Linkuri accesibilitate

Ştiri

update

În Macedonia va avea loc un referendum privind noul nume ale republicii

Parlamentul macedonean, imagine de arhivă.
Parlamentul macedonean, imagine de arhivă.

Parlamentul din Macedonia a aprobat organizarea, pe 30 septembrie, a unuireferendum privind acordul negociat cu Grecia asupra numelui oficial al republicii. Acesta ar urma să fie Macedonia de Nord, o schimbare de nume care deschide calea integrării în NATO și UE fostei republici iugoslave. Este și motivul pentru care premierul Zoran Zaev vrea ca întrebarea la referendum să fie: „Sprijiniți integrarea în UE și NATO, acceptând schimbarea de nume negociată de Macedonia și Grecia?”

Principalul partid de opoziție , care se opune acordului, a crticat și formularea acestei întrebări, argumentând că nu trebuie legată aprobarea noului nume de șansele de integrare ale Macedoniei. Oricum, parlamentarii opoziției au părăsit sala, cînd s-a votat organizarea referendumului.

Acordul privind noua denumire a Macedoniei a fost semnat pe 17 iunie și a provocat proteste în ambele țări dar ulterior, parlamentul dela Skopje a aprobat ratificarea înțelegerii. Iar la summitul NATO de la Bruxelles, Macedonia a fost oficial invitată să adere la Alianța.

Compania Air Moldova este oferită din la vânzare cu un preț inișial de 48 de milioane de lei

Compania Air Moldova este oferită din la vânzare cu un preț inișial de 48 de milioane de lei, informează agenția IPN, care precizează că oferta este deschisă până pe 3 septembrie. Întrebat dacă prețul nu este prea mic, Vladimir Baldovici, directorul general al Agenției Proprietății Publice, a reamitit că Air Moldova a facut, numai de la începutul anului, datorii de 150 de milioane de lei. În total, datoriile companiei se ridică la peste un miliard 200 de milioane de lei, iar aceste datorii vor fi preluate de viitorul proprrietar.

Ce mai multi moldoveni doresc o relație de cooperare bună atât cu UE cât și cu Uniunea Eurasiatică

Cea mai mare parte a moldovenilor (40%) vrea ca R. Moldova să aibă o relație bună de cooperare atât cu Uniunea Europeană cât și cu Uniunea Eurasiatică, arată ultimul sondaj CBS-AXA, realizat pentru IDIS „Viitorul” la începutul lunii iulie. Peste 33% cred că R. Moldova trebuie să „meargă” spre Uniunea Europeană, iar 12% spre Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia. Uniunea Europeană este preferată de 55,7% din moldoveni și când vine vorba de „parteneriat strategic” al țării, față de 50,7% pentru Rusia.

Când se pune problema sprijinului economic pentru R.Moldova, majoritatea (52,4%) este de părere că Uniunea Europeană ajută cel mai mult, urmată de România și Rusia. Cu toate acestea, 58% din cei chestionați declară că sprijinul financiar extern, obținut de R. Moldova în ultimii doi ani, nu le-a afectat în nici un fel nivelul de trai, iar fiecare al patrulea (28%) susține că nivelul său de trai s-ar fi înrăutățit, în acești doi ani, „puțin” sau „foarte mult”.

Potrivit unui sondaj Sky News, 48% din britanici doresc să rămână în UE

Poza de arhivă
Poza de arhivă

Jumătate dintre britanici susţin organizarea unui referendum pentru a alege între ieşirea ţării din Uniunea Europeană cu un acord pe care Londra l-ar putea încheia cu Bruxelles-ul, retragerea din UE fără nici un acord sau rămânerea regatului în blocul comunitar, arată un sondaj realizat de Sky News.

Dintre persoanele intervievate, 48% preferă ca ţara să nu iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 27% vor ca regatul să părăsească blocul comunitar fără nici un acord. Marea Britanie urmează să iasă definitiv din UE pe 29 martie 2019. Decizia de a părăsi UE a fost luată prin referendumul din 23 iunie 2016, în care 51,9% din britanici au votat pentru Brexit (participarea la vot fiind de 72,2%).

