Zeci de mii de oameni au demonstrat sâmbătă în Rusia împotriva planurilor de majorare a vârstei de pensionare. O demonstrație cu 10.000 de participanți a avut loc la Moscova, în organizarea Partidului Comuniștilor. Un protest la fel de amplu a avut loc la Ekaterinburg, iar alte demonstrații s-au ținut la Rostov-pe-Don și Volgograd. Nu sunt informații despre eventuale incidente sau rețineri de persoane. Duma de Stat a adoptat la 19 iulie, în primă lectură, ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, de la 60 și 55 de ani, cum este în prezent. Ar fi prima majorare a vârstei de pensionare în Rusia din ultimii aproape 90 de ani. Ea ar urma să se facă în trepte, încheindu-se în 2028 în cazul bărbaților și 2034 la femei.

O judecătorie din Erevan a respins în primă instanță cererea punerii în libertate pe cauțiune a fostului președinte armean Robert Kocearian, arestat vineri, 27 iulie, sub bănuiala de violare a constituției în timpul protestelor de stradă din 2008. În noaptea de vineri spre sâmbătă un tribunal de la Erevan a decis ca fostul președinte din perioada 1998-2008 să fie arestat preventiv pe două luni. În timpul unei demonstrații antiguvernamentale la 1 martie 2008 au fost uciși opt demonstranți și doi polițiști, iar alte câteva sute de persoane au fost rănite. După acele incidente Kocearian nu a mai putut concura pentru un nou mandat, dar l-a sprijinit pe Serj Sarkisian, care a devenit președinte, rămânând la putere 10 ani. Kocearian neagă acuzațiile care i se aduc, spunând că sunt „fabricate” de noua putere de la Erevan.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a spus că alegerile pentru Parlamentul European din 2019 vor marca o cotitură spre o „democrație creștină” neliberală în Europa, punând capăt erei multiculturalismului. Orban, cunoscut pentru declarațiile sale anti-islamiste și anti-migrație, a făcut remarcile la Băile Tușnad, în Transilvania, în aplauzele a sute de suporteri. Împreună cu guvernul naționalist al Poloniei, guvernul lui Orban se află în conflict constant cu Comisia Europeană din cauza a ceea ce Bruxelles-ul consideră a fi erodarea democrației în cele două state central-europene. Orban se numără de asemenea printre puținii parteneri de dialog în UE ai președintelui rus Vladimir Putin.

Echipele se salvare maritime din Spania spun că au salvat în ultimele două zile aproape 1000 de migranți veniți din nordul Africii. Serviciul de salvare spaniol a spus că 206 oameni au fost ridicați din 10 ambarcațiuni sâmbătă dimineață, după ce vineri fuseseră recuperați din 52 de bărci 774 migranți. AP scrie că după ce Libia a introdus restricții celor care vor să plece pe mare spre Italia, mulți migranți africani încearcă așa-numita „rută vestică” dinspre Maroc sau Algeria spre Spania, unde au sosit în 2018 pe calea apei 20.000 de migranți, cel mai adesea înghesuiți de traficanții de oameni în ambarcațiuni nesigure. Numai de la începutul anului curent au murit 1500 de oameni în încercarea de ajunge în Europa prin Marea Mediterană. AP notează că nivelul migrației este anul acesta mult mai scăzut decât în trecut, dar chestiunea este mai politizată în Europa ca oricând.

După mai multe proteste și publicitate negativă, autoritățile din insula greacă Santorini au anunțat că vor proteja măgărușii care cară turiști pe serpentinele abrupte dintre port și celebra așezare pe stânci, informează AFP. Primăria a dat publicității sâmbătă o declarație în care spune că a avut întâlniri cu grupurile pentru protecția animalelor și cu proprietarii animalelor de povară în scopul „asigurării respectului pentru drepturile și bunăstarea măgărușilor”. Anunțul vine după ce un video în care este bătut cu cruzime un măgăruș a devenit viral pe net, provocând protestele activiștilor, care s-au ciocnit cu proprietarii. Printre măsurile convenite cu medierea primăriei se numără ținerea animalelor la umbră în timpul perioadei de odihnă și mărirea rației de apă și hrană. Se mai prevede limitarea poverii pe care o vor purta, iar proprietarii care maltratează animalele își vor pierde licența.

Sute de refugiați sirieni au început să treacă granița dinspre Liban, vecina de la sud a țării lor măcinată de războiul civil. AP a relatat că trei autobuze au trecut granița spre Siria sâmbătă după-amiază, iar alte 30 se aflau în Liban ca să repatrieze alte grupuri, către seară. Rusia, care s-a implicat în conflict de partea președintelui Bașar al-Assad, a prezentat o inițiativă de repatriere a sute de mii de refugiați sirieni, dar deocamdată s-au întors, potrivit AP, doar câteva sute. În Liban se află cam un milion de refugiați sirieni. Inițiativa rusească de repatriere a venit după summitul de la Helsinki al președinților american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin.

O parte din aeroportul de la München a fost închis sâmbătă după ce o femeie a trecut necontrolată de un punct de securitate, provocând haos pentru mulți călători la cel de-al doilea cel mai frecventat aeroport german, în plină vacanță de vară. Incidentul s-a produs înainte de 7 dimineață, fiind urmat de o căutare de câteva ore a persoanei trecute neregulamentar prin filtrul de securitate. Poliția din Bavaria, unde sâmbătă începe vacanța școlară, a spus după prânz că femeia tot nu a fost găsită, dar nu a dat alte detalii. După evacuarea pasagerilor și cinci ore de așteptare, Terminalul 2 a fost repus în funcțiune, dar se confruntă cu cozi interminabile și multe curse anulate sau amânate.

Papa Francisc a acceptat demisia din postul de cardinal a lui Theodore McCarrick, fost episcop de Washington DC, una din figurile cele mai proeminente ale bisericii catolice, aflat în centrul unui scandal de acuzații de abuz sexual asupra unor minori și seminariști. McCarrick, în vârstă de 88 de ani, este primul cardinal care își pierde funcția în istoria recentă a catolicismului. Luna trecută, oficialități din biserica americană au calificat drept „credibile” acuzațiile că Theodore McCarrick ar fi abuzat sexual un adolescent în urmă cu 50 de ani. De atunci, alți câțiva bărbați i-au adus acuzații asemănătoare, invocând incidente produse la o casă de odihnă de la mare, pe vremea când studiau să devină preoți. McCarrick susține că nu-și amintește „absolut deloc” de abuzul produs în urmă cu 50 de ani, iar acuzațiile mai noi încă nu le-a comentat.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a spus că Biserica Ortodoxă Rusă este o amenințare la adresa țării sale. „Cred că este necesar să amputăm toate tentaculele cu care operează țara agresoare în organismul statului nostru”, a spus Poroșenko, citat de Interfax, sâmbătă, la ceremoniile cu ocazia împlinirii a 1030 de ani de la creștinarea Rusiei kievene. Liderul ucrainean a mai spus că biserica rusă este separată de stat „numai pe hârtie”, dar în realitate sprijină „pe deplin și fără condiții” politica „imperială” a Kremlinului. Poroșenko a mai spus că a venit timpul ca ortodocșii ucraineni să aibă o biserică „autocefală”, nesubordonată cele ruse. Aniversarea creștinării Rusiei kievene se sărbătorește sâmbătă separat și la Moscova, cu participarea președintelui rus Vladimir Putin.

O femeie a murit sâmbătă la spital, la Atena, ridicând la 88 numărul morților provocate de incendiile de săptămâna aceasta din suburbiile capitalei elene. Ministerul sănătății spune că zeci de persoane se află în continuare în spital, cu răni grave. Medicii legiști continuă între timp operațiunea dificilă de identificare a cadavrelor, unele complet carbonizate. Un detectiv particular angajat de o familie care a pierdut trei copii a spus presei vineri seară că au fost identificate două fetițe gemene de nouă ani, Sofia și Vasiliki, găsite în brațele bunicilor lor lângă o vilă, pe plajă, în satul Mati.

Scriitorul rus, fostul dizident sovietic Vladimir Voinovici a murit la vârsta de 85 de ani, a informat presa de stat din Rusia, citând rude și prieteni. Data și cauza morții nu au fost făcute publice de îndată. Văduva lui a spus că înmormântarea va avea loc pe data de 30 iulie. Voinovici este cunoscut mai ales pentru satira socială inspirată din realitatea sovietică și pentru romanul Moscova 2042, în care țara este condusă de structuri ultra-totalitare. În 1980 sovieticii i-au anulat cetățenia, silindu-l să fugă din țară. A lucrat un timp la Radio Svoboda.

La Jalalabad, în estul Afganistanului, un atac al militanților asupra unui centru de instruire a asistentelor de maternitate s-a soldat cu moartea a doi oameni și cel puțin cinci răniți, spun oficiali locali citați de AFP. În momentul atacului în clădire se aflau cel puțin 67 de oameni, inclusiv profesori și eleve, a spus purtătorul de cuvânt al guvernatorului provinciei, Attaullah Khogyani. Atacul nu a fost revendicat imediat. Mișcarea Talibanilor a spus într-un mesaj către presă că nu are legătură cu incidentul. Un purtător de cuvânt al autorității medicale regionale a spus că la programul de instruire cu durata de doi ani participă 48 de femei din districtele mai îndepărtate ale provinciei.

Fostul președinte al regiunii catalane Carles Puigdemont urma să părăsească sâmbătă Germania ca să revină în Belgia după ce autoritățile de la Madrid au renunțat la mandatul european de arestare emis pe numele lui. Liderul catalan a fost arestat în Germania în martie, după ce Madridul l-a acuzat de rebeliune, deturnare de fonduri și alte delicte. Spania a renunțat la mandat luna aceasta, după ce un tribunal german a spus că poate fi judecat pentru deturnare de fonduri, dar nu și pentru rebeliune, o infracțiune inexistentă în legea germană. Carles Puigdemont a fugit din Spania în Belgia după ce a jucat un rol-cheie în adoptarea de către parlamentul catalan dominat de separatiști a unei declarații de independență.

Președintele Igor Dodon a marcat 26 de ani de la începerea misiunii de menținere a păcii în Zona de securitate creată pe ambele maluri ale Nistrului (29 iulie 1992), cu un mesaj în care și-a exprimat din nou sprijinul pentru „păstrarea operaţiunii de pacificare pe malurile Nistrului”. „Exprim recunoştinţă tuturor participanţilor la mecanismul actual de pacificare”, a scris Dodon pe contul său de Facebook. În opinia sa, cei care cer schimbarea actualului format ar face „exerciții de demagogie”, în absența unei soluții politice pentru problema transnistreană.

Guvernul de la Chișinău cere consecvent retragerea trupelor speciale ruse GOTR (Grupul operativ de trupe ruse) și înlocuirea actualei misiuni cu una civilă, internațională. Mai mult, atât la Adunarea Generală ONU, cât și la Adunarea Parlamentară OSCE s-au adoptat rezoluții care cer retragerea trupelor rusești, în conformitate cu decizia summitului OSCE din 1999 de la Istanbul.

