Președintele Igor Dodon a marcat 26 de ani de la începerea misiunii de menținere a păcii în Zona de securitate creată pe ambele maluri ale Nistrului (29 iulie 1992), cu un mesaj în care și-a exprimat din nou sprijinul pentru „păstrarea operaţiunii de pacificare pe malurile Nistrului”. „Exprim recunoştinţă tuturor participanţilor la mecanismul actual de pacificare”, a scris Dodon pe contul său de Facebook. În opinia sa, cei care cer schimbarea actualului format ar face „exerciții de demagogie”, în absența unei soluții politice pentru problema transnistreană.

Guvernul de la Chișinău cere consecvent retragerea trupelor speciale ruse GOTR (Grupul operativ de trupe ruse) și înlocuirea actualei misiuni cu una civilă, internațională. Mai mult, atât la Adunarea Generală ONU, cât și la Adunarea Parlamentară OSCE s-au adoptat rezoluții care cer retragerea trupelor rusești, în conformitate cu decizia summitului OSCE din 1999 de la Istanbul.

Numărul migranților care au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană a scăzut la jumătate (55 de mii) în primele șase luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, informează Organizația Internațională pentru Migrație. Cu toate acestea, pentru al cincilea an consecutiv, cel puţin 1.500 de migranţi au murit în Marea Mediterană, ruta cea mai periculoasă fiind cea dintre Libia şi Italia, cu 19 morţi. Spania a depăşit Italia ca destinaţie preferată și a înregistrat aproape 21.000 de migranţi până acum, aproape mai mulţi decât pe întreg parcursul anului trecut, precizează datele agenţiei ONU pentru migraţie.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că l-a invitat pe președintele american Donald Trump la Moscova, că și el este pregătit să meargă la Washington, dar numai „când vor fi condițiile prielnice” pentru un nou summit. Vorbind la summitul BRICS, Putin nu a explicat ce înțelege prin „condiții prielnice”, dar a precizat că „în ciuda tuturor dificultăților, mai ales în politica internă din Statele Unite, noi continuăm să rămânem în contact”. Nu este clar dacă s-a referit la anchetele privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, sau la criticile virulente pe plan intern provocate de prestația președintelui Trump la primul summit americano-rus de la Helsinki din 16 iulie.

Putin a reamintit însă că are de discutat cu Trump o serie de probleme de interes global cum ar fi Iranul sau alte conflicte.

Referitor la summitul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), Putin a declarat că în comunicatul final sunt respinse „drept inacceptabile” sancțiunile impuse Rusiei de Statele Unite și UE ca urmare a anexării peninsulei Crimeea și a sprijinului acordat separatiștilor din estul Ucrainei.

Casa Albă a reacționat imediat la declarația președintelui rus, afirmând că Donald Trump este interesat într-o nouă întâlnire directă cu Putin. Ultima dată când Trump a fost la Moscova este în 2013, cu ocazia unui concurs Mis Univers.

Parlamentul a adoptat proiectul de lege prin care medicii de familie vor putea deschide cabinete particulare. Proiectul de lege fusese aprobat cu numai o săptămână în urmă de guvern. În baza noii legi, relatează IPN, medicii de familie vor fi plătiți în funcție de numărul de pacienți și de serviciile prestate, iar recomandarea pentru internare în spital va rămâne monopolul lor (cu excepția cazurilor de urgență). Pacienții au dreptul să-și aleagă doctorul de familie.

Licențele de a practica vor fi date, pe bază de concurs, de Ministerul Sănătății. Medicii vor putea închiria de la stat cabinetele și instrumentarul necesar. Libera practică va exista în paralel cu sistemul de stat existent.

Microbuzele, autobuzele, camioanele și vehiculele cu remorcă, care nu sunt înscrise în R. Moldova, vor plăti viniete la intrarea în țară, în loc de sistemul actual de taxe pentru folosirea drumurilor la intrarea și tranzitarea țării. Vinietele vor fi de o zi, mai multe zile pînă la un an, reducând astfel cheltuielile pentru utilizarea drumurilor în R. Moldova. Noul sistem a fost aprobat vineri de Parlament.

În ultima zi a sesiunii parlamentare, înainte de vacanța de vară, la Chișinău s-a decis ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 24 februarie 2019. Președintele legislativului, Andrian Candu, a explicat că alegerile s-au amînat pînă la limita permisă de lege pentru a da timp electoratului și partidelor să cunoască mai bine noul sistem electoral mixt, care va fi aplicat pentru prima data în februarie anul viitor.

În România, Ministerul justiţiei a anunţat vineri că au fost respinse cele patru candidaturi depuse pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, urmând ca selecția să fie reluată între 6 august și 6 septembrie. Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kövesi a fost revocată printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.

Preşedintele ecuadorian Lenin Moreno a declarat vineri, la Madrid, că Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, va trebui în cele din urmă să părăsească ambasada Ecuadorului din Londra unde australianul în vârstă de 46 de ani se află din iunie 2012. Moreno a confirmat informațiile din presa britanică privind negocierile care au loc între Ecuador și guvernul britanic cu privire la situaţia lui Julian Assange. Julian Assange se teme că, dacă va ieşi din ambasadă, va fi arestat, extrădat şi judecat în SUA în legătură cu publicarea, în 2010, a zeci de mii de documente militare şi diplomatice americane.

În Pakistan, partidul fostului campion de cricket Imran Khan a câştigat alegerile legislative de mierccuri, potrivit rezultatelor parţiale publicate vineri de Comisia electorală centrală. Partidul lui Imran Khan a obţinut cel puţin 114 mandatedar va avea nevoie de un partener de coaliție pentru că pentru formarea guvernului este necesară o majoritate de 137 de mandate.

Fostul avocat personal al lui Donald Trump susține acum că în 2016, Trump - la acea vreme candidat la președinția Statelor Unite - fusese informat despre întâlnirea pe care membri ai echipei sale de campanie electorală (între care fiul său Donald jr.) urmau să o aibă cu un grup de ruși, care oferiseră informații compromițătoare despre contracandidata democrată Hillary Clinton. Potrivit posturilor de televiziune CNN si NBC, avocatul Michael Cohen susținte că a fost prezent în momentul când Donald jr. l-a informat pe tatăl său despre întălnire și Trump ar fi aprobat-o. Michael Cohen este investigat în acest moment și a declarat că este dispus să facă o declarație în fața procurorului special Rober Mueller, cel care investighează dacă membri ai echipei de campanie a lui Trump au colaborat direct și conștient cu agenți ruși, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2016. În 2017, agențiile americane de informații au confirmat faptul că Rusia s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane în favoarea lui Trump, iar recent 12 ofiteri ai serviciului militar rus de informații au fost puși sub acuzare în cadrul anchetei lui Mueller. Rămâne de văzut dacă fostul avocat al lui Trump poate aduce și dovezi în sprijinul afirmațiilor sale.

Între timp, președintele Trump a reacționat la această știre pe Twitter cu un mesaj în care repetă că nu a știut nimic despre întîlnire. Este ce au declarat avocații lui Trump și cei prezenți la întîlnirea din iunie 2016 (fiul lui Trump, cumnatul său, și Paul Manford, șeful campaniei electorale în acel moment).

Banca Mondială s-a alăturat instituțiilor internaționale care critică adoptarea în grabă, joi, în Parlamentul de la Chișinău a pachetului de reforme fiscale, care include reduceri de impozite și legalizarea contra unei mici taxe a bunurilor şi capitalurilor nedeclarate. Banca Mondială atrage atenția, la fel ca Fondul Monetar Internațional joi, că pachetul de reforme ar putea „submina lupta cu corupția și ar putea avea un impact negativ” asupra politicii fiscal, adică ar putea duce la creșterea deficitului bugetar peste limitele acceptabile.

Joi, imediat după adoptarea pachetului controversat de măsuri fiscale, reacțiile negative s-au ținut lanț: ambasadorul UE, Peter Michalko, a spus că legislația „adoptată în grabă și în mod netransparent” ar putea duce la încălcarea unor angajamente ale guvernării către UE. Ambasada Statelor Unite la Chișinău a spus că noua legislație „va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor” și că „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova. Iar Fondul Monetar Internațional a avertizat pachetul de măsuri fiscale nu corespund obiectivelor programului sprijinit de FMI.

