Agresiunea Rusiei în Ucraina amenință arhitectura de securitate a Europei Centrale și de Est, dar e menită să destabilizeze Occidentul, a declarat miercuri premierul polonez Mateusz Morawiecki. Vorbind la Strasbourg în fața Parlamentului European, Morawiecki a spus că Georgia a fost obiectul unui atac similar în 2008, și asta arată că ceea ce face acum Rusia nu e o coincidență, ci o strategie pe termen lung. Aceste țări, a spus premierul Poloniei, a fost găsite vinovate de către Rusia doar pentru că au ales un model politic și economic european, și întreaga Uniune Europeană trebuie să stea în spatele Parteneriatului Estic, pentru că el e esențial pentru securitatea țărilor europene, inclusiv aceea a țărilor din sudul continenului.

Miniștrii de externe rus și american se vor întîlni după summit-ul Trump-Putin programat pentru 16 iulie la Helsinki, a anunțat șeful diplomației ruse Serghei Lavrov la Moscova în 4 iulie. Vorbind la o conferință de presă comună cu omologul său iordanian, Lavrov a spus că a convenit asta cu Mike Pompeo într-o convorbire telefonică marți, amândoi fiind de acord că agenda încărcată a lui Pompeo nu face posibilă o întrevedere întrei doi înainte de summitul de la Helsinki. Relațiile dintre Moscova și Washington au coborît la un nivel similar cu cel din timpul Războiului Rece din cauza unor probleme cum ar fi anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, rolul Moscovei în războaiele din Siria și Ucraina, și presupusul amestec al Kremlinului în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Șefa Curții Supreme din Polonia s-a prezentat astăzi la lucru în ciuda unei legi care coboară legea de pensionare a judecătorilor. Malgorzata Gersdorf a sosit la Curte miercuri însoțită de sute de simpatizanți și a spus: „Prezența mea aici nu e despre politică, sînt aici ca să apăr domnia legii”. Gersdorf are 65 de ani, și i s-a cerut să demisioneze, dar ea insistă că potrivit Constituției trebuie să stea în funcție pînă în 2020. Critic vehement al Partidului Lege și Justiție aflat la guvernare, Malgorzata Gersdorf a numit epurare legea controversată care prevede pensionarea judecătorilor la 65, în loc de 70 de ani. Uniunea Europeană a lansat o acțiune legală împotriva guvernului polonez, spunînd că noua legislație subminează independența justiției.

Președintele iranian a repetat că Teheranul va rămâne în acordul nuclear din 2015 cît timp interesele Iranului sînt garantate de ceilalți semnatari. Vorbind presei la Viena după întrevederea cu omologul său austriac Alexader Van der Bellen, Hassan Rohani a spus astăzi că retragerea din acord a Statelor Unite acum două luni a fost ilegală, și că nici America și nici o altă țară nu va cîștiga nimic de pe urma acestei decizii. Ministrul de externe iranian și omologii săi din cele cinci puteri mondiale care fac încă parte din acord - Marea Britanie, Franța, Rusia, China și Germania - se întîlnesc în 6 iulie în capitala Austriei pentru a discuta modalitățile de a ține în viață tratatul după retragerea americanilor. Președintele Donald Trump a retras în mai Washingtonul din acord, după care sancțiunile americane împotriva Iranului au fost reinstaurate. Oficialitățile americane au avertizat că ar putea impune sancțiuni și altor state care fac afaceri cu Teheranul.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) critcă intenția Moscovei de a-i eticheta pe anumiți jurnaliști și bloggeri „agenți străini”. Într-o declarație din 3 iulie, organizația cu sediul la New York cere autorităților ruse să renunțe la politica lor sistematică de obstrucționare a fluxului liber de informație, și să permită cetățenilor ruși să primească informații și opinii dintr-o multitudine de surse. Marți, comisia pentru informare și comunicare din Duma de stat a aprobat amendamentele la o lege care permite autorităților să eticheteze persoane particulare drept „agenți străini”, dacă lucrează pentru instituții media desemnate deja de ministerul rus al justiției drept „agenți străini”. Noile amendamentele au fost pregătite înaintea celei de-a doua lecturi a legii trecută inițial de Dumă în ianuarie.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reacţionat sever la adoptarea Codului Penal modificat în Camera Deputaților de la București, spunînd că va contesta Codul penal și Codul de procedură penală la Curtea Constituțională. Iohannis a spus că ceea ce s-a întâmplat în Parlament se numeşte dictatura majorităţii, care este profund dăunătoare democraţiei: „S-a trecut cu tăvălugul peste argumentaţia Opoziţiei. (...). Modificările care s-au făcut sunt fie inutile, fie toxice, fie dăunătoare”.

