Rusia a anunțat că impune tarife suplimentare pe anumite produse americane, ca răspuns la decizia administrației Trump de a mări substanțial tarifele pentru importul de oțel și aluminiu. Ministrul rus pentru dezvoltare economică, Maxim Oreșkin a precizat că este vorba de tarife care variază între 25% și 40% pe echipamente pentru construcții, pentru sectorul energetic, pentru exploatarea zăcămintelor și producerea de fibre optice. Noile tarife ar urma să compenseze parte din pierderile suferite de companiile rusești ca urmare a tarifelor americane, pierderi estimate la 88 de milioane de dolari. Tot vineri, Statele Unite și China au impus, reciproc, noi tarife pe importuri în valoare de 34 de miliarde de dolari iar Beijingul a acuzat administrația americană că ar fi lansat „un război comercial la scară internațională”.

Coordonatoarea politicii externe europene Federica Mogherini a declarat că puterile mondiale și Iranul vor continua negcierile pentru a salva acordul nuclear din 2015. Mogherini a facut declarația după reuniunea de la Viena a miniştrilor de externe din Iran şi din cele cinci mari puteri care au rămas în acordul nuclear (Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) după retragerea unilaterală a Statelor Unite, în mai. Odată cu retragerea, administrația Trump a anunțat că vor fi reimpuse sancțiuni împotriva Iranului dar și a firmelor străine care fac afceri în Iran. La Viena se discută daca țările care au rămas în acordul nuclear pot compensa pierderile pe care Iranul le-ar putea suferi de pe urma sancțiunilor americane.

Iurie Leancă, vicepremierul pentru Integrare Europeană, este de părere că responsabilitatea pentru înghețarea sprijinului financiar european pentru Republica Moldova revine judecătorilor. „Atât timp cât judecătorii vor lua decizii arbitrare, țara asta nu are nicio șansă”, a comentat Leancă pe pagina sa de Facebook, după ce joi Parlamentul European a cerut suspendarea ajutorului macrofinanciar, dar şi a celui pentru funcționarea bugetului, ca urmare a suspendării alegerilor locale din Chișinău. Dar și ca urmare a tergiversării anchetei legate de devalizarea băncilor, așa-numitul „furt al miliardului”.

„Acum toată atenția noastră trebuie sa fie concentrată pe armonizarea legislației electorale și, în mod prioritar, pe reforma Justiției, inclusiv cu suportul partenerilor noștri din occident…”, a mai scris Iurie Leancă.

Premierul Pavel Filip consideră că responsabilitatea pentru înghețarea sprijinului financiar european pentru R. Moldova ar reveni „unor politicieni”, pe care i-a avertizat, însă, că rezoluția de joi a Parlamentului European ar putea scădea și mai mult încrederea populației în UE. După ședința săptămânală a Partidului Democrat de guvernământ, Filip a declarat din nou că înghețarea sprijinului financiar european nu va afecta proiectele în derulare, pentru că acestea pot fi finanțate prin „creșterile economice” din acest an și din creditele aprobate recent de FMI și Banca Mondială.

În opinia premierului, rezoluția de joi a Parlamentului European este „total nedreaptă” și ar penaliza un guvern care nu putea interveni însă în deciziile judecătorilor. „Și ce să înțeleg atunci? Că suntem evaluați prin prisma unor decizii judecătorești în care guvernul nu avea voie să intervină? E o situație care creează confuzie și complică lucrurile, nu le lămurește”, a apreciat Pavel Filip.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a reafirmat astăzi că va fi înființat un grup de lucru care să propună modificarea legislaţiei electorale. Amendamentele vor fi discutate de Parlament în septembrie, a spus Candu la o conferință de presă. Este vorba de „Ziua tăcerii” și măsura în care eforturile de a scoate oamenii la vot în ziua scrutinului pot fi considerate agitație electorală. Sunt cele două argumente folosite de judecători pentru a anula alegerile locale de la Chișinău, câştigate pe 3 iunie de Andrei Năstase, liderul Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”.

