Parlamentul European a aprobat un plan de verificare a cetățenilor care nu au nevoie de viză pentru intrarea în spațiul Schengen al Uniunii Europene. Planul prevede ca cetățenii din 60 de state din afara Uniunii Europene - între care Georgia, Moldova, Ucraina și majoritatea țărilor din Balcanii de Vest - să fie verificați înainte de a ajunge la granița Schengen prin Sistemul european de informare și autorizare a călătoriilor, pe scurt ETIAS. Obiectivul acestei verificări este detectarea criminalilor, a teroriștilor și a oricărui altcineva care reprezintă un pericol înainte de sosirea în Uniune, se spune într-o declarație oficială. Propunerea trebuie să fie aprobată de toate statele comunitare. După aceea, EITAS va fi operațional începînd din 2021. Cererea ETIAS se completează online în cam 20 de minute, costă aproximativ șapte euro, și e gratis pentru persoanele sub 18 ani.

Ministrul britanic al securității Ben Wallace a cerut autorităților ruse detalii despre atacul cu gaz Noviciok asupra fostului agent dublu și a fiicei lui în luna martie, după ce doi britanici au fost otrăviți cu același gaz săptămâna trecută. Cei doi, un bărbat și o femeie, sînt în stare critică, după ce s-au îmbolnăvit în locuinșa lor din orașul englez Amesbury în 30 iunie. Orașul e la doar 11 kilometri distanță de Salisbury, unde fostul spion Serghei Skripal și fiica sa Iulia au fost otrăviți în martie, incident pus de autoritățile de la Londra pe seama Moscovei, o acuzație respinsă la vremea respectivă de ruși. Kremlinul a spus că incidentul de la Amesbury este foarte îngrijorător, adăugînd că nu are cunoștință de vreo cerere oficială britanică de ajutor legată de ancheta curentă.

Corespondentul Radio Europa Liberă/Libertatea Stanislav Aseev (Vasin), arestat de separatiștii pro-ruși de la Donețk, a declarat greva foamei acum o săptămână, a aflat serviciul ucrainean al Europei Libere de la fosul parlamentar ucrainean și prieten vechi al lui Aseev Yehor Firsov. Potrivit lui Firsov, Stanislav Aseev e bolnav, dar nu primește îngrjiri medicale. Aseev e corespondentul Radio Europa Liberă/Libertatea din 2016. În 2017 a fost arestat de așa-numitul minister al securității din autoproclamata Republică a Poporului din Donețk sub acuzația de spionaj. Serviciul ucrainean al Europei Libere nu a mai putut lua legătura cu el de atunci, iar în iunie 2018 a publicat o antologie de eseuri ale lui Aseev care a fost distribuită gratuit. https://www.radiosvoboda.org/a/news/29341739.html

O judecătorie din Rusia a amendat postul de Radio Europa Liberă/Libertatea pentru că nu s-a conformat legii de funcționare a instituțiilor media etichetate de guvernul rus drept „agenți străini”. Judecătoria a ordonat Europei Libere să plătească 100.000 de ruble (echivalentul a 1.600 de dolari), după ce judecătorul a respins cererea avocatului RFE/RL de amânare a înfățișării din 5 iulie de la tribunal, din cauza neclarității documentelor oficiale pe care Europa Liberă/Libertatea trebuie să le completeze. Președintele Europei Libere/Libertatea Thomas Kent a spus că procesul intentat postului nostru de radio este o escaladare abruptă a acțiunilor rusești menite să obstrucționeze activitatea companiei și să genereze o suspiciune publică legată de angajații ruși ai Europei Libere/Libertatea.

George Soros nu are un plan secret să umple Europa cu migranți, a declarat Fundația pentru o Societate Deschisă, respingînd acuzațiile în acest sens ale premierului italian de extremă dreapta Matteo Salvini. Fundația pentru o Societate Deschisă a dat publicității o declarație oficială în care lui Salvini i se cere să se oprească din a repeta aceste false acuzații și altele de acest gen legate de Soros și de activitatea ONG-urilor sale. George Soros, în vîrstă de 87 de ani, e un om de afaceri filantrop american de origine maghiară care a devenit ținta predilectă a politicenilor europeni de extremă-dreapta ajunși la putere în mai multe țări de pe vechiul continent, și care a fost acuzat că finanțează ONG-urile ce îi ajută pe migranți. În comunicatul citat se spune că organizațiile neguvernamentale înființate de Soros nu finanțează operațiunile de căutare și salvare a migranților din Marea Mediterană, dar apreciază eforturile acelora care fac asta.

