Ambasada Statelor Unite la Chișinău spune că este „extrem de dezamăgită” de adoptarea prevederilor legislative care permit legalizarea, contra unei mici taxe, a proprietăților și capitalului nedeclarate, spunând că „legitimează furtul şi corupţia”.

Într-un mesaj al ambasadei pe Facebook se spune că Legea privind declarația voluntară și stimularea fiscală adoptată intempestiv astăzi de majoritatea parlamentară „va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor” și că „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova”. „Considerăm că această lege contravine angajamentelor pe care Guvernul Republicii Moldova și le-a asumat și această părere este împărtăşită de partenerii internaţionali de dezvoltare ai Moldovei. Cetățenii Moldovei au suferit deja consecinţele infracţiunilor financiare majore. Infractorii ar trebui pedepsiţi, nu răsplătiţi. Poporul Moldovei merită mai mult”, se mai spune în mesajul ambasadei.

Și Fondul Monetar Internațional a criticat reformele fiscale adoptate astăzi, spunând, într-un comunicat, că acestea nu corespund obiectivelor programului sprijinit de FMI. Opinia preliminară a experților FMI este că „măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative”.

Anticipând criticile, liderii guvernării au declarat încă de marți, când au anunțat prima dată inițiativele controversate, că se vor lua măsuri pentru a nu fi legalizate sume și bunuri provenite din miliardul furat în 2014.

Majoritatea parlamentară a adoptat fără ezitare un controversat pachet de reforme fiscale și a înregistrat un aparent record, de la anunțarea inițiativelor legislative și până la adoptarea lor trecând douar două zile. Reformele presupun între altele micșorări de impozite și legalizarea contra unei mici taxe a bunurilor şi capitalurilor nedeclarate.

Pachetul de măsuri fiscale a fost anunțat marți de premierul Pavel Filip după ședința Partidului Democrat de guvernământ, iar Guvernul le-a avizat miercuri. Votul de astăzi, în două lecturi, din Parlament a avut loc cu sala aproape pe jumătate goală, după ce toate fracțiunile parlamentare din opoziție au părăsit ședința în semn de protest, spunând că reforma nu trebuie făcută pripit.

Lidera opoziției extraparlamentare, Maia Sandu, a declarat că, sub retorica falsă a reformelor fiscale se ascunde o banală spălare de bani. Liderii coaliției de guvernare au dat asigurări că se vor lua măsuri pentru a nu fi legalizate sume și bunuri provenite din miliardul furat în 2014.

Nu este limpede dacă autoritățile au coordonat reforma cu Fondul Monetar Internațional, care s-a opus unor măsuri asemănătoare în trecut. Reforma survine la câteva sptămâni după decizia Uniunii Europene de a suspenda ajutorul macrofinanciar pentru Guvernul moldovean drept urmare a invalidării alegerilor din iunie pentru postul de primar al Chișinăului câștigate de rivalul puterii Andrei Năstase și acuzațiilor de control asupra justiției adresate autorităților moldovene într-o rezoluție a Parlamentului European.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat în lectură finală un nou Cod al serviciilor media audiovizuale pentru a moderniza legislația privind posturile radio și de televiziune. Nota informativă atașată proiectului invocă mai multe motive: au apărut noi tehnologii; legislația autohtonă trebuie armonizată cu cea Uniunii Europene; s-a acutizat dramatic folosirea audiovizualului „în scopuri nedemocratice”, o aluze la așa-numita propagandă rusă.

Noul Cod menține interdicția retransmiterii emisiunilor cu conținut informativ, analitic, militar şi politic produse în state ca Rusia, care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Legea schimbă componența Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), stipulând că acesta este format din nouă membri aprobați de Parlament, din care cinci sunt delegați de societatea civilă, iar patru de autorități: unul de șeful statului, unul de guvern și doi de către Parlament, inclusiv unul reprezentând opoziția parlamentară.