Miniştrii de externe din Iran şi cele cinci mari puteri cu care Teheranul a semnat acordul nuclear din 2015 (Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) s-au reunit astăzi, la Viena, în tentativa de a salva tratatul din care Statele Unite s-au retras unilteral în mai. Odată cu retragerea, administrația Trump a anunțat că vor fi reimpuse sancțiuni împotriva Iranului și a firmelor străine care fac afceri în Iran. La Viena se discută dacă țările care au rămas în acordul nuclear pot compensa pierderile pe care Iranul le-ar putea suferi de pe urma sancțiunilor americane. „Vrem să spunem astăzi clar Iranului că va continua să beneficieze economic de pe urma acestui accord”, a declarat ministrul german Heiko Maas, la sosirea la reuniune. „În prezent căutăm posibilităţi de a păstra deschis canalul de tranzacţii financiare cu Iranul”, a mai spus el. Maas a recunoscut însă că Europa are capacităţi limitate de a compensa pierderile companiilor iraniene în viitor.

Acordul nuclear din 2015 prevede ca Teheranul să își limiteze strict programul nuclear la unul civil, în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale.

Aproape 300 de militari turci, marea majoritate încă în serviciul activ, au fost reținuți vineri în cadrul unei noi operaţiuni îndreptată împotriva presupuşilor susţinători ai clericului islamic Fetullah Gulen, aflat în exil în Statele Unite. Ankara îl acuză pe Gulen că ar fi organizat tentative de lovitură de stat din iulie 2016. Astfel de operaţiuni au fost foarte frecvente de la tentativa de puci. Biroul ONU pentru drepturile omuui estimează că aproximativ 160.000 de persoane au fost reținute în acești ani şi aproape acelaşi număr de funcţionari civili au fost demişi.

Secretarul de stat american Mike Pompeo este la Phenian pentru discuții despre modul cum ar putea fi traduse în practică angajamentele privind denuclearizarea pensinsulei Coreea, făcute în cursul summitului din iunie dintre președintele americane Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong Un.

În drum spre Phenian, Pompeo a declarat: „Scopul deplasării mele este de a obţine detalii privind aceste angajamente şi de a continua punerea în aplicare a ceea ce au convenit cei doi lideri”. Discuțiile vor dura pînă sîmbătă.

Washingtonul speră să vadă încheierea acestui proces într-un an. Până atunci, administraţia americană va menține sancţiunile economice internaţionale care, în opinia sa, au împins Coreea de Nord la masa negocierilor.

După discuţiile de vineri şi sâmbătă de la Phenian, Mike Pompeo este așteptat la Tokyo, unde îi va informa pe oficialii japonezi şi sud-coreeni.

Consiliul de Directori al Băncii Mondiale a aprobat joi un nou credit de 30 milioane de dolari pentru R. Moldova, pentru a sprijini reformele în domeniul guvernanței economice, relatează Moldpres, citând un comunicat al guvernului. Săptămâna trecută, Republica Moldova a primit o nouă tranşă, de aproape 34 milioane de dolari, de la Fondul Monetar Internațional.

Pe de altă parte, tot pe 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene (executivul european) să suspende plata oricărei tranșe din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro, ca urmare a anulării votului de la Chișinău și a adoptării sistemului electoral mixt.

Parlamentul European a cerut, de asemenea, Comisiei Europene să suspende și asistența financiară de sprijin bugetar, cum s-a mai făcut în 2015, după criza bancară. Reluarea acestui ajutor ar urma să fie condiționat de: validarea alegerilor locale din Chișinău, de rezultatele unei anchete eficiente în cazul devalizării băncilor din R. Moldova, de recuperarea banilor sustrași din bănci și de judecarea celor vinovați.

Peste 100 de polițiști britanici sunt în căutarea unui obiect în zona Salisbury și Amesbury ce ar putea fi contaminat cu gazul neurotoxic Noviciok. Acesta este gazul letal, dezvoltat în fosta Uniune Sovietică în timpul Războiului Rece, care a fost folosit în martie pentru otrăvirea fostului agent dublu rus Sergei Skripal și a fiicei sale.