Liderul PSD și președintele Camerei Deputaților de la București Liviu Dragnea a afirmat că suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis trebuie să fie o opţiune serioasă. Vorbind presei joi în capitala României, Dragnea a spus că a discutat acest subiect cu liderul ALDE și președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și că Tăriceanu ar fi de acord cu suspendarea lui Iohannis, dar că acest lucru va fi decis luni într-o şedinţă a coaliţiei de guvernare. Dragnea îl acuză pe Iohannis că nu respectă Constituția României pentru că nu emite decretul de suspendare a șefei DNA Codruța Kovesi, așa cum i-a cerut Curtea Constituțonală. Reamintim că miercuri Camera Deputaților a adoptat legea de modificare a Codului Penal, în care abuzul în serviciu este parțial dezincriminat. În 21 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție de la București l-a condamnat pe Liviu Dragnea în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu. Dosarul a avut ca obiect angajarea fictivă a două persoane la Direcția pentru protecția copilului din județul Teleorman, care au lucrat în schimb la organizația PSD din acest județ. Persoanele respective și-au recunoscut vina.

Într-o rezoluție votată în unanimitate joi 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să suspende plățile pentru Republica Moldova. Rezoluția condamnă decizia de invalidare a alegerilor pentru primaria de la Chișinău. Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Federica Mogherini a afirmat în cadrul dezbaterilor că invalidarea alegerilor a fost netransparentă și că autoritățile moldovene trebuie să găsească o soluție la această situație inacceptabilă. În replică, Partidul Democrat din Moldova aflat la guvernare a spus că rezolușia este un document politic, „prin care se dă un start prematur campaniei electorale pentru viitoarele alegeri din Republica Moldova”, relatează agenția Moldpres. Potrivit Moldpres purtătorul de cuvânt al PDM,Vitalie Gămurari a anunțat pe o rețea de socializare că rezoluția nu va avea efecte de ordin economic sau financiar asupra Guvernului și nici asupra cetățenilor.

Reamintim că miercuri 4 iulie Delegația Europeană din Moldova a confirmat că executivul Uniunii Europene a decis suspendarea eliberării primei tranșe din programul de asistență macrofinanciară, ca urmare a evenimentelor politice din Moldova și în special a deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 iunie privind invalidarea rezultatelor alegerilor la Chișinău. Potrivit unui comunicat oficial, în urma unei evaluări făcute de Comisia Europeană împreună cu Serviciul european pentru acțiune externă, s-a constatat că precondițiile politice necesare pentru eliberarea primei tranșe în cadrul actualului program de asistență macrofinanciară nu au fost îndeplinite, iar această evaluare se bazează pe recentele evenimente politice din Moldova și, în special, pe decizia Curții Supreme de Justiție din 25 iunie privind invalidarea rezultatelor alegerilor la Chișinău.

Să consemnăm și că marți 3 iulie guvernul Filip l-a citat pe comisarul european pentru extindere Johannes Hahn cu declarația că situația este „prea fierbinte acum și neclară” pentru a lua decizii de acordare sau suspendare a primei tranșe a ajutorului.

Zeci de simpatizanți ai opoziţiei de dreapta (PPDA, PAS şi PLDM) au protestat joi la Parlamentul de la Chişinău cerând deputaţilor să îndeplinească cele trei revendicări din rezoluția adoptată la amplul protest de duminică: recunoașterea alegerilor locale, revenirea la sistemul de vot proporțional pentru alegerile generale și deschiderea unei anchete penale împotriva judecătorilor care au decis anularea alegerilor de la Chișinău. Deputaţii din fracţiunea PLDM au încercat să avanseze în plenul parlamentului o discuţie pe marginea crizei create urmare a invalidării scrutinului, dar iniţiativa a fost respinsă de majoritatea dominată de democraţi.