Codul penal în forma modificată de PSD a fost adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea a trecut cu doar două voturi peste pragul necesar, dintre care unul a venit de la deputatul PMP, Adrian Mocanu, exclus imediat din partid. Alţi nouă deputaţi ai minorităţilor naţionale au votat alături de PSD, înclinând decisiv balanţa. UDMR n-a mai votat alături de PSD şi ALDE. Opoziţia contestă Codul penal la CCR. UDMR a comunicat oficial că nu e de acord cu modificările Codului Penal, iar marți senatorii UDMR s-au abținut de la votarea legii în Senat. Pe de altă parte, dacă senatorii UDMR nu ar fi fost prezenți marți în Senat, nu s-ar fi întrunit cvorumul necesar, iar legea nu ar fi putut adoptată la Sent, și deci trimiterea ei spre adoptare miercuril Camera Deputaților nu ar fi fost posibilă.

Ministerul moldovean al finanţelor a început plata sumelor indexate pentru deponenţii Băncii de Economii care au depus cereri de înregistrare până la sfârşitul lunii mai curent, transmite Moldpres. Banii pot fi ridicați la orice oficiu al Poștei Moldovei cu prezentarea actului de identitate. În cazul moștenitorilor, aceștia trebuie să mai prezinte și certificatul de deces al rudei moștenice și copia certificatului de moștenitor cu autentificare notarială. Banii vor ajunge la deponenţii Băncii de Economii născuți până în anul 1991, inclusiv pentru sumele indexate aferente primei etape și deponenții născuți până în anul 1941, inclusiv pentru sumele indexate aferente etapei a doua. În bugetul de stat pentru anul curent sunt prevăzute circa 50 milioane de lei pentru compensarea pierderilor la depunerile bănești ale cetățenilor în Banca de Economii. Reamintim că Procuratura generală, Centrul naţional anticorupţie (CNA), Procuratura Anticorupţie şi Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale au făcut luna trecută publică strategia de recuperare a banilor sustrași de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Procurorul general Eduard Harunjen declara atunci la o conferință de presă că scopul strategiei e de a ajuta la recuperarea unei părți cît mai mari din frauda de peste 10 miliarde de lei.

Presa de la Chișinău îl citează pe purtătorul de cuvânt pentru politici regionale al Comisiei Europene, Johannes Bahrke, cu declarația că executivul european a decis suspendarea eliberării primei tranșe din programul de asistență macrofinanciară, ca urmare a invalidării alegerilor de la Chișinău. Postul TV8 publică în facsimil pe pagina sa de Internet un mesaj electronic al lui Bahrke în care se spune: „După cum știți, plățile efectuate în cadrul programului de asistență macrofinanciară sunt condiționate de punerea în aplicare cu succes a măsurilor specifice de politică economică prevăzute în Memorandumul de înțelegere și de îndeplinirea precondițiilor politice legate de respectarea mecanismelor democratice, a statului de drept și a drepturilor omului. Comisia consideră că măsurile de politică pentru o plată au fost puse în aplicare. Cu toate acestea, o evaluare efectuată de Comisie împreună cu Serviciul european pentru acțiune externă a constatat că precondițiile politice nu au fost îndeplinite. Această evaluare se bazează pe recentele evenimente politice din Moldova și, în special, pe decizia Curții Supreme de Justiție din 25 iunie privind invalidarea rezultatelor alegerilor la Chișinău. Prin urmare, eliberarea primei tranșe în cadrul actualului program de asistență macrofinanciară a fost suspendată.”