Incidentul din martie a avut loc la Salisbury, în sud-vestul Angliei. Miercuri s-a constatat că un cuplu britanic din Amesbury (localitate situată în apropiere) a fost, de asemeni, otrăvit cu agentul neurotoxic de sorginte sovietică. Poliția este de părere în acest moment că ultimul incident este un accident, care este însă e legat de cazul Skripal, în spatale căruia Marea Britaniei susține să s-ar afla Rusia. Moscova a negat categoric orice amestec, dar cazul Skripal a provocat cel mai mare val de expulzări de diplomați între Rusia și țările occidentale.

În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a declarat astăzi, potrivit ultimului studiu pe care l-a făcut, că intrarea în vigoarea a modificărilor la Codul Penal și Codul de procedură penală va duce la dezincriminarea unor categorii largi de fapte, relatează Agerpres. Controversatele modificări au trecut de ambele camere ale Parlamentului, dar președintele Klaus Iohannis a anunțat imediat că le va contesta la Curtea Constituțională, pentru că modificările aduse sunt, în opinia sa, „fie inutile, fie toxice, fie dăunătoare”. Este vorba, în primul rând, de redefinirea abuzului în serviciu. Înainte de votul final din Parlament, Parchetul General a evaluat impactul posibil al schimbărilor și a ajuns la concluzia că acesta va fi „foarte mare, dacă ținem cont că doar pentru această infracțiune au fost trimise în judecată circa 3000 de persoane între 2014 și 2017, iar prejudiciile ajung la aproape un miliard de euro. În aceeași perioadă, pentru neglijența în serviciu, desființată de modificările adoptate miercuri de Camera Deputaților ca for decizional, prejudiciul statului depășește un miliard de euro”.

Rebeli din regiunile asediate în sud-vestul Siriei au decis să revină la negocieri cu Rusia, aliatul regimului președintelui Bashar al-Assad, după aproape o zi de bombardamente intense asupra pozițiilor lor. Hussein Abazeed, reprezentantul grupărilor de rebeli din sudul Siriei a acuzat Rusia că ar aplica tactica „pământului pârjolit”. El a spus că negocierile vor fi reluate. După acest anunț, forțele rusești și cele guvernamentale siriene au încetat loviturile aeriene. Rebelii spun că vor să negocieze evacuarea lor din teritoriile pe care le mai controlează în provincia Daraa.

În Republica Moldova este zi de doliu național în memoria victimelor deportărilor staliniste. Drapele de stat au fost coborâte în bernă, autoritățile au organizat manifestații de comemorare a victimelor regimului stalinist.

La mitingul tradițional de la Monumentul deportaților din scuarul Gării Chișinău nu au fost prezente autoritățile. Premierul Pavel Filip a primit la Guvern un grup de foști deportați.

Pe 6 iulie 1949 a avut loc al doilea și cel mai mare val de deportări din fosta Basarabie, cunoscut ca operațiunea „Iug” (Sud). Potrivit datelor oficiale, pe 6 iulie 1949 au fost deportate în Siberia și Kazahstan 11 293 de familii sau peste 35 de mii de oameni, cifră despre care istorici spun că ar fi cu mult mai mare.

Primul val de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, iar ultimul val - în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 și a vizat, în al doilea caz, elementele religioase, în special membrii sectelor religioase.

Potrivit datelor Asociației foștilor deportați și deținuți politici, numărul total al celor deportați ar fi de aproape 95 de mii. În Republica Moldova mai sunt în viață 7 680 de foști deportați, cu 450 mai puțini ca anul trecut.

Președintele Donald Trump a anunțat că vineri de la miezul nopții au intrat în vigoare noile taxe americane pentru anumite mărfuri importate din China. Taxe suplimentare de 25% au fost impuse unor mărfuri industriale – de la unelte agricole până la semiconductoare și componente pentru construcția de avioane – în valoare totală de 34 de miliarde de dolari. Această sumă ar putea crește peste două săptămâni până la 50 de miliarde, în cazul unor măsuri de răspuns din partea Chinei.