Noul ministru britanic de externe Jeremy Hunt, aflat la Beijing, a anunțat că Marea Britanie și China ar putea negocia un acord bilateral de liber schimb după Brexit. La o conferință de presă, Hunt a precizat că propunerea a venit din partea Chinei.

Crește numărul cetățenilor moldoveni care vor să plece din țară (Infografic)

Suma minimă pentru un trai decent în state din fosta URSS
Suma minimă pentru un trai decent în state din fosta URSS

Fiecare al cincelea moldovean intenționează să plece din țară în următoarele șase luni, cu 25% mai mult față de anul trecut când intenția de plecare era manifestată de fiecare al șaselea moldovean, arată ultimul sondaj CBS-AXA, realizat pentru Institutul IDIS „Viitorul” în cadrul proiectului „People Watch”.

Tinerii continuă să fie grupul care conduce în intenția de a pleca peste hotare (30%), dar anul acesta, spre deosebire de 2017, a crescut cu 60% intenția celor de vârstă mijlocie de a părăsi țara (28%).

Din persoanele apte de muncă, fiecare a patra intenționează să plece în următoarele luni, comparativ cu 19,9% sau fiecare a cincea persoană în 2017, se mai arată în sondajul publicat luni de IDIS „Viitorul”. Același sondaj arată că aproape 80% din moldoveni „nu prea sunt mulțumiți” sau „nu sunt mulțumiți deloc” cu situația economică din R.Moldova în acest moment. Sondajul a fost realizat la începutul lunii iulie.

update

Patru turiști străini victime ale unui atac în Tadjikistan (VIDEO)

Patru turiști străini victime ale unui atac în Tadjikistan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:21 0:00

În Tadjikistan, patru turiști străini au fost uciși duminică când un autovehicul a intrat, se pare în mod intenționat, în grupul de bicicliști din care făceau parte. Potrivit Ministerului de interne tadjik, alți patru străini au fost răniți în același atac, iar unul a fost și înjunghiat.

Ministrul de interne Ramazon Rahimzoda a declarant luni, la o conferință de presă, că autoritățile nu exclud posibilitatea unui atac terorist. Imediat după atac, a prezicat el, forțele de ordine au găsit autovehicolul și i-au identificat pe suspecți: unul a fost „eliminat”, unul a fost reținut iar alți trei sunt căutați.

Mii de persoane din zona fost-sovietică a Asiei centrale s-au alăturat în ultimii ani organizației teroriste Statul Islamic, iar mai mulți au fost arestați anul trecut după atacul cu bombă din metroul de la Sankt Petersburg și două atacuri cu camioane la New York și Stockholm.

Miting de protest în orașul Ungheni al organizației Mișcarea de Rezistență Națională ACUM

La protestul de la Ungheni
La protestul de la Ungheni

Mișcarea de Rezistență Națională ACUM, din care fac parte PAS, PPDA și liberal-democrații, a organizat un miting de protest în orașul Ungheni în seria de manifestații antiguvernamentale începute după anularea de către putere a alegerilor de primar din capitală, câștigate de Andrei Năstase. Opoziția mai cere renunțarea la sistemul electoral mixt de organizare a următoarelor alegeri parlamentare. Demonstrația a fost „bruiată” de un grup de contra-manifestanți, suporteri ai puterii. Tot duminică, o demonstrație contra „abuzurilor guvernării moldovene” a fost organizată și la Paris de simpatizanții mișcării ACUM.

Manifestații la Chișinău în favoarea redenumirii limbii de stat în Constituție

La protestul Mișcării unioniste „UNIREA - ODIP" în fața Parlamentului
La protestul Mișcării unioniste „UNIREA - ODIP" în fața Parlamentului

Activiștii unioniști și deputați din Partidul Liberal au organizat duminică, de Ziua Constituției, manifestații în favoarea redenumirii limbii de stat în legea fundamentală a țării. Cele două manifestații separate, un flash-mob la Parlament urmat de un protest al asociației „UNIREA-ODPI” au avut loc în fața Parlamentului din Chișinău, unde participanții au cerut modificarea articolului 13 din Constituție, care conține sintagma „limba moldovenească”.