Președintele României, Klaus Iohannis, a formulat miercuri o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A. (FSDI), unul dintre punctele-cheie din programul de guvernare al Partidului Social Democrat, informează site-ul G4media. Unul dintre motivele sesizării ține de faptul că, potrivit Constituției, înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, și nu prin lege.

Potrivit sursei citate, o altă critică se referă la presupusa încălcare a prevederilor constituționale prin faptul că legea exclude de la aplicare în cazul FSDI orice alte reglementări specifice pieței de capital sau fondurilor de investiții. „Astfel, FSDI va funcționa fără să se supună vreunei norme prudențiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deși patrimoniul său va include societăți de interes strategic”, se arată în sesizarea Președinției României.

Comisarul european pentru extindere Johannes Hahn a declarat că situația este „prea fierbinte acum și neclară” pentru a lua decizii de acordare sau suspendare a primei tranșe a ajutorului și urmează a fi analizată „la calm pentru că are multe semne de întrebare”, se spune într-un comunciat al Guvernului de la Chișinău, după întrevederea de marți de la Strasbourg dintre Hahn și premierul moldovean Pavel Filip. Potrivit sursei citate, discuția dintre cei doi demnitari s-a concentrat pe stadiul actual al relațiilor Republica Moldova-Uniunea Europeană, pe reformele din sectorul justiției și pe programele de sprijin bugetar și asistență pentru Moldova. A fost discutată și problema invalidarea alegerilor de la Chișinău - Pavel Filip l-a informat pe Johannes Hahn despre crearea unui grup de lucru care au urma să examineze legislația electorală şi să elimine „lacunele” care au dus la crearea acestei situații.

Modificările aduse de PSD și ALDE la Codul Penal au fost adoptate la limită miercuri de Camera Deputaților, forul decizional. S-au înregistrat 167 voturi „pentru” (PSD, ALDE), 97 de voturi „împotrivă” (PNL, USR, PMP) și 19 „abțineri (UDMR). Numărul minim necesar pentru adoptarea actului normativ era de 165, iar PSD și ALDE au avut doar 159 de deputați prezenți, informeaza site-ul de stiri G4media.

Nouă dintre cei 17 deputați ai minorităților au înclinat decisiv balanța, fără votul lor Codul Penal fiind respins. De asemenea, deputatul PMP Adrian Mocanu a votat și el alături de PSD și ALDE.

PNL și USR au anunțat că vor ataca actul normativ la Curtea Constituțională.

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate Maia Sandu a anunțat pe Facebook că a avut o întrevedere la Strasbourg cu comisarul european pentru extindere Johannes Hahn, și a afirmat: „putem afirma cu certitudine că la Bruxelles există o stare acută de îngrijorare cu privire la invalidarea alegerilor și derapajele guvernării de la principiile democratice”, am încheiat citatul. Într-o postare ulterioară pe Facebook, Maia Sandu a anunțat că s-a întîlnit la Strasbourg și cu președintele Consiliului European Donald Tusk, căruia spune că i-a vorbit despre situația critică care s-a creat în R. Moldova după deciziile „abuzive” de invalidare a rezultatelor alegerilor și de anulare a scrutinului. Maia Sandu afirmă că a primit asigurări din partea lui Donald Tusk că „situația din Republica Moldova este prioritară pentru instituțiile Uniunii Europene și că acestea vor face tot posibilul pentru a-i proteja pe cetățenii” moldoveni.

Secretarul general al Consiliului Europei (CoE), Thorbjørn Jagland, și-a exprimat îngrijorarea deosebită în legătură cu invalidarea alegerilor de la Chișinău și a îndemnat autoritățile și opoziția din Republica Moldova să identifice o soluție juridică pentru asigurarea deplină a drepturilor electorale ale cetățenilor.