Bulgaria, România, Serbia şi Grecia au convenit să colaboreze pentru crearea unui inel de infrastructură comun care să lege autostrăzile, căile ferate şi porturile din cele patru ţări Decizia a fost luată miercuri seară la o reuniune a așa-numitului format decooperare de la Salonic, la care au participat premierul bulgar Boiko Borisov, omologii săi din România şi Grecia, Viorica Dăncilă și Alexis Tsipras, şi preşedintele sârb, Aleksandar Vucici. Borisov aprecizat că inelul rutier va include porturi, drumuri şi căi ferate, și că se va colecta o singură taxă, banii urmând să fie distribuiţi tuturor ţărilor.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență de la Chișinău anunță cetățenii că vineri 6 iulie începând cu ora 10.00 va porni sirenele sistemului automatizat de înștiințare centralizată, în semn de solidaritate cu victimele deportărilor staliniste, transmite IPN. Ziua de 6 iulie este declarată zi de doliu național. În toate localitățile din Moldova drapelele de stat sunt coborâte în bernă, iar la ora 10.00 va fi păstrat un moment de reculegere. Potrivit datelor Asociației foștilor deportați și deținuți politici, numărul celor deportați depășește 94.700 mii de persoane. În Republica Moldova mai sunt în viață 7.680 de foști deportați, cu 450 mai puțini ca anul trecut. Au fost trei valuri de deportări în masă: în iunie 1941, în iulie 1949 și în aprilie 1951.

Parlamentul European dezbate în această dimineață situația drepturilor omului în Republica Moldova. Subiectul dezbaterii a fost modificat pentru a pune accentual pe „Criza politică ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău”. Dezbaterea se va încheia cu adoptarea unei rezoluții (votul este programat in jurul orei 14.00).

Miercuri, Comisia Europeană, executivul european de la Bruxelles, a confirmat că pentru moment plata primei tranșe din asistenta macrofinanciară de 100 de milioane de euro este suspendată, pentru că nu au fost îndeplinite precondițiile politice. În balanță a tras foarte mult decizia din 25 iunie a Curții Supreme de Justiție de a confirma anularea votului pentru primăria Chișinăului

Precondițiile politice se referă la starea democrației, la respectarea statului de drept, implicit la organizarea de alegeri corecte, în baza unei legislații corecte. Parlamentul European, alături de Comisiei și Consiliu, a aprobat acordarea asistenței macrofinanciare, dar și stabilirea unor precondiții politice, pe lângă obișnuitele condiții economice. În Parlament, în acest moment, problemele Moldovei s-au concentrat într-o dispută deschisă între social-democratul Andi Cristi și Cristian Preda, membru al Partidului Popular European. Ambii critică anularea alegerilor, ambii sunt de acord că instituțiile europene trebuie să reacționeze, dar au păreri diametral opuse când vine vorba despre cât de dur să reacționeze instituțiile europene.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu a declarat miecuri seară că în regiunea transnistreană „zeci de camioane fără însemne transportă muniții și armament din depozitul de la Cobasna în destinații necunoscute”. Înttr-o emisiunea televizată, realatează IPN, Candu a susținut că orice încercare a Comisiei Unificate de Control, a ofițerilor moldoveni de a afla informații, de a opri, de a identifica ce se întâmplă s-au soldat cu eșec. În opinia șefului legislativului, există toate elementele unui război hibrid, de la atacuri cibernetice, propaganda la utilizarea energiei de către Federația Rusă ca amenințare.
Vorbind despre Parteneriatul Estic, Andrian Candu susține că Uniunea Europeană și-ar fi schimbat prioritățile, iar acum Republica Moldova trebuie „să lupte” pentru a ocupa un loc de frunte în lista statelor de interes pentru Bruxelles.

Guvernul Filip a adoptat miercuri proiectul de lege privind înmatricularea unor autovehicule din regiunea transnistreană, pentru a pe permite „participarea în traficul international”. Acordul fusese semnat pe 24 aprilie 2018, la reuniunea reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, informează Moldpres. Înregistrarea va fi făcută Agenția pentru Servicii Publice, la Râbniţa și Tiraspol. Plăcuțele și certificate de înmatriculare de model neutru vor fi acordate fără achitarea drepturilor de import și a plăților obligatorii stabilite conform Legii Fondului de susținere a populației, dar cu prezentarea obligatorie a actelor vamale, mai precizează Moldpres.