Trei activiști din formațiunea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi puși în libertate la Moscova după o scurtă detenție

La protestele de duminică de la Moscova
La protestele de duminică de la Moscova

Autoritățile ruse au eliberat trei activiști din formațiunea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi, care au fost reținuți duminică, la Moscova, în timpul unui nou protest împotriva planului de majorare a vârstei de pensionare în Federația Rusă. Zeci de mii de oameni au demonstrat și cu o zi mai devreme în mai multe orașe ale Rusiei, la demonstrații organizate de Partidului Comuniștilor. Duma de Stat a adoptat la 19 iulie, în primă lectură, ridicarea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, de la 60 și 55 de ani, cum este în prezent.

Donald Trump îl acuză pe procurorul special Robert Mueller că ar avea „conflicte de interese”

Robert Mueller (L)
Robert Mueller (L)

Preşedintele american Donald Trump l-a acuzat pe procurorul special Robert Mueller că are „conflicte de interes” care i-ar compromite ancheta asupra presupusului amestec rus în alegerile prezidențiale din 2016. Într-o serie de mesaje pe Twitter difuzate duminică, Trump a scris că a avut de-a lungul anilor „o relaţie de afaceri foarte urâtă şi conflictuală” cu Mueller. Este pentru prima dată când președintele american care dezminte orice înțelegere între campania sa și ruși pentru a-l ajuta să câștige alegerile detaliază public acuzațiile împotriva procurorului special. Trump a mai scris că l-a refuzat ca şef al FBI ăe Mueller, care ar mai fi „prieten apropiat” cu fostul director al FBI demis de președinte, James Comey.

Echipe de salvare spaniole au recuperat, duminică, peste 200 de migranţi în Marea Mediterană

Migranți în drum spre Spania
Migranți în drum spre Spania

Echipe de salvare spaniole spun că au recuperat, duminică, peste 200 de migranţi în Marea Mediterană, în timp ce Spania a devenit în acest an prima poartă de intrare a imigranţilor ilegali în Europa, depăşind Italia. Operațiunile de duminică au avut loc în Strâmtoarea Gibraltar, cea mai scurtă cale maritimă din Nordul Africii către Europa și urmează altor eforturi în care peste 1200 de migranți au fost salvați vineri şi sâmbătă de paza de coastă spaniolă. Astăzi, ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska se află în vizită în Mauritania în speranţa de a întări lupta împotriva imigraţiei ilegale. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, aproximativ 19 mii de oameni au ajuns în Spania prin Mediterană, anul acesta.

Întrevederi la Soci pe tema războiului din Siria între reprezentanții Rusiei, Iranului și Turciei

La Hama, în Siria
La Hama, în Siria

Rusia, Iranul și Turcia, angajate într-un proces de negocieri de pace în Siria, se întâlnesc la o nouă rundă de convorbiri care va avea loc pe 30 și 31 iulie în stațiunea rusă Soci. Ministerul de externe rus a spus că reprezentanți celor trei țări vor lua în discuție chestiuni legate de formarea unui comitet pentru elaborarea noii Constituții siriene, zonele de de-escaladare a conflictului și chestiuni umanitare. Rusia, Turcia și Iranul, care sprijină părți diferite ale conflictului din Siria, au lansat, anul trecut, la Astana, procesul de negocieri care abordează chestiuni de pe câmpul de luptă și este diferit de procesul reglementări politice care se desfășoară sub egida ONU. Rusia a mai spus că, la convorbirile care încep astăzi, urmează să asiste și emisarul special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, dar Statele Unite au decis să nu participe.

La Chișinău, unioniștii și liberalii au cerut din nou Parlamentului să corecteze în Constituție denumirea limbii oficiale a statului

La acțiunea organizată de "UNIREA - ODIP" în fața Parlamentului de la Chișinău
La acțiunea organizată de "UNIREA - ODIP" în fața Parlamentului de la Chișinău

Activiștii unioniști și deputați din PL au organizat duminică, de Ziua Constituției, manifestații în favoarea redenumirii limbii de stat în legea fundamentală a țării. Mai întâi, câțiva parlamentari din PL au făcut un flash-mob la Parlament, cântând apoi imnul României, după care manifestanții unioniști din asociația „UNIREA-ODPI” s-au adunat tot la Parlament cu pancarte și un tricolor lung de 100 m. „Limba moldovenească este o utopie, inventată pentru a ne diviza. Cerem dreptate pentru limba română”, a declarat Vlad Bilețchi, președintele Asociației „UNIREA – ODIP”, citat de portalul Unimedia.md. Ambele demonstrații au avut ca revendicare modificarea articolului 13 din Constituție, care conține sintagma „limba moldovenească”.