Oficialul european a făcut aceste aprecieri și îndemnuri la întrevederile pe care le-a avut la Strasbourg cu premierul Pavel Filip, pe 2 iulie, și cu liderii opoziției de la Chișinău, Maia Sandu și Andrei Năstase, pe 3 iulie, transmite IPN, cu referire la un comunicat de presă al Consiliului Europei.

Potrivit comunicatului, decizia de invalidare a rezultatelor alegerilor primarului la Chișinău, recunoscute și de observatorii internaționali, trezește îngrijorări deosebite, în special în ceea ce privește proporționalitatea deciziei. Secretarul general i-a îndemnat pe interlocutorii săi să identifice o soluție juridică pentru a asigura aplicarea deplină a drepturilor electorale. Încrederea alegătorilor în sistemul electoral este una fundamentală și ea nu trebuie subminată. Într-o democrație, voința electoratului trebuie respectată pe deplin, se mai spune în comunicat.

Liderii opoziției moldovene au purtat discuții cu înalte oficialități europene la Bruxelles și Strasbourg, în legătură cu invalidarea alegerilor din Chișinău. Întâlniri separate au avut și reprezentanții autorităților, premierul Pavel Filip și spicherul Andrian Candu.

Președintele R.Moldova, Igor Dodon, a anunțat că va participa pe 9 iulie la ceremonia de învestire a președintelui reales al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, iar pe 13 sau 14 iulie va avea o nouă întâlnire cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Dodon a spus într-o conferință de presă de bilanț, marți seara, că va merge la Moscova la finala Cupei mondiale de fotbal de pe 15 iulie, iar în ajun ar avea programată o discuție cu președintele Rusiei.

În legătură cu vizita în Turcia, Igor Dodon a spus că îl va invita pe președintele Recep Tayyip Erdoğan să vină la Chișinău la inaugurarea sediului Președinției, care este reparat pe bani oferiți de Turcia.

Totodată, președintele moldovean s-a plâns că guvernul i-ar crea impedimente în activitatea sa de politică externă. Potrivit lui, marea majoritate a demersurilor pe care le-a adresat omologilor săi străini sau altor oficiali ar fi blocate de ministerul de externe, transmite IPN.

Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit că „obligația de a nu părăsi țara sau localitatea, impusă de procurori sau instanța de judecată, trebuie limitată de timp”.

Felul în care este aplicată în prezent această măsură preventivă l-a determinat pe avocatul Iurie Bargan să se adreseze Înaltei Curți. În opinia apărătorului, „lipsa unei durate maxime pentru care poate fi aplicată măsura preventivă a obligației de a nu părăsi țara de către instanța de judecată, în cadrul unui proces penal, limitează dreptul persoanei la libera circulație”.

Judecătorii Curții au constatat că deși art. 178 din Codul de procedură penală prevede un termen pentru care poate fi dispusă măsura obligației de a nu părăsi țara, durata maximă a acestei măsuri nu este stabilit. Astfel, până la înlăturarea „viciului de neconstituționalitate” se vor aplica prevederile art. 191 din Codul de procedură penală.

Președintele Igor Dodon a numit „un precedent foarte periculos pentru Republica Moldova” decizia magistraților de a anula rezultatul recentului scrutin local din capitală. „Închipuiți-vă ce se va întâmpla la alegerile parlamentare”, a declarat șeful statului în cadrul unei conferințe de bilanț al activității sale.

„Agitația în ziua alegerilor cum poate fi interpretată? Aici e problema cea mai mare. Personal am spus: oameni buni, ieșiți la vot. Conform acestui precedent, imaginați-vă că într-o circumscripție unde nu învinge PD-ul, iese un ins pus la cale cu telefonul, intră în direct, și spune votați-l pe candidatul socialiștilor ca să fie motiv de anulat alegerile”, a spus Igor Dodon.

Șeful statului a spus însă că nu-și va îndemna susținătorii să participe la protestele opoziției în legătură cu invalidarea scrutinului din capitală. „Noi avem agenda noastră. Nu exclud că vom face proteste separate”, a afirmat președintele Dodon.

Liderul opoziției din Belarus și fostul candidat la președinție Mikalai Statkevici a fost reținut în drum spre un protest împotriva președintelui Aliaksandr Lukașenka, planificat să aibă loc astăzi. Pe 3 iulie, Belarus marchează Ziua Independenței și Ziua eliberării de către armata sovietică a capitalei Minsk de ocupația fascistă.

Statkevici a fost arestat imediat ce și-a părăsit locuința. Anterior, el și suporterii săi au chemat oamenii să protesteze în centrul capitalei în semn de solidaritate cu cei care, potrivit lor, luptă în prezent pentru „eliberarea țării de dictatură”.

Se relatează că cel puțin 20 de activiști au fost reținuți de către persoane îmbrăcate în civil, în drum spre Piața Independenței din Minsk. Mikalai Statkevici a fost condamnat, în 2011, la șase ani de închisoare, după ce participase la protestele violente din decembrie 2010, provocate de realegerea președintelui Lukașenka.

Autoritățile ruse au prezentat astăzi învinuirile oficiale aduse istoricului Iuri Dmitriev, pe care îl acuză de hărțuire sexuală împotriva fiicei sale adoptive.

Istoricul este cercetător al GULAG-ului și președintele societății Memoria din Karelia. În 2016, Dmitriev a mai fost arestat, în baza unui denunț anonim, și acuzat de pornografie infantilă.

În aprilie anul acesta, Iuri Dmitriev a fost achitat în acel dosar, însă pe 27 iunie a fost reținut din nou, de această dată fiind acuzat de hărțuirea sexuală a fiicei sale minore. Susținătorii săi spun că dosarul este unul motivat politic pentru că cercetările istoricului despre crimele sovietice nu ar fi pe placul Kremlinului.

Reprezentanții mai multor partide politice și sindicate din Federația Rusă au cerut repetat să li se permită organizarea unui miting împotriva intenției Guvernului de a majora vârsta de pensionare. Protestul este planificat pentru miercuri, 18 iulie, informează Interfax. Activiștii civici sunt sprijiniți de partidele Iabloko, Partidul Comunist al Federației Ruse și Spravedlivaia Rosia. Anterior, inițiatorii au cerut permisiunea de a manifesta în zilele de unu, doi și patru iulie, însă autoritățile de la Moscova i-au refuzat din cauza măsurilor de securitate luate pe parcursul Campionatului Mondial de Fotbal. Competiția se va încheia pe 15 iulie.

Luna trecută, executivul de la Moscova a înaintat un proiect de lege prin care se propune ca până în 2028 vârsta de pensionare să fie ridicată de la 60 la 65 de ani pentru bărbați și de la 55 la 63 de ani în cazul femeilor, însă până în 2034.

Peste o mie de persoane s-au înecat în Marea Mediterană de la începutul acestui an, încercând să ajungă din Libia în Europa, anunță Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Aproape un sfert dintre acestea au murit în ultimele zile, după ce au fost urcate de contrabandiști în bărci supraaglomerate. „Constatăm o creștere alarmantă a numărului de morți în largul coastelor Libiei”, a menționat Othman Belbeisi, reprezentant al OIM.

În pofida deceselor înregistrate în ultimele zile, experții constată o scădere majoră a fluxului de migranți din 2015, când sute de mii de persoane încercau să ajungă din Nordul Africii în Europa.

Grecia, Spania și Italia sunt țările UE care se confruntă cu cele mai multe sosiri de migranți, iar marți, Comisia Europeană a decis să ofere fonduri suplimentare pentru a le ajuta să facă față acestei probleme.

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, anunță că a transmis Secretarului general al Consiliului Europei Thorbjorn Jagland rezoluția votată la protestul de duminică, de la Chișinău, împotriva anulării alegerilor locale. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Maia Sandu precizează că „domnul Thorbjorn Jagland a arătat un interes sporit față de criza actuală din Republica Moldova, accentuînd importanța respectării principiilor democrației și statului de drept într-o țară europeană”.

Documentul adoptat duminică prevede, între altele, confirmarea legalității alegerilor pentru Primăria Chișinău; anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul proporțional de vot; demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au participat la pronunțarea deciziei de anulare a alegerilor.

Între timp, președintele Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, alături de premierul Pavel Filip anunță că au avut astăzi o întrevedere cu vicepreședintele Parlamentului European, Ioan Mircea Pașcu, care le-a cerut să „nu intervină în actul justiției, așa cum o cer unii”. Nu intervenim pentru că nu avem dreptul, pentru că trăim într-un stat de drept, a scris Andrian Candu pe pagina sa de Facebook.

Joi, 5 iulie, se așteaptă ca Parlamentul European să adopte o rezoluție privind situația drepturilor omului în Republica Moldova.

Kremlinul anunță că președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump ar putea avea o întrevedere privată în timpul summitului organizat la Helsinki, pe 16 iulie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat reporterilor că ambele părți au convenit asupra unei întâlniri tete-a-tete înainte de întrevederea oficială.

Luni, 2 iulie, Peskov a insistat că președintele Putin este gata să discute orice subiect cu președintele Trump, cu excepția „statutului peninsulei Crimea”. Pe de altă parte, tot luni, purtătoarea de cuvânt a administrației americane, Sarah Sanders, a declarat că SUA nu va recunoaște tentativa Rusiei de a anexa Crimeea. „Sancţiunile împotriva Rusiei vor rămâne în vigoare până când Rusia va reda peninsula Ucrainei”, a insistat Sanders.

Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat marți cererea de apărare a reputației profesionale a judecătorului Rodica Berdilo, după valurile de critici la care a fost supusă ca urmare a deciziei de a invalida alegerile din Chișinău. În cadrul ședinței, membrii CSM au decis că „presiunile externe asupra judecătorilor sunt inadmisibile”, relatează Realitatea.md

Liderul Platformei „DA”, Andrei Năstase i-a avertizat pe judecătorii care au anulat alegerilor locale din Chișinău și implicit victoria sa în aceste alegeri spunînd „veți răspunde nu doar penal pentru ceea ce ați comis, dar veți cădea și sub incidența sistemului de lustrație”. Într-un interviu cu „Jurnal de Chișinău”, Năstase a explicat că acest sistem de lustrație va fi o modalitate complementară de a elimina din viața politică și din organele de conducere ale statului „persoanele care, în virtutea funcțiilor ocupate, au contribuit direct la uzurparea și menținerea regimului criminal al lui Plahotniuc, au participat la distrugerea mecanismelor de stat legale, democratice, fapte care au dus la capturarea instituțiilor statului”. Năstase nu a precizat cine și când ar urma să fie creat acest nou mechanism de lustrație.

Miniştrii de externe din Iran şi cinci mari puteri ale lumii se vor reuni vineri la Viena, în încercarea de a salva acordul nuclear semnat în 2015 din care Statele Unite s-au retras cu două luni în urmă, anunțând că vor reimpune sancțiuni împotriva Iranului. Ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif şi omologii săi din Franţa, Germania, Marea Britanie, China şi Rusia ar urma să discute despre modul cum Uniunea Europeană ar putea proteja interesele Teheranului prin intermediul unui pachet de măsuri economice şi garanţii. Luni, un înalt demnitar din Departamentul de stat american declara că prin reimpunerea sancțiunilor, scopul Statelor Unite este să reducă la maximum veniturile Iranului din exportul de petrol, pentru a forța regimul de la Teheran să nu mai finanțeze organizații teroriste precum Hamas în Liban sau alte conflicte în Orientul Mijlociu. Brian Hook, directorul biroului pentru planificarea strategiilor din Departamentul de Stat, a negat că administrația americană ar dori să forțeze o schimbare de regim în Iran.

Oficiali iranieni au afirmat că Teheranul se va retrage probabil din acordul nuclear dacă UE nu poate compensa pierderile economice provocate de viitoarele sancțiuni americane. La reuniunea de vineri de la Viena va participa şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.