Fostul președinte al Poloniei și lider al sindicatului „Solidaritatea”, Lech Walesa, s-a alăturat miercuri seara manifestanţilor adunaţi în faţa Curţii Supreme din Varşovia pentru a „apăra independenţa" justiţiei în Polonia, promiţând „să revină" dacă trebuie". În opinia lui Walesa și a miilor de protestatari, legea prin care judecătorii Curții Supreme sunt obligați să iasă la pensie la 65 de ani este neconstituțională și reprezintă un atac la adresa independenței justiției.

Partidul conservator de guvernământ susține că prin această reformă nu face decât să forțeze plecarea unor judecători cu un trecut comunist dubios.

Potrivit noii legi o tremie din judecători (27) au fost scoși acum la pensiune, începînd cu președinta Curții, Malgorza Gersdorf. Gersdorf a venit însă miercuri la lucru, în aplauzele miilor de protestatari, declarând că prevederile Consitiuției, care-I grantează mandatul, sunt mai importante decât legea privind pensionare.

Tot miercuri, premierul Poloniei s-a aflat în Parlamentul European pentru a explica ultimele schimbări de la Curtea Supremă, pe care Parlamentul și Comisia Europeană le consider „linie roşie" de netrecut. Luni, executivul European a lansat o procedură de infringement împotriva Varşoviei. Aceasta ar putea conduce, după mai multe etape, la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi la sancţiuni financiare.

Parlamentul European dezbate în această dimineață situația drepturilor omului în Republica Moldova. Subiectul dezbaterii a fost modificat pentru a pune accentual pe „criza politică provocată de anularea alegerilor pentru primatăria Chișinău”.

Pe de altă parte miercuri, Comisia Europeană, executivul european de la Bruxelles, a confirmat că pentru moment plata primei tranșe din asistenta macrofinanciară de 100 de milioane de euro este suspendată, pentru că nu au fost îndeplinite precondițiile politice cerute. În balanță a tras foarte mult decizia din 25 iunie a Curții Supreme de Justiție de a confirma anularea votului pentru primăria Chișinăului.

La București, câteva mii de personae au protestat miercuri seară în Piața Victoriei, împotriva adoptării în Camera Deputaților a modificărilor la Codul Penal și Codul de procedură penală, propuse de partidele de guvernare, PSD (Partidul social democrat) și ALDE (Alianța liberal democrată).

Proteste similare, de mai mica amploare, au avut loc și în alte orașe, între care Brașov, Cluj și Iași.

Schimbarea cea mai contestată se referă la abuzul în serviciu, care a fost parțial dezincrimnat. Noua definiție precizează că se consideră abuz doar dacă inculpatul obține foloase pentru sine sau pentru membri ai familiei până la gradul al doilea. În plus, s-a introdus un prag minim echivalent cu salariul minim brut, 1900 de lei (420 de euro) pentru care cineva poate fi acuzat de abuz în serviciu, pedepsele pentru această infracțiune au fost reduse, iar neglijența în serviciu abrogată.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reacţionat imediat, anunțând că va contesta Codul Penal și Codul de Procedură Penală la Curtea Constituțională pentru că, în opinia sa, modificările aduse sunt „fie inutile, fie toxice, fie dăunătoare”.

Parchetul general a atras atenția, înainte de votul din Camera deputaților, că impactul schimbărilor va fi foarte mare, dacă se ține cont că doar pentru abuz în serviciu au fost trimise în judecată circa 3000 de persoane între 2014 și 2017, iar prejudiciile ajung la aproape un miliard de euro. În aceeași perioadă, pentru neglijența în serviciu, desființată de modificările adoptate de Camera Deputaților, prejudiciul statului depășește un milliard de euro.

Secretarul de stat american Mike Pompeo vizitează din nou, astăzi, Coreea de Nord pentru a continua discuțiile privind denuclearizarea peninsulei coreene, după summitul dintre Donald Trump şi Kim Jong Un. Departamentul de Stat american a precizat că discuțiile de la Phenian au ca scop să se „continue consultările şi să fie puse în aplicare progresele realizate de preşedintele Trump şi liderul Kim la Singapore", pe 12 iunie.

Summitul din Singapore a redus tensiunile dintre Washington şi Phenian, dar cei doi lideri nu au stabilit nici vreun calendar, nici un mecanism verificabil pentru denuclearizare. Recent, presa americană a citat o serie de surse oficiale anonime potrivit cărora serviciile de spionaj americane au informaţii că regimul nord-corean ar încerca să ascundă o parte din arsenalul nuclear.

În sud-vestul Angliei a avut loc un nou incident de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok, la patru luni după otrăvirea fostului dublu agent rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia, la Salisbury. Este vorba de doi britanici găsiţi sâmbătă în stare critică la Amesbury, la circa 15 kilometri de Salisbury. Potrivit poliției, se pare că cei doi nu au fost ținta unei tentative deliberate de otrăvire. Ancheta a fost preluată de poliţia antiteroristă, după ce laboratorul militar din Porton Down a stabilit că este vorba despre Noviciok, un agent neurotoxic de concepţie sovietică, dezvoltat în timpul Războiului Rece. Rezultatul analizei a fost dat publicității miercuri. În cursul zilei, la Londra va avea loc o ședință de urgenţă a guvernului, în timp ce un purtător de cuvânt al premierului Theresa May a afirmat că evenimentul este tratat cu „cea mai mare seriozitate".

Pe de altă parte, şefa serviciilor medicale din Anglia, Sally Davies, a declarat că riscul rămâne redus pentru publicul larg după incidentul de la Amesbury.

Tentativa de otrăvire a lui Serghei Skripal și a fiicei lui a fost pusă de Marea Britanie și aliaţii săi occidentali, pe seama Rusiei, care a negat. Incidentul a provocat o criză diplomatică, precum şi cel mai mare val de expulzări reciproce de diplomaţi ruşi şi occidentali din istorie.

Agresiunea Rusiei în Ucraina amenință arhitectura de securitate a Europei Centrale și de Est, dar e menită să destabilizeze Occidentul, a declarat miercuri premierul polonez Mateusz Morawiecki. Vorbind la Strasbourg în fața Parlamentului European, Morawiecki a spus că Georgia a fost obiectul unui atac similar în 2008, și asta arată că ceea ce face acum Rusia nu e o coincidență, ci o strategie pe termen lung. Aceste țări, a spus premierul Poloniei, a fost găsite vinovate de către Rusia doar pentru că au ales un model politic și economic european, și întreaga Uniune Europeană trebuie să stea în spatele Parteneriatului Estic, pentru că el e esențial pentru securitatea țărilor europene, inclusiv aceea a țărilor din sudul continenului.

Miniștrii de externe rus și american se vor întîlni după summit-ul Trump-Putin programat pentru 16 iulie la Helsinki, a anunțat șeful diplomației ruse Serghei Lavrov la Moscova în 4 iulie. Vorbind la o conferință de presă comună cu omologul său iordanian, Lavrov a spus că a convenit asta cu Mike Pompeo într-o convorbire telefonică marți, amândoi fiind de acord că agenda încărcată a lui Pompeo nu face posibilă o întrevedere întrei doi înainte de summitul de la Helsinki. Relațiile dintre Moscova și Washington au coborît la un nivel similar cu cel din timpul Războiului Rece din cauza unor probleme cum ar fi anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, rolul Moscovei în războaiele din Siria și Ucraina, și presupusul amestec al Kremlinului în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Șefa Curții Supreme din Polonia s-a prezentat astăzi la lucru în ciuda unei legi care coboară legea de pensionare a judecătorilor. Malgorzata Gersdorf a sosit la Curte miercuri însoțită de sute de simpatizanți și a spus: „Prezența mea aici nu e despre politică, sînt aici ca să apăr domnia legii”. Gersdorf are 65 de ani, și i s-a cerut să demisioneze, dar ea insistă că potrivit Constituției trebuie să stea în funcție pînă în 2020. Critic vehement al Partidului Lege și Justiție aflat la guvernare, Malgorzata Gersdorf a numit epurare legea controversată care prevede pensionarea judecătorilor la 65, în loc de 70 de ani. Uniunea Europeană a lansat o acțiune legală împotriva guvernului polonez, spunînd că noua legislație subminează independența justiției.

Președintele iranian a repetat că Teheranul va rămâne în acordul nuclear din 2015 cît timp interesele Iranului sînt garantate de ceilalți semnatari. Vorbind presei la Viena după întrevederea cu omologul său austriac Alexader Van der Bellen, Hassan Rohani a spus astăzi că retragerea din acord a Statelor Unite acum două luni a fost ilegală, și că nici America și nici o altă țară nu va cîștiga nimic de pe urma acestei decizii. Ministrul de externe iranian și omologii săi din cele cinci puteri mondiale care fac încă parte din acord - Marea Britanie, Franța, Rusia, China și Germania - se întîlnesc în 6 iulie în capitala Austriei pentru a discuta modalitățile de a ține în viață tratatul după retragerea americanilor. Președintele Donald Trump a retras în mai Washingtonul din acord, după care sancțiunile americane împotriva Iranului au fost reinstaurate. Oficialitățile americane au avertizat că ar putea impune sancțiuni și altor state care fac afaceri cu Teheranul.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) critcă intenția Moscovei de a-i eticheta pe anumiți jurnaliști și bloggeri „agenți străini”. Într-o declarație din 3 iulie, organizația cu sediul la New York cere autorităților ruse să renunțe la politica lor sistematică de obstrucționare a fluxului liber de informație, și să permită cetățenilor ruși să primească informații și opinii dintr-o multitudine de surse. Marți, comisia pentru informare și comunicare din Duma de stat a aprobat amendamentele la o lege care permite autorităților să eticheteze persoane particulare drept „agenți străini”, dacă lucrează pentru instituții media desemnate deja de ministerul rus al justiției drept „agenți străini”. Noile amendamentele au fost pregătite înaintea celei de-a doua lecturi a legii trecută inițial de Dumă în ianuarie.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reacţionat sever la adoptarea Codului Penal modificat în Camera Deputaților de la București, spunînd că va contesta Codul penal și Codul de procedură penală la Curtea Constituțională. Iohannis a spus că ceea ce s-a întâmplat în Parlament se numeşte dictatura majorităţii, care este profund dăunătoare democraţiei: „S-a trecut cu tăvălugul peste argumentaţia Opoziţiei. (...). Modificările care s-au făcut sunt fie inutile, fie toxice, fie dăunătoare”.

Codul penal în forma modificată de PSD a fost adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea a trecut cu doar două voturi peste pragul necesar, dintre care unul a venit de la deputatul PMP, Adrian Mocanu, exclus imediat din partid. Alţi nouă deputaţi ai minorităţilor naţionale au votat alături de PSD, înclinând decisiv balanţa. UDMR n-a mai votat alături de PSD şi ALDE. Opoziţia contestă Codul penal la CCR. UDMR a comunicat oficial că nu e de acord cu modificările Codului Penal, iar marți senatorii UDMR s-au abținut de la votarea legii în Senat. Pe de altă parte, dacă senatorii UDMR nu ar fi fost prezenți marți în Senat, nu s-ar fi întrunit cvorumul necesar, iar legea nu ar fi putut adoptată la Sent, și deci trimiterea ei spre adoptare miercuril Camera Deputaților nu ar fi fost posibilă.

Ministerul moldovean al finanţelor a început plata sumelor indexate pentru deponenţii Băncii de Economii care au depus cereri de înregistrare până la sfârşitul lunii mai curent, transmite Moldpres. Banii pot fi ridicați la orice oficiu al Poștei Moldovei cu prezentarea actului de identitate. În cazul moștenitorilor, aceștia trebuie să mai prezinte și certificatul de deces al rudei moștenice și copia certificatului de moștenitor cu autentificare notarială. Banii vor ajunge la deponenţii Băncii de Economii născuți până în anul 1991, inclusiv pentru sumele indexate aferente primei etape și deponenții născuți până în anul 1941, inclusiv pentru sumele indexate aferente etapei a doua. În bugetul de stat pentru anul curent sunt prevăzute circa 50 milioane de lei pentru compensarea pierderilor la depunerile bănești ale cetățenilor în Banca de Economii. Reamintim că Procuratura generală, Centrul naţional anticorupţie (CNA), Procuratura Anticorupţie şi Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale au făcut luna trecută publică strategia de recuperare a banilor sustrași de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Procurorul general Eduard Harunjen declara atunci la o conferință de presă că scopul strategiei e de a ajuta la recuperarea unei părți cît mai mari din frauda de peste 10 miliarde de lei.