Avocații din Serbia au vor fi în grevă timp de o săptămână în semn de protest față de uciderea unui coleg proeminent

Dragoslav Ognjanovic
Dragoslav Ognjanovic

Avocații din Serbia au anunțat că vor fi în grevă timp de o săptămână în semn de protest față de uciderea unui coleg proeminent. Dragoslav Ognjanovic, de 56 de ani, a fost ucis în fața blocului unde locuia, la Belgrad, sâmbătă seară, iar fiul lui de 26 de ani a fost rănit la mână. Ucigașul încă nu a fost prins. Ognjanovic a făcut parte din echipa de avocați care l-a apărat pe liderul sârb Slobodan Miloșevici în procesul de la tribunalul ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie. Avocatul a apărat și figuri ale lumii interlope din Serbia și din Balcani. Presa sârbă a scris că moartea lui ar putea fi legată tocmai de acele cazuri.

Un nou protest la Moscova împotriva planului de majorare a vârstei de pensionare

Aproximativ 2500 de persoane au participat duminică la Moscova la un nou protest împotriva planului de majorare a vârstei de pensionare în Federația Rusă. Mitingul autorizat de primărie a avut loc pe bulevardul Saharov. Zeci de mii de oameni au demonstrat și sâmbătă, 28 iulie, în Rusia împotriva planurilor de majorare a vârstei de pensionare. O demonstrație cu 10.000 de participanți a avut loc la Moscova, în organizarea Partidului Comuniștilor. Un protest la fel de amplu a avut loc la Ekaterinburg, iar alte demonstrații s-au ținut la Rostov-pe-Don și Volgograd. Duma de Stat a adoptat la 19 iulie, în primă lectură, ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, de la 60 și 55 de ani, cum este în prezent. Ar fi prima majorare a vârstei de pensionare în Rusia din ultimii aproape 90 de ani. Ea ar urma să se facă în trepte, încheindu-se în 2028 în cazul bărbaților și 2034 la femei.

Mii de oameni au protestat în Rusia împotriva majorării vîrstei de pensionare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:00 0:00

Moneda iraniană este în cădere liberă în așteptarea unor noi sancțiuni americane

Moneda iraniană este în cădere liberă în așteptarea unor noi sancțiuni americane. Pe piața neagră, un dolar costa duminică 112.000 de riali iranieni, față de 98.000 sâmbătă. Rata de schimb fixată de guvern era de 44.070 de riali pentru un dolar, față de 35.186 la 1 ianuarie. Moneda iraniană se află în declin de mai mulți ani, dar tendința s-a accelerat în ultimele luni, după ce Statele Unite s-au retras din acordul nuclear internațional cu Iranul și a anunțat introducerea unor sancțiuni înăsprite luna viitoare. Guvernul de la Teheran l-a înlocuit săptămâna trecută pe guvernatorul băncii centrale, Valiollah Seif, ale cărui politici au fost și ele considerate vinovate de căderea rialului, și a ridicat unele restricții la introducerea de valute străine în țară, ca să combată tranzacțiile pe piața neagră.

Protest la Ungheni al Mișcării de Rezistență Națională ACUM, „bruiat” de suporterii puterii

Mitingul „ACUM”, la Ungheni
Mitingul „ACUM”, la Ungheni

Mișcarea de Rezistență Națională ACUM, din care fac parte PAS, PPDA și liberal-democrații, a organizat un miting de protest în orașul Ungheni în seria de manifestații antiguvernamentale începute după anularea de către putere a alegerilor de primar din capitală, câștigate de Andrei Năstase. Demonstrația era „bruiată” de un grup de contra-manifestanți, suporterii puterii, care suflau în vuvuzele și purtau pancarte cu inscripții ca „Jos Maia Sandu” sau „Andrei Năstase dictator”. În cuvântarea lui, liderul PPDA Andrei Năstase a deplâns ceea ce a numit „aducerea cu forța” a oamenilor la asemenea contra-proteste din ordinul liderului PD Vlad Plahotniuc. Mișcarea de Rezistență Națională ACUM și-a început protestele ca răspuns la anularea de către putere a victoriei lui Andrei Năstase la alegerile de primar din capitală, din iunie. PD și-a mobilizat în ultima vreme susținătorii să condamne opoziția, care ar fi „pârât” țara la UE, după care s-a oprit asistența macrofinanciară de la Bruxelles.