Numărul migranților care au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană a scăzut la jumătate (55 de mii) în primele șase luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, informează Organizația Internațională pentru Migrație. Cu toate acestea, pentru al cincilea an consecutiv, cel puţin 1.500 de migranţi au murit în Marea Mediterană, ruta cea mai periculoasă fiind cea dintre Libia şi Italia, cu 19 morţi. Spania a depăşit Italia ca destinaţie preferată și a înregistrat aproape 21.000 de migranţi până acum, aproape mai mulţi decât pe întreg parcursul anului trecut, precizează datele agenţiei ONU pentru migraţie.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că l-a invitat pe președintele american Donald Trump la Moscova, că și el este pregătit să meargă la Washington, dar numai „când vor fi condițiile prielnice” pentru un nou summit. Vorbind la summitul BRICS, Putin nu a explicat ce înțelege prin „condiții prielnice”, dar a precizat că „în ciuda tuturor dificultăților, mai ales în politica internă din Statele Unite, noi continuăm să rămânem în contact”. Nu este clar dacă s-a referit la anchetele privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, sau la criticile virulente pe plan intern provocate de prestația președintelui Trump la primul summit americano-rus de la Helsinki din 16 iulie.

Putin a reamintit însă că are de discutat cu Trump o serie de probleme de interes global cum ar fi Iranul sau alte conflicte.

Referitor la summitul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), Putin a declarat că în comunicatul final sunt respinse „drept inacceptabile” sancțiunile impuse Rusiei de Statele Unite și UE ca urmare a anexării peninsulei Crimeea și a sprijinului acordat separatiștilor din estul Ucrainei.

Casa Albă a reacționat imediat la declarația președintelui rus, afirmând că Donald Trump este interesat într-o nouă întâlnire directă cu Putin. Ultima dată când Trump a fost la Moscova este în 2013, cu ocazia unui concurs Mis Univers.

Parlamentul a adoptat proiectul de lege prin care medicii de familie vor putea deschide cabinete particulare. Proiectul de lege fusese aprobat cu numai o săptămână în urmă de guvern. În baza noii legi, relatează IPN, medicii de familie vor fi plătiți în funcție de numărul de pacienți și de serviciile prestate, iar recomandarea pentru internare în spital va rămâne monopolul lor (cu excepția cazurilor de urgență). Pacienții au dreptul să-și aleagă doctorul de familie.

Licențele de a practica vor fi date, pe bază de concurs, de Ministerul Sănătății. Medicii vor putea închiria de la stat cabinetele și instrumentarul necesar. Libera practică va exista în paralel cu sistemul de stat existent.

Microbuzele, autobuzele, camioanele și vehiculele cu remorcă, care nu sunt înscrise în R. Moldova, vor plăti viniete la intrarea în țară, în loc de sistemul actual de taxe pentru folosirea drumurilor la intrarea și tranzitarea țării. Vinietele vor fi de o zi, mai multe zile pînă la un an, reducând astfel cheltuielile pentru utilizarea drumurilor în R. Moldova. Noul sistem a fost aprobat vineri de Parlament.

În ultima zi a sesiunii parlamentare, înainte de vacanța de vară, la Chișinău s-a decis ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 24 februarie 2019. Președintele legislativului, Andrian Candu, a explicat că alegerile s-au amînat pînă la limita permisă de lege pentru a da timp electoratului și partidelor să cunoască mai bine noul sistem electoral mixt, care va fi aplicat pentru prima data în februarie anul viitor.

În România, Ministerul justiţiei a anunţat vineri că au fost respinse cele patru candidaturi depuse pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, urmând ca selecția să fie reluată între 6 august și 6 septembrie. Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kövesi a fost revocată printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.

Preşedintele ecuadorian Lenin Moreno a declarat vineri, la Madrid, că Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, va trebui în cele din urmă să părăsească ambasada Ecuadorului din Londra unde australianul în vârstă de 46 de ani se află din iunie 2012. Moreno a confirmat informațiile din presa britanică privind negocierile care au loc între Ecuador și guvernul britanic cu privire la situaţia lui Julian Assange. Julian Assange se teme că, dacă va ieşi din ambasadă, va fi arestat, extrădat şi judecat în SUA în legătură cu publicarea, în 2010, a zeci de mii de documente militare şi diplomatice americane.

În Pakistan, partidul fostului campion de cricket Imran Khan a câştigat alegerile legislative de mierccuri, potrivit rezultatelor parţiale publicate vineri de Comisia electorală centrală. Partidul lui Imran Khan a obţinut cel puţin 114 mandatedar va avea nevoie de un partener de coaliție pentru că pentru formarea guvernului este necesară o majoritate de 137 de mandate.

Fostul avocat personal al lui Donald Trump susține acum că în 2016, Trump - la acea vreme candidat la președinția Statelor Unite - fusese informat despre întâlnirea pe care membri ai echipei sale de campanie electorală (între care fiul său Donald jr.) urmau să o aibă cu un grup de ruși, care oferiseră informații compromițătoare despre contracandidata democrată Hillary Clinton. Potrivit posturilor de televiziune CNN si NBC, avocatul Michael Cohen susținte că a fost prezent în momentul când Donald jr. l-a informat pe tatăl său despre întălnire și Trump ar fi aprobat-o. Michael Cohen este investigat în acest moment și a declarat că este dispus să facă o declarație în fața procurorului special Rober Mueller, cel care investighează dacă membri ai echipei de campanie a lui Trump au colaborat direct și conștient cu agenți ruși, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2016. În 2017, agențiile americane de informații au confirmat faptul că Rusia s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane în favoarea lui Trump, iar recent 12 ofiteri ai serviciului militar rus de informații au fost puși sub acuzare în cadrul anchetei lui Mueller. Rămâne de văzut dacă fostul avocat al lui Trump poate aduce și dovezi în sprijinul afirmațiilor sale.

Între timp, președintele Trump a reacționat la această știre pe Twitter cu un mesaj în care repetă că nu a știut nimic despre întîlnire. Este ce au declarat avocații lui Trump și cei prezenți la întîlnirea din iunie 2016 (fiul lui Trump, cumnatul său, și Paul Manford, șeful campaniei electorale în acel moment).

Banca Mondială s-a alăturat instituțiilor internaționale care critică adoptarea în grabă, joi, în Parlamentul de la Chișinău a pachetului de reforme fiscale, care include reduceri de impozite și legalizarea contra unei mici taxe a bunurilor şi capitalurilor nedeclarate. Banca Mondială atrage atenția, la fel ca Fondul Monetar Internațional joi, că pachetul de reforme ar putea „submina lupta cu corupția și ar putea avea un impact negativ” asupra politicii fiscal, adică ar putea duce la creșterea deficitului bugetar peste limitele acceptabile.

Joi, imediat după adoptarea pachetului controversat de măsuri fiscale, reacțiile negative s-au ținut lanț: ambasadorul UE, Peter Michalko, a spus că legislația „adoptată în grabă și în mod netransparent” ar putea duce la încălcarea unor angajamente ale guvernării către UE. Ambasada Statelor Unite la Chișinău a spus că noua legislație „va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor” și că „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova. Iar Fondul Monetar Internațional a avertizat pachetul de măsuri fiscale nu corespund obiectivelor programului sprijinit de FMI.

La sediul PAS din capitală a avut loc un protest al sportivilor împotriva criticilor opoziției extraparlamentare la adresa proiectului guvernării de a construi o arenă sportivă modernă în capitală. Mai mulți bărbați purtând pancarte cu denumirea diferitelor federații sportive, conduși de prim-vicepreședintele Comitetului Național Olimpic, Nicolae Piatac, au scandat vineri „Jos mâinile de pe sport” și „Sportul e prioritate”. Potrivit relatării Agora.md, protestatarii au discutat cu secretarul general PAS, Igor Grosu, care s-a făcut auzit cu părerea că „e păcat că sportivii sunt folosiți în jocul lui (Vlad) Plahotniuc”. Opoziția pro-europeană din R. Moldova consideră că proiectul Arenei Chișinău, lansat în primă-vară de liderii PD, reprezintă o cheltuială inutilă. Sportivii prezenți vineri la sediul PAS au mai demonstrat zilele trecute și la sediul PPDA, în aceleași scopuri.