Procedura actuală prevede că toți membrii CCA, instituția care supraveghează posturile de radio și tv, sunt delegați de societatea civilă, decizia finală aparținând parlamentului. Noul Cod mai conține prevederi pentru limitarea concentrației mass-media, în care se spune că o persoană fizică poate controla cel mult două licențe de televiziune, iar unul și același proprietar media nu poate deține mai mult de 35% din cota de audiență, pentru a nu deține o poziție dominantă în formarea opiniei publice. Proiectul Codului nou a fost elaborat de un grup de experți în frunte cu Asociația Presei Electronice cu sprijinul financiar al Consiliului Europei și ambasadei Statelor Unite la Chișinău, dar deputații i-au adus modificări, inclusiv în privința numirii membrilor CCA.

Avioane de vânătoare britanice Typhoon de la o bază din România au fost ridicate de la sol pentru a intercepta un bombardier rusesc Su-24 detectat în apropierea spaţiului aerian al NATO deasupra Mării Negre. Într-un comunicat al Forţelor Aeriene Regale britanice citat de Reuters se spune că avionul rusesc nu a intrat în spaţiul aerian al NATO, iar cele două avioane Typhoon au patrulat încă o perioadă scurtă de timp, ca măsură de descurajare, înainte de a reveni la bază. În luna aprilie, la baza militară Mihail Kogâlniceanu din România au fost detașate patru avioane de vânătoare britanice, cu misiunea de a patrula granița aeriană de est a NATO.

Președintele american Donald Trump ar vrea să se întâlnească din nou cu cel rus Vladimir Putin, dar nu în această toamnă, ci în 2019, după de Ministerul Justiției din Statele Unite încheie ancheta în privința presupusului amestec rus în alegerile prezidențiale americane din 2016, a declarat consilierul pentru securitatea națională al Casei Albe, John Bolton. Precizarea urmează anunțului de săptămâna trecută a Casei Albe că Trump a cerut invitarea lui Putin la Washington în această toamnă. „Președintele crede că următoarea sa întâlnire cu președintele Putin trebuie sp aibă loc după ce vânătoarea de vrăjitoare în legătură cu Rusia va fi încheiată, așa încăt am căzut de acord că o să fie la anul”, a spus Bolton într-o declarație pe 25 iulie. Președintele Trump este criticat atât de membrii partidului său Republican, cât și de opoziția democrată pentru faptul că, la recenta sa întâlnire cu Putin, de la Helsinki, nu l-a acuzat deschis pe liderul rus de implicarea în alegerile prezidenţiale americane din 2016, așa cum a constatat că s-ar fi întâmplat comunitatea serviciilor de informații americane.

Curtea de Arbitraj Sportiv a respins apelul depus de trei sportive ruse care au fost descalificate din cauza dopajului, iar două dintre ele au fost deposedate de medaliile olimpice obținute în 2008, la Beijing. Instanța cu sediul în Elveția a confirmat astăzi decizia din 2016 a Comitetului Internațional Olimpic de a retrage medaliile atletelor Tatiana Lebedeva and Maria Abakumova. Curtea a mai respins apelul Ecaterinei Gridenko în legătură cu descalificarea sa de la Jocurile Olimpice din 2012, de la Londra.

Principalele economii ale Uniunii Europene au salutat o inițiativă pentru aplanarea riscului unui război comercial convenită de președintele american Donald Trump și șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la întâlnirea lor de miercuri la Casa Albă. Trump a căzut de acord să se abțină pentru moment de la introducerea taxelor vamale la importul de automobile, în vreme ce părțile vor începe convorbiri pentru reducerea altor bariere comerciale, inclusiv taxele introduse de Trump la importul de oțel și aluminiu și taxele europene de răspuns. Acțiunile producătorilor de automobile europeni au crescut la burse azi dimineață, la aflarea știrii. Ministrul de externe german Heiko Maas a declarat că înțelegerile de miercuri încă nu sunt cele pe care le doresc europenii, dar crează o atmosferă pozitivă pentru continuarea discuțiilor. Maas a mai spus că America și Europa nu sunt oponenți, ci parteneri și aliați care au valori și interese comune. Inițiativa Trump-Juncker a mai fost salutată de Marea Britanie, Austria, Franța și alte țări europene. Ministrul de finanțe francez Bruno Le Maire a mai spus că orice înțelegeri ulterioare trebuie să fie reciproc avantajoase.

Aproape 600 de migranți au încercat să pătrundă pe teritoriul european, luând cu asalt gardul de la granița care separă enclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord de Maroc. Crucea Roșie spaniolă a spus că medicii săi au fost chemați să verifice starea a 592 de persoane după asaltul masiv de azi dimineață, iar 132 de migranți au fost răniți în timp ce escaladau gardurile înalte de sărmă ghimpată. Au mai fost răniți 22 de polițiști în altercațiile cu migranții. Incidentul de astăzi sporește presiunea pe atoritățile spaniole care se confruntă cu un val de migranți care îl depășește pe cel din Italia. Salvamarii spanioli spun că au salvat numai în două zile, săptămâna aceasta, aproape 900 de oameni, care încercau să ajungă în Spania prin Strâmtoarea Gibraltar, cea mai scurtă cale maritimă din Nordul Africii către Europa. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 18 600 de oameni au ajuns în Spania prin Mediterană din ianuarie până pe 18 iulie.

Fracțiunile parlamentare ale PL și PLDM au părăsit sala de ședințe în semn de protest față de refuzul majorității conduse de PD de a amâna examinarea proiectelor de lege privind amnistia fiscală, legalizarea veniturilor și bunurilor dobândite ilicit și modificarea sistemului de impozitare a persoanelor fizice.

Între altele, pachetul de legi prevede că cine are bani sau proprietăți nedeclarate le va putea legaliza până la sfârșitul anului contra unei taxe de 3%, cu excepția demnitarilor și beneficiarilor de credite frauduloase.

Deputații socialiști și cei comuniști la fel au părăsit sala Parlamentului. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a menționat că fracțiunea pe care o conduce nu vrea să voteze, mecanic, proiecte de lege pe care „nimeni nu reușește să le analizeze” și a criticat faptul că în ultimele zile din sesiunea de primăvară-vară, deputații „s-au trezit cu un teanc de proiecte de lege ce trebuiesc, în regim de urgență, adoptate de Parlament”.

Președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, a spus că deputații fracțiunii au părăsit ședința din cauza refuzului majorității parlamentare de a dezbate inițiative propuse de socialiști.

Rezultatele preliminare ale alegerilor generale din Pakistan arată că partidul condus de liderul opoziției Imran Khan ar fi obținut cele mai multe voturi într-un scrutin marcat de un atac sinucigaș soldat cu zeci de victime și acuzații ale formațiunilor rivale că alegerile ar fi fost fraudate.

După numărarea a mai mult de jumătate din voturi, partidul Tehrik-e Insaf al lui Imran Khan conduce cursa și se pare că va avea cele mai multe fotolii în Parlamentul din Pakistan. Formațiunea rivală, Liga Musulmană din Pakistan a fostului premier întemnițat, Nawaz Sharif, a respins deja rezultatele insistând acestea au fost manipulate.

Președintele Comisiei Electorale din Pakistan, Sardar Mohammad Raza, a declarat că alegerile au fost „transparente și corecte”, însă nu a putut oferi o dată limită când vor fi disponibile rezultatele finale ale scrutinului.

Coreea de Nord continuă să producă combustibil pentru bombe nucleare în pofida angajamentelor asumat de denuclearizare a peninsulei, a afirmat Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, în timpul audierilor din Comisia pentru relații externe din Senat.

Anterior, președintele american Donald Trump a anticipat renunțarea rapidă a nord-coreenilor la armamentul nuclear, după Summitul său ci liderul de la Phenian, Kim Jong Un, la Singapore, pe 12 iunie, spunând chiar că Coreea de Nord nu mai reprezintă o amenințare nucleară.

Pompeo a trebuit să înfrunte scepticismul mai multor senatori republicani și democrați care și-au exprimat îngrijorarea că Kim Jong Un nu se grăbește să îndeplinească angajamentele asumate. Mike Pompeo a insista însă că progresele nu se vor lăsa așteptate și că este nevoie de răbdare și diplomație.

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, au ajuns la un acord în privința unui plan menit să reducă tensiunile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană.