La Paris, simpatizanții mișcării „ACUM” au anunțat un miting de protest față de „abuzurile guvernării de la Chișinău”

Poză-simbol
Poză-simbol

La Paris era programat pentru duminică după prânz un miting al simpatizanților Mișcarea de Rezistență Națională ACUM din R. Moldova. Potrivit unor anunțuri pe rețelele sociale, moldovenii stabiliți cu traiul în Franța vor să manifesteze „împotriva abuzurilor guvernării de la Chișinău”. „Cei de acasă au nevoie acum, mai mult ca niciodată, de susținerea noastră, a Diasporei. Haideți să ne apărăm împreună drepturile noastre cetățenești, călcate în picioare de guvernarea nelegitimă”, se arată în mesajul organizatorilor, citat de portalul Unimedia.md.

La Chișinău, de Ziua Constituției, liberalii au cerut din nou ca „limba română” să fie inclusă în legea supremă

Cu ocazia Zilei Constituției, marcată în R. Moldova la 29 iulie, câțiva deputați ai Partidului Liberal au organizat duminică o mică demonstrație sau „flash-mob” în fața Parlamentului, în capitală, ca să reitereze revendicarea mai veche a liberalilor de înscriere a limbii române ca limbă oficială a statului în legea fundamentală a R. Moldova. „PL a depus anterior o sesizare la Curtea Constituțională, iar limba română a fost declarată limbă oficială în Republica Moldova. În Constituție trebuie să fie scris negru pe alb că limba oficială este limba română. Demersul nostru este către toți deputații să susțină proiectul de lege de modificare a Constituției", a declarat liberalul Roman Boțan, citat de site-ul Agora.md. Protestul a durat aproximativ 10 minute și s-a încheiat cu intonarea cântecului „Deșteaptă-te Române”.

Avocatul care l-a apărat pe fostul lider iugoslav Slobodan Miloșevici a fost ucis la Belgrad

Dragoslav Ognjanovic
Dragoslav Ognjanovic

Un avocat renumit care l-a apărat pe fostul lider iugoslav Slobodan Miloșevici în procesul de crime de război a fost împușcat mortal sâmbătă seară la Belgrad. Potrivit presei sârbe, Dragoslav Ognjanovic, ucis în fața blocului unde locuia, l-a reprezentat și pe un lider al lumii interlope. Fiul de 26 de ani al avocatului, aflat lângă el în momentul atacului, a fost rănit la mână. Ziarul cotidian „Vecernje Novosti” a scris că interlopul apărat de Ognjanovic, Luka Bojovic, ispășește o condamnare la 18 de ani de închisoare în Spania pentru port ilegal de armă și este un actor important în confruntarea dintre două ganguri din Kotor, în Muntenegru, ale căror reglări de conturi s-au soldat cu mai mulți morți.

În Indonezia, un cutremur puternic pe insula turistică Lombok a ucis cel puțin 13 oameni

Ruine după cutremurul de pe insula Lombok
Ruine după cutremurul de pe insula Lombok

Un cutremur puternic pe insula turistică indoneziană Lombok a ucis cel puțin 13 oameni, rănind alte câteva sute și avariind sute de locuințe, duminică, au informat autoritățile locale. Cutremurul cu magnitudinea 6,4 s-a produs la mică adâncime în zori, provocând și alunecări de teren pe trasee folosite de turiști pentru plimbări în natură. Potrivit AFP, s-au înregistrat apoi 120 de replici, cea mai puternică cu magnitudinea 5,7. Oficialii locali au declarat starea de urgență. Doi turiști spanioli au suferit răni ușoare. Institutul geologic din Statele Unite spune însă că epicentrul seismului s-a aflat departe de zonele cele mai căutate de turiști. Cutremurul a fost resimțit și în insula învecinată Bali, dar acolo nu s-au înregistrat pagube.