La sediul PAS din capitală a avut loc un protest al sportivilor împotriva criticilor opoziției extraparlamentare la adresa proiectului guvernării de a construi o arenă sportivă modernă în capitală. Mai mulți bărbați purtând pancarte cu denumirea diferitelor federații sportive, conduși de prim-vicepreședintele Comitetului Național Olimpic, Nicolae Piatac, au scandat vineri „Jos mâinile de pe sport” și „Sportul e prioritate”. Potrivit relatării Agora.md, protestatarii au discutat cu secretarul general PAS, Igor Grosu, care s-a făcut auzit cu părerea că „e păcat că sportivii sunt folosiți în jocul lui (Vlad) Plahotniuc”. Opoziția pro-europeană din R. Moldova consideră că proiectul Arenei Chișinău, lansat în primă-vară de liderii PD, reprezintă o cheltuială inutilă. Sportivii prezenți vineri la sediul PAS au mai demonstrat zilele trecute și la sediul PPDA, în aceleași scopuri.

După primari și președinți de raioane, și sindicaliștii condamnă suspendarea asistenței macrofinanciare de la UE în urma anulării alegerilor din capitală, dând vina pentru blocarea finanțării pe opoziția moldoveană care ar fi pârât țara la Bruxelles. „Îngrijorător este faptul că un conflict politic intern a influențat în mod negativ atitudinea instituțiilor europene față de Republica Moldova”, se spune într-un comunicat de presă al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Un mesaj asemănător au dat publicității la 18 iulie sute de primari și președinții majorității raioanelor din R. Moldova, care au acuzat și ei opoziția de la Chișinău că ar fi făcut rău țării încurajând UE – după părerea criticilor – să pedepsească guvernarea pentru anularea alegerilor câștigate de liderul PPDA Andrei Năstase.

În Rusia au avut loc noi demonstrații împotriva majorării vârstei de pensionare. Potrivit Interfax, manifestații de protest s-au ținut joi la Volgograd, Nijni Novgorod, Kiron, Kazan, Saratov, Voronej și în alte orașe. La 19 iulie, Duma de stat a Rusiei a adoptat în primă lectură ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, de la 60 și 55 de ani, cum este în prezent. Ar fi prima majorare a vârstei de pensionare în Rusia din ultimii aproape 90 de ani. Ea ar urma să se facă în trepte, încheindu-se în 2028 în cazul bărbaților și 2034 la femei. Săptămâna acseasta, Partidul Comunist al Federației Ruse a cerut Comisiei Electorale Centrale de la Moscova organizarea unui referendum privind reforma pensiilor.

Israelul a anunțat că va construi sute de case evreiești în Cis-Iordania ocupată, unde un palestinian a înjunghiat trei israelieni, dintre care unul a murit. „Cel mai bun răspuns la terorism este extinderea așezărilor”, a spus pe Twitter ministrul israelian al apărării, Avigdor Lieberman, vineri, anunțând construcția a 400 de noi unități locative în așezarea Adam, la nord de Ierusalim. Un adolescent palestinian s-a infiltrat joi seară în așezare, atacând cu cuțitul locuitorii înainte de a fi împușcat mortal de soldați. Armata israeliană a spus că victima atacului palestinian era Yotam Ovadia, de 31 de ani, tatăl a doi copii mici. Atacatorul a fost identificat de presa palestiniană drept Mohammed Dar Youssef. Extinderea așezărilor evreiești din teritoriile ocupate este una din politicile cele mai controversate ale actualei guvernări conservatoare din Israel, fiind condamnată de palestinieni și de UE.

Cel mai vârstnic om din lume, japoneza de 117 ani Chiyo Miyako, a murit duminică, au anunțat vineri autoritățile din regiunea ei, prefectura Kanagawa, la sud de Tokio. Născută la 2 mai 1901, Miyako devenise cel mai vârstnic om în aprilie, la moartea „supercentenarei” Nabi Tajima, din insula Kikai, în sudul arhipelagului nipon, la 117 ani. Familia lui Miyako spune că ea era numită „zeița” și era o persoană răbdătoare și generoasă. Miyako avea ca hobby caligrafia, pe care a practicat-o până aproape de moarte. Ministerul japonez al muncii și sănătății spune că acum persoana cea mai vârstnică din lume este tot o femeie, Kane Tanaka, din Fukuoka, pe insula Kyushu din sudul Japoniei. Cel mai vârstnic bărbat din lume, Masazo Nonaka din insula Hokkaido, în nordul Japoniei, și-a sărbătorit miercuri a 113-a aniversare.

Partenerii de dezvoltare ai R. Moldova au criticat adoptarea joi în Parlamentul de la Chișinău a mai multor noi prevederi legislative, inclusiv cele care permit legalizarea, contra unei mici taxe, a proprietăților și capitalului nedeclarate. Ambasadorul UE, Peter Michalko, a spus că legislația „adoptată în grabă și în mod netransparent”, ar putea duce la încălcarea unor angajamente ale guvernării către UE. Ambasada Statelor Unite la Chișinău a spus că noua legislație „va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor” și că „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova. Fondul Monetar Internațional a criticat și el reformele fiscale adoptate joi, spunând, într-un comunicat, că acestea nu corespund obiectivelor programului sprijinit de FMI.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat joi în lectură finală un nou Cod al serviciilor media audiovizuale pentru a moderniza legislația privind posturile radio și de televiziune. Noul Cod menține interdicția retransmiterii emisiunilor cu conținut informativ, analitic, militar şi politic produse în state ca Rusia, care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Legea schimbă componența Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), stipulând că acesta este format din nouă membri aprobați de Parlament, din care cinci sunt delegați de societatea civilă, iar patru de autorități: unul de șeful statului, unul de guvern și doi de către Parlament, inclusiv unul reprezentând opoziția parlamentară.

Președintele Igor Dodon a spus pe Facebook că nu va semna legea privind terenul unde se va ridica noua ambasadă americană nici dacă va fi suspendat pentru aceasta. El a reproșat voalat Statelor Unite că impun moldovenilor respectarea drepturilor comunității LGBT, numite ca de obicei de Dodon „valori străine”, și se folosesc de R. Moldova în confruntarea geopolitică americano-rusă. La 20 iulie, Parlamentul moldovean a votat un proiect de lege care ar permite Statelor Unite să ridice o nouă ambasadă pe terenul unde se află Stadionul Republican. În ultimele luni, Dodon a fost suspendat de mai multe ori pe scurt timp de către guvernare, care a parafat în locul lui legi pe care el refuzase să le semneze.

Este posibil ca incendiile de lângă Atena să fi fost provocate intenționat, a spus viceministrul grec al apărării joi, când bilanțul morților a urcat la 82 de oameni. Nikos Toska a spus că imaginile de satelit ar arăta că focurile au izbucnit aproape simultan în mai multe locuri. „Sunt nu doar indicii, dar chiar semne de incendiere deliberată”, a spus Toska, fără să dea alte detalii. Între timp echipele de salvare au continuat să caute cam 30 de oameni dați dispăruți, în vreme ce rudele au furnizat mostre ADN pentru identificarea cadavrelor din morga de la Atena. Toate incendiile care prezentau pericol pentru așezările omenești au fost stinse. Pompierii și soldații greci sunt ajutați de avioane și colegi din Italia, Spania, Cipru și România.

Un avion militar american având la bord rămășițele unor soldați americani morți în Războiul din Coreea de la începutul anilor 1950 a ajuns în sudul peninsulei, venind din nordul comunist. Aeronava decolată de la Wonsan a aterizat la baza aeriană Osan, unde militarii americani erau aliniați pentru o ceremonie. Agențiile de presă scriu că acesta ar fi unul din primele rezultate tangibile ale discuțiilor purtate anul acesta de președintele american Donald Trump cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Într-un comunicat al Casei Albe se spune că acesta este „primul pas” într-o operațiune de căutare a rămășițelor celor aproximativ 5300 de soldați americani care „încă nu au revenit acasă”.

Camera Reprezentanților din Congresul Statelor Unite a adoptat legislație care permite președintelui țării să ridice sancțiunile împotriva statelor care cumpără arme de la companii ruși sancționate dacă acele state fac eforturi să se apropie de Statele Unite. Ministrul apărării, Jim Mattis, a spus că noua legislație va ajuta țări ca India, care a avut legături strânse cu Moscova în trecut, dar acum „încearcă să iasă din orbita Rusiei”. Într-o expunere de motive trimisă Congresului, Mattis spunea luna aceasta că noua legislație nu va aduce beneficii Rusiei, ci numai Statelor Unite și țărilor dispuse să intre în aranjamente de securitate cu Washingtonul.

Ambasada Statelor Unite la Chișinău spune că este „extrem de dezamăgită” de adoptarea prevederilor legislative care permit legalizarea, contra unei mici taxe, a proprietăților și capitalului nedeclarate, spunând că „legitimează furtul şi corupţia”.

Într-un mesaj al ambasadei pe Facebook se spune că Legea privind declarația voluntară și stimularea fiscală adoptată intempestiv astăzi de majoritatea parlamentară „va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor” și că „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova”. „Considerăm că această lege contravine angajamentelor pe care Guvernul Republicii Moldova și le-a asumat și această părere este împărtăşită de partenerii internaţionali de dezvoltare ai Moldovei. Cetățenii Moldovei au suferit deja consecinţele infracţiunilor financiare majore. Infractorii ar trebui pedepsiţi, nu răsplătiţi. Poporul Moldovei merită mai mult”, se mai spune în mesajul ambasadei.

Și Fondul Monetar Internațional a criticat reformele fiscale adoptate astăzi, spunând, într-un comunicat, că acestea nu corespund obiectivelor programului sprijinit de FMI. Opinia preliminară a experților FMI este că „măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative”.

Anticipând criticile, liderii guvernării au declarat încă de marți, când au anunțat prima dată inițiativele controversate, că se vor lua măsuri pentru a nu fi legalizate sume și bunuri provenite din miliardul furat în 2014.

Majoritatea parlamentară a adoptat fără ezitare un controversat pachet de reforme fiscale și a înregistrat un aparent record, de la anunțarea inițiativelor legislative și până la adoptarea lor trecând douar două zile. Reformele presupun între altele micșorări de impozite și legalizarea contra unei mici taxe a bunurilor şi capitalurilor nedeclarate.

Pachetul de măsuri fiscale a fost anunțat marți de premierul Pavel Filip după ședința Partidului Democrat de guvernământ, iar Guvernul le-a avizat miercuri. Votul de astăzi, în două lecturi, din Parlament a avut loc cu sala aproape pe jumătate goală, după ce toate fracțiunile parlamentare din opoziție au părăsit ședința în semn de protest, spunând că reforma nu trebuie făcută pripit.

Lidera opoziției extraparlamentare, Maia Sandu, a declarat că, sub retorica falsă a reformelor fiscale se ascunde o banală spălare de bani. Liderii coaliției de guvernare au dat asigurări că se vor lua măsuri pentru a nu fi legalizate sume și bunuri provenite din miliardul furat în 2014.

Nu este limpede dacă autoritățile au coordonat reforma cu Fondul Monetar Internațional, care s-a opus unor măsuri asemănătoare în trecut. Reforma survine la câteva sptămâni după decizia Uniunii Europene de a suspenda ajutorul macrofinanciar pentru Guvernul moldovean drept urmare a invalidării alegerilor din iunie pentru postul de primar al Chișinăului câștigate de rivalul puterii Andrei Năstase și acuzațiilor de control asupra justiției adresate autorităților moldovene într-o rezoluție a Parlamentului European.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat în lectură finală un nou Cod al serviciilor media audiovizuale pentru a moderniza legislația privind posturile radio și de televiziune. Nota informativă atașată proiectului invocă mai multe motive: au apărut noi tehnologii; legislația autohtonă trebuie armonizată cu cea Uniunii Europene; s-a acutizat dramatic folosirea audiovizualului „în scopuri nedemocratice”, o aluze la așa-numita propagandă rusă.

Noul Cod menține interdicția retransmiterii emisiunilor cu conținut informativ, analitic, militar şi politic produse în state ca Rusia, care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Legea schimbă componența Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), stipulând că acesta este format din nouă membri aprobați de Parlament, din care cinci sunt delegați de societatea civilă, iar patru de autorități: unul de șeful statului, unul de guvern și doi de către Parlament, inclusiv unul reprezentând opoziția parlamentară.

Procedura actuală prevede că toți membrii CCA, instituția care supraveghează posturile de radio și tv, sunt delegați de societatea civilă, decizia finală aparținând parlamentului. Noul Cod mai conține prevederi pentru limitarea concentrației mass-media, în care se spune că o persoană fizică poate controla cel mult două licențe de televiziune, iar unul și același proprietar media nu poate deține mai mult de 35% din cota de audiență, pentru a nu deține o poziție dominantă în formarea opiniei publice. Proiectul Codului nou a fost elaborat de un grup de experți în frunte cu Asociația Presei Electronice cu sprijinul financiar al Consiliului Europei și ambasadei Statelor Unite la Chișinău, dar deputații i-au adus modificări, inclusiv în privința numirii membrilor CCA.