Miercuri, 25 iulie, cei doi demnitari s-au întâlnit la Casa Albă și au purtat discuții mai mult de două ore înainte să anunțe înțelegere pe care ministrul economiei din Germania, Peter Altmaier, a numit-o, într-o postare pe Twitter, „importantă... și prin care se va evita războiul comercial și se vor păstra milioane de locuri de muncă”.

Potrivit documentului, Statele Unite nu vor impune pentru moment taxe pe importurile de automobile, iar cele două părți vor continua dialogul pentru a „rezolva” și chestiunea privind tarifele pe importurile de aluminiu și oțel din Uniunea Europeană. UE, în schimb, s-a angajat să procure din SUA boabe de soia și gaze naturale.

Donald Trump le-a mai spus jurnaliștilor că se va continua dialogul pentru anularea reciprocă a tuturor „tarifelor, barierelor și subvențiilor”

Poliția din Beijing a anunțat că un bărbat a detonat un dispozitiv exploziv improvizat în preajma Ambasadei SUA din capitala Chinei. Suspectul a fost identificat ca fiind un bărbat de 24 de ani și pe care îl cheamă Jiang. El este singura persoană rănită urmare a incidentului. Purtătorul de cuvânt al Ambasadei a declarat că explozia s-a produs astăzi, la prânz, ora locală.

Deputații de la Chișinău vor dezbate peste 50 de proiecte de legi și hotărâri în ședințele plenare de joi și vineri, ultimele din sesiunea de primăvară-vară din acest an. Miercuri, 25 iulie, Guvernul a avizat pozitiv pachetul de iniţiative legislative de luptă cu economia tenebră, micșorare a impozitelor şi stimulare a mediului de afaceri. Între altele, pachetul prevede că cine are bani sau proprietăți nedeclarate le va putea legaliza până la sfârșitul anului contra unei taxe de 3%, cu excepția demnitarilor și beneficiarilor de credite frauduloase.

Când a prezentat aceste initiative, premierul Pavel Filip a menţionat că ele vor fi adoptate înainte ca deputaţii să plece în vacanţă, urmând să fie puse în aplicare deja în acest an, în ultimul trimestru.

Un tribunal din Rusia a decis că cinci gardieni, angajați ai penitenciarului din Iaroslav, vor rămâne în arest preventiv, bănuiți că ar fi torturat un deținut. Miercuri, 25 iulie, judecătorii din Iaroslav au hotărât că al șase-lea suspect, adjunctul închisorii, Ivan Kalașnikov, va rămâne în custodia poliției pentru alte 72 de ore. Cei șase au fost reținuți după ce vineri, 20 iulie, ziarul Novaia Gazeta a publicat un video în care se poate vedea cum un deținut întins pe o masă, legat de mîini, este lovit cu bâta de un grup de gardieni.

Avocata Irina Biriukova, care a transmis jurnaliștilor de la Novaia Gazeta imaginile, a fost nevoită să părăsească țara din cauza amenințărilor în adresa sa.

Cei patru activiști ai grupării Pussy Riot, care au intrat pe stadion în finala Cupei Mondiale la fotbal de la Moscova, au fost amendați cu câte o mie 500 de ruble, adică mai puțin de 25 de USD, pentru faptul că au purtat ilegal uniforme ale poliției. Cei patru au spus că au intrat pe teren în timpul meciului Croația-Franța, din 15 iulie, întrerupând astfel pentru scurtă vreme jocul, ca să atragă atenția la excesele poliției și la abuzurile nedemocratice ale statului rus.

A doua zi, activiștii au fost arestați pentru 15 zile, fiind acuzați că au încălcat drepturile spectatorilor. De asemenea, le-a fost interzis să participle la evenimente sportive în următorii trei ani.

Președintele SUA, Donald Trump, vrea să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin anul viitor, după ce ancheta Demartamentul de Justiție privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016 se va încheia, a declarat Consilierul său pe securitate națională, John Bolton. „Președintele crede că întâlnirea bilaterală cu Vladimir Putin ar trebui să aibă loc după ce vânătoarea de vrăjitoare în privința Rusiei se va termina, deci, cel mai probabil, anul viitor”, a spus John Bolton.

Donald Trump s-a confruntat cu un val de critici după ce în timpul conferinței comune cu Putin, la Helsinki, a minimalizat concluziile serviciilor de informații americane că Rusia a intervenit în campania prezidențială din 2016.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a reafirmat că Statele Unite condamnă anexarea pensinsulei Crimeea de către Federația Rusă și a criticat Moscova pentru faptul că „încearcă să submineze principiile internaționale împărtășite de statele democratice”. Anunțul a fost făcut miercuri, 25 iulie, înainte de audierile din Senat cu privire la recentele declarații ale președintelui Donald Trump care lăsau impresia că SUA și-ar putea schimba poziția.

„Statele Unite reafirmă că refuză să recunoască pretențiile de suveranitate ale Kremlinului asupra teritoriul anexat cu forța, în contradicție cu legile internaționale”, se arată în declarația lui Pompeo.

Anexarea pensinsulei Crimeea de către Federația Rusă și sprijinul pe care îl oferă separatiștilor din estul Ucrainei au determinat Occidentul să impună sancțiuni Rusiei, care sunt și astăzi în vigoare.

Președintele american Donald Trump a acuzat China că folosește o tactică brutală în disputa comercială cu Statele Unite, spunând însă că această tactică a eșuat. Aceste remarci ale lui Trump pe Twitter vind după ce administrația de la Washington a anunțat ajutoare de 12 miliarde de dolari pentru fermierii americani afectați de taxele vamale introduse de China, ca răspuns la taxele impuse mărfurilor chineze de către Trump. Au țintit în fermieri pentru că „știu că îi respect și îi iubesc”, a scris Trump, adăugând că a „fost drăguț” cu China „până acum”. Ceva mai devreme, președintele chinez Xi Jinping a spus la summit-ul BRICS al economiilor emergente, care are loc în Africa de Sud, că țara sa este împotriva confruntărilor comerciale de pe urma cărora „toți au de pierdut” și a avertizat că cel care urmărește „hegemonia economică” va sfârși prin a-și cauza prejudicii cu propriile mâini. Schimbul de replici a avut loc înainte ca președintele american să-l primească astăzi la Casa Albă pentru convorbiri pe tema comerțului pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, însoțit de alți oficiali ai Uniunii Europene. Trump i-a iritat pe europeni prin impunerea de tarife la importul de oțel și aluminiu, dar înainte de întrevederea de azi a sugerat că Statele Unite și Uniunea Europeană ar trebui „să renunțe ambele la toate taxele vamale, barierele și subsidiile” existente. „Asta se va chema în sfârșit piață liberă și comerț loial. Sper că o vor face, noi suntem gata - dar ei nu!”, a mai scris Trump pe Twitter.

Serviciul spaniol de salvamari spune că aproape 900 de oameni au fost salvați în apele de la sud de Peninsula Iberică în ultimele două zile, în vreme ce sporirea numărului de imigranți ilegali care par să se reorienteze din Italia către Spania sporește presiunile asupra țării. Doar astăzi, salvamarii au salvat aproape 390 de oameni de pe 29 de ambarcațiuni în Strâmtoarea Gibraltar, cea mai scurtă cale maritimă din Nordul Africii către Europa. Numărul de imigranți și refugiați care traversează Mediterana către Spania a depășit anul acesta numărul celor care sa-au îndreptat către Italia. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 18 600 de oameni au ajuns în Spania prin Mediterană din ianuarie până pe 18 iulie.

Guvernul a dat aviz pozitiv în ședința sa de astăzi pachetului de iniţiative legislative de luptă cu economia tenebră, micșorare a impozitelor şi stimulare a mediului de afaceri. Avizul Guvernului survine la o zi de la anunțarea inițiativelor de către premierul Pavel Filip și cu o zi înaintea posibilei examinări a acestora în plenul Parlamentului. Pachetul prevede reduceri substanţiale de impozite pentru persoane fizice şi companii, decriminalizarea infracţiunilor economice și legalizarea bunurilor şi capitalurilor. Cine are bani sau proprietăți nedeclarate le va putea legaliza până la sfârșitul anului contra unei taxe de 3%, cu excepția demnitarilor și beneficiarilor de credite frauduloase. Anticipând criticile, premierul Filip a asigurat că se vor lua măsuri pentru a nu fi legalizate sume din miliardul furat în 2014. Iniţiativele guvernamentale survind după recenta suspendare a ajutorului macrofinanciar european drept urmare a invalidării alegerilor din iunie pentru postul de primar al Chișinăului câștigate de rivalul puterii Andrei Năstase și acuzațiilor de control asupra justiției adresate autorităților moldovene într-o rezoluție a Parlamentului European.

Autoritățile din România spun că două persoane s-au înecat în inundațiile din nordul țării cauzate de ploile puternice. În județul Suceava, o femeie în vârstă de 69 de ani a murit astăzi, când podul pe care îl traversa s-a prăbușit într-un râu. Marți, un bărbat de peste 40 de ani s-a înecat, când încerca să salveze dintr-un râu o bovină, în apropiere de Piatra Neamţ. Inspectoratul pentru Situații Excepționale spune că mii de salvatori au fost mobilizați pentru ajutarea oamenilor afectați de inundații și furtuni.În Republica Moldova, autoritățile au anunțat cod galben de inundații pentru regiunea de nord în legătură cu precipitațiile puternice căzute pe cursul superior al râului Prut.

Secțiile de votare din Pakistan s-au închis în această seară în urma unor alegeri generale care au fost marcate de un atac sinucigaș în orașul Quetta, soldat cu zeci de victime. Este pentru numai a doua oară în istoria de 70 de ani a Pakistanului când un guvern civil și-a dus mandatul până la capăt, organizând alegeri pentru transferul puterii. În jumătate din istoria sa, din 1947 încoace, Pakistanul a fost condus de armată, autoarea a trei lovituri de stat. În alegerile de astăzi, principalii rivali au fost Partidul Tehreek-e-Insaf al liderului opoziției Imran Khan și Liga Musulmană din Pakistan a fostului premier întemnițat, Nawaz Sharif. Autoritățile spun că, la scurt timp după deschiderea secțiilor de vot, o explozie revendicată de gruparea Statul Islamic, care a avut loc la o secție aglomerată din Quetta, capitala provinciei Balochistan, a ucis 31 de oameni și a rănit 35.

Guvernul Filip a aprobat în ședința sa de astăzi inițierea de negocieri cu Comisia Europeană pe marginea unui acord care prevede ajutoare de 12 milioane de euro pentru îmbunătățirea mediului de afaceri moldovean și a guvernării în domeniul economic. Un alt acord pe care Guvernul vrea să-l negocieze cu Comisia Europeană prevede ajutoare de încă cinci milioane de euro pentru proiecte de educare a cetățenilor în domenii ca folosirea resurselor de apă, sanitația, gestionarea deșeurilor și eficiența energetică. Inițiarea negocierilor pe marginea acestor acorduri survine după ce Uniunea Europeană a decis, la începutul lunii, să suspende ajutoare macrofinanciare de 100 de milioane de euro pentru guvernul moldovean, acuzat de controlul justiției în cazul invalidării alegerilor locale noi din Chișinău, câștigate de rivalul puterii, Andrei Năstase.

Adepții Mișcării de Rezistență Națională „ACUM” au pichetat sediul Ministerului de Finanțe din Chișinău, protestând față de finanțarea din buget a unor proiecte controversate, cum ar fi construcția Arenei Chișinău. Lidera PAS, Maia Sandu, l-a acuzat pe ministrul Octavian Armașu, care-și spune tehnocrat, că ar promova interesele Partidului Democrat de guvernământ, iar protestatarii au scandat „Rușine!”. Planurile construcției Arenei Chișinău, un complex sportiv polivalent, au fost anunțate în luna martie de liderul PD, Vlad Plahotniuc, spunând că că se va realiza printr-un parteneriat public-privat. Presa a scris că firmele private ar aparține unor asociați ai lui Plahotniuc, dar PD a respins specualațiile. Autoritățile au oferit un lot de 69 de hectare, defrișând o livadă din apropierea Chișinăului și au promis alocarea a 200 de milioane de lei din buget. Bugetul total nu a fost precizat. Luna aceasta, a fost aleasă să realizeze construcția compania turcă Summa, cingura care a participat la concurs. Lucrările urmează să înceapă în august.