Tunisia a permis acostarea unei nave cu migranți, după două săptămâni de dispute cu Italia și Malta

Foto-simbol
Foto-simbol

Autoritățile din Tunisia au decis să permită unei nave având la bord 40 de migranți salvați din mare să acosteze într-unul din porturile tunisiene, după două săptămâni în care Tunisia, Italia și Malta nu au putut decide cine ar trebui să-i primească. Premierul tunisian Youssef Chahed le-a spus reporterilor la parlament sâmbătă seară că nava Sarost 5, care i-a salvat pe migranți după ce ambarcațiunea lor s-a defectat la 13 iulie, va putea să-i ducă în portul sudic Zarzis din rațiuni umanitare. Premierul a spus că migranții porniți din Libia au fost salvați în apele malteze, iar starea sănătății lor este în general bună. Tunisia ezită în general să primească migranți porniți spre Europa, de teamă să nu creeze un precedent într-o perioadă când europenii promit măsuri mai aspre pentru stăvilirea migrației ilegale.

În Irak, ministrul electricității a fost suspendat din funcție, pe fondul unor proteste

Proteste la Basra, iulie 2018
Proteste la Basra, iulie 2018

Premierul Irakului l-a suspendat duminică pe ministrul electricității, pe fondul întețirii protestelor împotriva penelor frecvente de curent și în general a calității slabe a serviciilor comunitare. Premierul Haider al-Abadi a făcut anunțul pe contul său de Twitter, spunând că suspendarea lui Qassim al-Fahdawi va dura până la încheierea unei anchete. AP scrie că în ciuda miliardelor de dolari cheltuiți cu infrastructura după alungarea de la putere a lui Saddam Hussein, multe orașe irakiene se confruntă în continuare cu penele de curent frecvente și îndelungate. Protestele împotriva acestui flagel au luat o turnură violentă luna aceasta, când forțele de securitate au deschis focul asupra mulțimii care asalta și incendia clădiri guvernamentale și sedii de partide politice.

Zeci de mii de oameni au protestat din nou în Rusia împotriva planurilor de majorare a vârstei de pensionare

Zeci de mii de oameni au demonstrat sâmbătă în Rusia împotriva planurilor de majorare a vârstei de pensionare. O demonstrație cu 10.000 de participanți a avut loc la Moscova, în organizarea Partidului Comuniștilor. Un protest la fel de amplu a avut loc la Ekaterinburg, iar alte demonstrații s-au ținut la Rostov-pe-Don și Volgograd. Nu sunt informații despre eventuale incidente sau rețineri de persoane. Duma de Stat a adoptat la 19 iulie, în primă lectură, ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, de la 60 și 55 de ani, cum este în prezent. Ar fi prima majorare a vârstei de pensionare în Rusia din ultimii aproape 90 de ani. Ea ar urma să se facă în trepte, încheindu-se în 2028 în cazul bărbaților și 2034 la femei.

La Erevan, un tribunal a respins cererea de eliberare din arest preventiv a fostului președinte Robert Kocearian

Robert Kocearian
Robert Kocearian

O judecătorie din Erevan a respins în primă instanță cererea punerii în libertate pe cauțiune a fostului președinte armean Robert Kocearian, arestat vineri, 27 iulie, sub bănuiala de violare a constituției în timpul protestelor de stradă din 2008. În noaptea de vineri spre sâmbătă un tribunal de la Erevan a decis ca fostul președinte din perioada 1998-2008 să fie arestat preventiv pe două luni. În timpul unei demonstrații antiguvernamentale la 1 martie 2008 au fost uciși opt demonstranți și doi polițiști, iar alte câteva sute de persoane au fost rănite. După acele incidente Kocearian nu a mai putut concura pentru un nou mandat, dar l-a sprijinit pe Serj Sarkisian, care a devenit președinte, rămânând la putere 10 ani. Kocearian neagă acuzațiile care i se aduc, spunând că sunt „fabricate” de noua putere de la Erevan.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG