu rezervat doar aliaților noștri”, a declarat Ryan jurnaliștilor. Tot astăzi, Kremlinul a spus că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația omologului său american, Donald Trump, de a vizita Casa Albă, dar că Rusia nu a început deocamdată pregătirile de un asemenea summit. Consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, a declarat că cei doi lideri vor avea și alte ocazii de a se întâlni. În Statele Unite, membri ai Congresului atât din partea Partidului Republican al lui Trump cât și din partea Partidului Democrat aflat în opoziție au criticat decizia președintelui american de a-l invita pe Putin la Casa Albă. Trump mai este criticat pentru faptul că, la recenta sa întâlnire cu Putin, de la Helsinki, nu l-a acuzat deschis pe liderul rus de implicarea în alegerile prezidenţiale americane din 2016.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, s-a întâlnit la Berlin cu ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov și cu șeful statului major al armatei ruse, Valeri Gherasimov pentru a discuta despre conflictele din Siria și Ucraina. Purtătorul de cuvânt al lui Merkel, Ulrike Demmer, a spus că întrevederea a fost convenită în timpul unei convorbiri telefonice între șefa guvernului german și președintele rus Vladimir Putin, săptămîna trecută. Tot astăzi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a comentat relatările presei despre faptul că, în timpul recentului summit Putin-Trump, de la Helsinki, liderul rus i-a propus președintelui american să sprijine un referendum în Donbass pe tema viitorului regiunilor separatiste din estul Ucrainei, despre care Occidentul crede că sunt sprijinite militar, economic și politic de Rusia. „De ce nu am discuta alte opțiuni, de vreme ce comunitatea internațională nu a putut face nimic cu Kievul?”, s-a întrebat Zaharova în comentariul pentru televiziunea de stat Rossia 24, părând să confirme relatările despre ideea unui referendum. Rusia și Ucriana se acuză reciproc că ar bloca realizarea acordurilor de pace de la Minsk mediate de puterile europene pentru aplanarea conflictului militar început în 2014, care face aproape zilnic noi victime.

Viceprimarul capitalei, Ruslan Codreanu, și-a asumat calitatea de primar general interimar printr-o dispoziție semnată de el însuși, în care se spune că vrea să asigure „funcționalitatea administrației publice municipale” după invalidarea alegerilor din luna iunie pentru postul de primar.

Decizia lui Codreanu, care este vicepreședinte al Partidului Popular European, parte a coaliției de guvernământ, a fost denunțată astăzi de Ion Ceban, liderul fracțiunii socialiștilor din Consiliului Municipal Chișinău. Este o „premieră când avem un primar interimar numit de el însuși … Din ridicole, lucrurile devin grave”, a declarat astăzi Ceban.

Socialistul a pierdut alegerile din iunie în fața pro-europeanului Andrei Năstase, un rival al guvernării. Dar tot Ceban a contestat victoria lui Năstase în instanțe, fapt care a dus ulterior la invalidarea scrutinului.

Ruslan Codreanu, pe de altă parte, a devenit viceprimar printr-o dispoziție controversată a fostului primar general interimar, Nistor Grozavu, în noiembrie 2017. El nu a comentat criticile de astăzi despre autodesemnarea sa în fruntea primăriei.

Incertitudinea și controversele în legătură cu cine conduce primăria au început în luna mai 2017, când fostul primar liberal Dorin Chirtoacă a fost arestat într-un dosar de corupție și abuz, despre care spune că este o comandă politică a Partidului Democrat de guvernământ.

Numărul oamenilor morți într-un un imens incendiu de vegetație în apropiere de Atena a crescut la cel puțin 60. Majoritatea victimelor au decedat într-un sat de pe litoral, unde salvatorii au descoperit 26 de cadavre. Incendiile afectează zone la vest și est de capitala Greciei favorizate de secetă, vântul puternic și arșiță. Temperatura aerului atinge 40 de grade Celsius. Pompierii spun că 100 de persoane au fost rănite, inclusiv grav, ateptându-se că numărul victimelor va crește. Un bilanț preliminar sugerează că peste 1000 de locuințe au fost distruse de flăcări. Premierul Alexis Tsipras și-a scurtat o vizită în Bosnia-Herzegovina, întorcându-se în Grecia. El a solicitat sprijinul Uniunii Europene și a cerut ca armata să intervină în sprijinul salvatorilor. La est de Atena, cel mai afectate sunt satul Mati și portul Rafina, norii de fum fiind vizibili din capitala greacă. La vest, flăcările amenință stațiunea Kineta. Premierul Tsipras a declarat trei zile de doliu național.

Președintele chinez Xi Jinping, cel rus Vladimir Putin și liderii altor economii emergente din organizația BRICS se adună în Africa de Sud pentru un summit, așteptându-se că acesta se va axa pe chestiunea tarifelor vamale pe care președintele american Donald Trump vrea să le impună multor mărfuri străine. Tarifele și măsurile de răspuns anunțate de partenerii comerciali ai Statelor Unite au trezit îngrijorări internaționale, în special în țările cu economii în curs de dezvoltare care se bazează pe export. Reuters relatează că, în ciuda multor divergențe dintre membrele BRICS, care mai includ Brazilia, India și Africa de Sud, există șanse mari ca acestea să găsească tangențe pentru a denunța ceea ce consideră măsuri „protecționiste” ale președintelui american, despre care Trump spune că au scopul să refacă condițiile de concurență loială pentru firmele americane.

Opoziția extraparlamentară și activiști civici au protestat astăzi în fața primăriei Chișinăului față de ceea ce numesc „mafia imobiliară”. Ei au cerut naționalizarea terenului cafenelei Guguță din apropierea Parlamentului, unde urmează a fi construit un centru de afaceri de către firme afiliate liderului Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc. Simpatizanții liderului PPDA, Andrei Năstase, câștigătorul alegerilor nevalidate pentru postul de primar al Chișinăului, au mai scandat „Năstase e primarul!”, „Noi nu cedăm!”, „Miliardele înapoi!”. Li s-au alăturat activiștii civici care au creat recent mișcarea OccupyGuguță pentru a împiedica demolarea cafenelei din Grădina Publică Ștefan cel Mare și construirea centrului de afaceri. Premierul Pavel Filip a respins, însă, afirmațiile că în spatele acestor planuri s-ar afla liderul PD, spunând că opoziția nu a prezentat nicio dovadă în sprijinul acestor afirmații.

Presa internațională relatează că Rusia s-a oferit să asigure faptul că forțele pro-iraniene din Siria vor rămâne la aproximativ 100 de kilometri de granița israeliană, în cadrul unei înțelegeri cu Statele Unite și Israelul. Propunerea unei asemenea înțelegeri care ar contribui la garantarea securității Israelului ar fi fost făcută de o delegație rusă în frunte cu ministrul de externe Serghei Lavrov la o întâlnire avută luni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Acesta insistă ca toți combatanții iranieni și milițiile aliate Hezbollah să părăsească teritoriul sirian, evacuând rachetele cu rază lungă de acțiune și bateriile anti-aeriene pe care le-ar fi instalat în Siria. Reuters relatează că Netanyahu ar fi respins propunerea rusă, dar informația nu a fost confirmată deocamdată de presa israeliană.

O membră fondatoare a proeminentei organizații protestatare Femen, Oksana Șaciko, a decedat la Paris în ceea ce pare a fi un act sinucigaș, au anunțat colegele sale. O altă co-fondatoare a Femen, Anna Hutsol, a declarat serviciului ucrainean al Europei Libere că Șaciko, al cărui corp neînsuflețit a fost găsit în propriul apartament din Paris pe 23 iulie, era foarte îngrijorată de faptul că „toate celea merg prost pe lume” în ultima vreme. Pagina de net a organizației Femen a anunțat că Șaciko a lăsat o notă înainte de a se sinucide. Fondată în Ucraina cu un deceniu în urmă, organizația Femen a devenit cunoscută pentru protestele topless ale activistelor sale, care își dezgolesc sânii în timpul unor evenimente deseori politice pentru a protesta față de diferite fenomene și a atrage atenția opiniei publice.

Premierul Pavel Filip a prezentat astăzi, la încheierea unei şedinţe a coaliţiei de guvernare, un pachet de iniţiative legislative de „luptă cu economia tenebră şi stimularea mediului de afaceri”. Iniţiativele prevăd în linii mari trei puncte: reduceri substanţiale de impozite pentru persoane fizice şi companii, legalizarea bunurilor şi capitalurilor şi decriminalizarea infracţiunilor economice.

Amenințările lansate de primarul din Orhei, Ilan Șor la adresa jurnaliștilor au ajuns și în atenția Procuraturii Generale. Șeful serviciului de presă, Maria Vieru, a declarat portalului Agora.md că Procuratura examinează conținutul postat de primarul de Orhei pe rețelele de socializare. Iar jurnaliștii care s-au simțit amenințați, sunt îndemnați să depună plângeri. Jurnalistul și fostul deputat Aleksandr Petkov a depus deja o plîngere. Totodată, mai multe organizațiile neguvernamentale pentru apărarea libertății media au criticat amenințările proferate de Ilan Șor.

Cu ocazia protestelor de vineri 20 iulie de la Chișinău, în apărarea magazinelor sociale „Merișor”, Ilan Șor a avertizat că-i va pedepsi pe „jurnaliștii vânduți”, care ar fi relatat negativ despre protest. Simpatizanții lui Șor au pichetat vineri, sediile partidelor de opoziție PAS și PPDA, pe motiv că liderii acestora, Maia Sandu și Andrei Năstase, critică magazinele sociale ale fostului bancher condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară de proporții din Moldova.

Ministerul apărării din Coreea de Sud a anunţat marţi că intenţionează să reducă numărul de militari şi cantitatea de echipament de-a lungul zonei demilitarizate de la frontiera cu Coreea de Nord. Potrivit agenției de știri locale, ministerul a precizat că este un test după care ar putea extinde măsura pentru a pune în practică un acord de a „transforma zona demilitarizată într-o zonă de pace", încheiat la summitul intercoreean din aprilie.

Hackeri ruşi au reușit să intre în reţele americane de electricitate anul trecut, ceea ce le-ar fi putut permite să blocheze temporar alimentarea cu electricitte, relatează cotidianul Wall Street Journal, care citează oficiali ai guvernului federal. Hackerii, care au lucrat pentru un grup susţinut de statul rus cunoscut sub numele de „Dragonfly” sau „Energetic Bear”, au făcut „sute de victime” în 2017, potrivit unor oficiali din cadrul Departamentului securităţii interne, relatează WSJ.

În Grecia, numărul persoanelor decedate în urma incendiilor de pădure din împrejurimile Atenei a urcat la 50, după ce au mai fost descoperite 26 de cadavre, au anunţat marţi autorităţile elene. Cele 26 de trupuri neînsufleţite au fost găsite în apropierea oraşului-port Rafina, au precizat Crucea Roșie și viceprimarului regiunii, Girgos Kokkolis.

Premierul grec Alexis Tsiprasa dispus mobilizarea unui număr suplimentar de salvatori şi de pompieri de la departamentele şi serviciile de urgenţă din regiunile vecine şi a cerut asistenţă din partea armatei, potrivit postului de radio de stat grec. Se așteatptă ca situația în jurul Atenei să rămână complicate, desi intensitatea vântului a scăzut. Între timp, guvernul elen a cerut și sprijinul partenerilor europeni, apel la care au răspuns deja Cipru și Spania.

Preşedintele american Donald Trump se gândește să le retragă foştilor responsabili ai agenţiilor americane de informaţii accesul la informații clasificate, un drept de care unii dintre ei dispun și după ce și-au părăsit funcțiile. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a declarat că „Preşedintele explorează mecanismele pentru a retrage accesul de securitate pentru că au politizat şi, în unele cazuri, au profitat financiar de funcţiile lor publice şi autorizaţiile lor de securitate". Este vorba despre James Comey, care a condus Biroul Federal de Investigaţii (FBI) până când a fost concediat de Trump în mai 2017; James Clapper, fost director al informaţiilor americane până la începutul lui 2017; Michael Hayden, fost şef al NSA şi apoi al CIA; Susan Rice, fostă consilieră pentru securitate naţională a lui Barack Obama și Andrew McCabe, fost adjunct, iar apoi director interimar al FBI până în august 2017. Unii dintre ei, cum ar fi Comey și McCabe au pierdut accesul la informații clasificate odată cu pierderea postului.

Rusiei a oferit Israelului să țină forțele pro-iraniene din Siria la aproximativ 100 de kilometric de granița cu Israelul, ca parte din acordul dintre Statele Unite și Tel Aviv de a garanta securitatea Israelului. Oferta a fost făcută în timpul unei întâlniri dintre premierul Benjamin Netanyahu şi o delegaţie rusă condusă de ministrul de externe Serghei Lavrov, luni 23 iulie. Potrivit presei israeliene, Netanyahu a cerut ca pe termen lung, toate forțele iraniene sau aliate cu Iranul să fie retrase din Siria, la fel și rachetele iraniene cu rază lungă de acțiune, care pot lovi Israelul din Siria. Nu este însă o respingere directă a ofertei ruse, potrivit mediilor israeliene. Agenția Reuters citează însă un official israelian care suține că premierul Netanyahu ar fi respins planul Rusiei.

Netanyahu a avut convorbiri cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova pe 11 iulie, în contextul îngrijorărilor israeliene că preşedintele sirian Bashar al-Assad, un vechi oponent, ar putea sfida un acord de demilitarizare din 1974 şi le-ar putea permite aliaţilor săi iranieni şi din Hezbollahul libanez să se desfăşoare în regiunea platoului Golan.

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat luni, într-o declaraţie aprobată în unanimitate, milițiile Taliban și ale organizației teroriste a Statului Islamic pentru faptul că „recurg la violenţă pentru a obstrucţiona procesul electoral'' în Afganistan, ţară care trebuie să beneficieze de „instituţii democratice durabile''. Peste 8,9 milioane de afgani, dintre care trei milioane de femei, sunt înscrişi pe listele electorale pentru alegerile parlamentare şi locale prevăzute pentru 20 octombrie şi pentru scrutinul prezidenţial care va urma în 2019.

Declarația Consiliului de Secuitate ONU vine la o zi după ce la Kabul au murit 23 de persoane în urma atentat terrorist în apropiere de aeroportul din capitală, atentat survenit după sosirea din exil a fostului vicepreședinte afgan Abdul Dostum. Potrivit Misiunii de Asistenţă ONU, în Afganistan au muirt peste 1.700 de persoane în primul trimestru al acestui an, majoritatea în atentate atribuite Statului Islamic.

Președintele american Donald Trump a asigurat că nu a „cedat nimic” în cursul summitului de la Helsinki cu președinele Vladimir Putin. Întâlnirea de la Helsinki, din 16 iulie, a inclus o lungă discuție între patru ochi între cei doi lideri despre care nu se știe nimic dar Putin și alți oficiali ruși au declarat ulterior că la Helsinki s-ar fi ajuns la anumite acorduri. Luni, președintele american a scris însă pe Twitter că „nu a cedat nimic” și că a discutat cu Vladimir Putin „numai despre beneficiile pentru țările noastre”. Prestația președintelui american la summitul de la Helsinki a fost criticată mai ales în America și media occidentale pentru faptul că la conferința de presă a pus sub semnul întrebării amestecul Rusiei în alegerile presidentiale americane din 2016, amestec care a fost documentat de agențiile americane de informații încă din ianuarie 2017.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va partipa de miercuri la summitul țărilor din grupul BRICS și va avea cu această ocazie o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. La reuniunea din Africa de Sud vor participa: Brazilia, Rusia, India, China și țara gazdă. Turcia nu face parte din BRICS, dar Erdogan va participa în calitate de președinte al Organizației Cooperării Islamice. Summitul BRICS se va concentra pe pericolele unui posibil război comercial între Statele Unite și China sau Uniunea Europeană.

Mai multe ONG-uri pentru apărarea libertății media și-au exprimat luni nemulțumirea față de „caracterul formal” al investigațiilor ministerului de interne și ale procuraturii din raionul Rezina în cazul sechestrării tirajului săptămânalului regional „Cuvântul”. La începutul lunii mai, tirajul publicației a fost sechestrat în timp ce era transportat de la tipografie la poșta din Rezina, motivul invocat de poliție fiind lipsa foii de parcurs la șoferul făcea transportul . Autoritățile au anunțat începerea unei anchete interne în privința polițiștilor implicați în acest caz, ONG-urile media însă constată că „angajații poliției nu au fost sancționați”. „Organizațiile semnatare consideră că subdiviziunile MAI și Procuratura raionului Rezina au acționat superficial și nu au urmărit elucidarea și calificarea juridică a circumstanțelor, ci mușamalizarea acestui caz de rezonanță publică”, se arată în textul declarației. Ziarul „Cuvântul” a publicat mai multe articole despre averea președintei raionului Rezina, Eleonora Graur, care este și vicepreședintă a Partidului Democrat.

Ministerul român al justiţiei a publicat luni pe site-ul instituţiei lista cu cei patru procurori care şi-au depus candidatura pentru funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Potrivit Agerpres, e vorba de Florentina Mirică - procuror-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA, Cristian Lazăr - procuror şef adjunct la Secţia urmărire penală din cadrul Parchetului General, Marius Iacob - procuror şef adjunct al DNA şi Elena Grecu - procuror şef serviciu în structura centrală a DNA. Funcţia de procuror şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kövesi a fost revocată din funcție în 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale, despre care unii experți au spus că e eontroversată Rezultatele selecţiei vor fi anunţate public în 30 iulie.

Jurnalistul și fostul deputat Aleksandr Petkov cere procuraturii din Chișinău să-l ancheteze pe Ilan Șor pentru că a amenințat mai multe persoane cu forța fizică și tortura, și pentru că a folosit cuvinte umilitoare și ofensatoare la adresa demnității omului. Potrivit sesizării pe care jurnalistul a postat-o pe Facebook, Ilan Șor ar fi recunoscut aceste fapte la un protest vineri 20, iulie când partidul său a organizat o demonstrație împotriva opoziției pro-europene conduă de Maia Sandu și Andrei Năstase. În fața mulțimii, Ilan Shor, condamnat în primă instanță pentru implicare în frauda bancară, a spus că Maia Sandu și Andrei Năstase îl împiedică să-i ajute pe oamenii simpli prin intermediul magazinelor sociale Merișor. Opoziția pro-europeană spune că magazinele ar fi folosite pentru manipularea alegătorilor înainte de alegerile parlamentare din toamnă.

Partidul Comunist al Federației Ruse a cerut Comisiei Electorale Centrale de la Moscova organizarea unui referendum privind reforma pensiilor. Fracțiunea comuniștilor crede că în cadrul plebiscitului ar trebui adresată o singură întrebare și anume: „sunteți de acord ca în Federația Rusă să nu se majoreze vârsta de pensionare?” Secretara Comisiei Electorale Centrale ruse, Maia Grișina, a confirmat recepționarea colictării, adăugând că autoritatea electorală are la dispoziție zece zile pentru examinarea acesteia. Săptămâna trecută, Duma de stat de la Moscova a adoptat în prima lectură proiectul de lege privind reforma pensiilor. Se așteaptă ca în cazul bărbaților vârsta de pensionare să fie ridicată de la 60 la 65 de ani, iar în cazul femeilor de la 55 la 63 de ani. Vineri, 20 iulie, președintele Vladimir Putin a comentat intenția spunând că aceasta „nu îi este pe plac”.

Ucraineanul Pavlo Hryb, acuzat de autoritățile ruse de instigare la terorism, s-a declarat nevinovat și a afirmat că procurorii au admis încălcări „grave” în dosarul său. Un tribunal militar din Rusia a întors luni dosarul lui Hryb la procuratură pentru cercetări suplimentare, din cauză că procurorii l-au pus sub acuzare în baza unui articol din Codul Penal care nu era în vigoare când tânărul ar fi înfăptuit infracțiunea de care e acuzat. Pavlo Hryb a dispărut în august anul trecut, după ce a plecat din Ucraina să întâlnească în Belarus o fată pe care o cunoscuse on-line. Mai târziu, FSB-ul de la Moscova a anunțat că tânărul se află într-un centru de detenție din Krasnodar și că este bănuit de terorism. Tatăl băiatului, Ihor Hryb, spune că fiul său este pedepsit pentru că a cristicat deschis pe rețele de socializare intervenția Rusiei în Ucraina.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță că a depistat un focar de pestă porcină africană în preajma orașului Vulcănești, din sudul Republicii Moldova. Într-un comunicat al ANSA se spune că boala fost depistată la doi porci domestici, găsiți morți la marginea unui teren agricol situat la mai puțin de un km de Vulcănești.

„În contextul apariției focarului de pestă porcină africană, ANSA prin structurile teritoriale de nivel raional monitorizează permanent situația epizootică pentru limitarea extinderii bolii și eradicarea ei”, se arată în comunicatul Agenției responsabile de siguranța alimentelor.

Pesta porcină africană nu reprezintă un risc de îmbolnăvire pentru oameni, însă virusul, împotriva căruia nu există vaccin, provoacă pierderi financiare pentru crescătorii de porci.