Trump a justificat impunerea taxelor prin refuzul Chinei de a-și deschide piețele pentru mărfurile americane și nevoia protejării companiilor de tehnologie înaltă din SUA.

China a avertizat că va lua măsuri de răspuns, dar încă nu a precizat care anume. „Statele Unite au încălcat regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi au lansat cel mai mare război comercial din istoria economică”, se apreciază într-un comunicat al ministerului chinez al comerţului. Anterior, Beijingul a anunțat că va riposta punct cu punct la măsurile adoptate de Washington.

34 de miliarde de dolari este mai puțin de 1% din exportul anual al Chinei în Statele Unite, dar experții avertizează că impunerea taxelor de răspuns din partea Beijingului ar putea provoca impunerea de noi taxe americane, ceea ce va declanșa un „război comercial” de amploare între cele două țări cu cele mai puternice economii din lume, iar aceasta ar putea avea urmări negative asupra economiei globale.

Bursele chineze sunt în scădere în ultimele luni din cauza incertitudinii create de perspectiva unui „război comercial”.

Președintele Trump a avertizat că este gata să impună taxe suplimentare întregului import de mărfuri chineze în SUA, chiar dacă o asemenea măsură va dăuna companiilor americane care exportă în China.

În ultimele luni, SUA au impus taxe suplimentare la importul de oțel și aluminiu din China și alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană și Rusia.

Duma de Stat a Rusiei a făcut publică pe site-ul său informația cu privire la mărimea salariilor și pensiilor deputaților. Salariul mediu lunar a unui parlamentar rus, în prima jumătate a acestui an, ținându-se cont de concedii și plata impozitului pe venit, a fost de 338 000 de ruble sau aproape 5 400 de dolari. Este de nouă ori mai mult decât salariul mediu pe economie în Rusia.

Un parlamentar în Duma de la Moscova care și-a exercitat mandatul pe întreaga sa durată, adică timp de 5 ani, are dreptul la un supliment, care crește dacă acesta a activat timp de două legislaturi. Pensia unui parlamentar care a activat în Duma de la Moscova timp de 5 ani este de 46 626 de ruble (aproximativ 740 de dolari), iar deputatul care a activat în Dumă timp de 10 ani are o pensie de 63 581 de ruble sau de 4,5 ori mai mare decât pensia media în Rusia.

Preşedintele Donald Trump a acceptat demisia administratorului Agenției americane pentru Protecţia Mediului Înconjurător, Scott Pruitt. El s-a bucurat de sprijinul conservatorilor și al președintelui Trump pentru demontarea regulilor de protecție a mediului introduse de administrația Obama. Însă Pruitt, într-un an de zile, a devenit ținta a cel puțin 14 anchete privind încălcarea conduitei și eticii guvernamentale, inclusiv pentru folosirea angajaților de stat pentru interese private și cheltuieli exagerate de securitate. Nu se știe deocamdată ce l-a determinat pe Trump să-și retragă sprijinul acum.

Parlamentul European a aprobat un plan de verificare a cetățenilor care nu au nevoie de viză pentru intrarea în spațiul Schengen al Uniunii Europene. Planul prevede ca cetățenii din 60 de state din afara Uniunii Europene - între care Georgia, Moldova, Ucraina și majoritatea țărilor din Balcanii de Vest - să fie verificați înainte de a ajunge la granița Schengen prin Sistemul european de informare și autorizare a călătoriilor, pe scurt ETIAS. Obiectivul acestei verificări este detectarea criminalilor, a teroriștilor și a oricărui altcineva care reprezintă un pericol înainte de sosirea în Uniune, se spune într-o declarație oficială. Propunerea trebuie să fie aprobată de toate statele comunitare. După aceea, EITAS va fi operațional începînd din 2021. Cererea ETIAS se completează online în cam 20 de minute, costă aproximativ șapte euro, și e gratis pentru persoanele sub 18 ani.

Ministrul britanic al securității Ben Wallace a cerut autorităților ruse detalii despre atacul cu gaz Noviciok asupra fostului agent dublu și a fiicei lui în luna martie, după ce doi britanici au fost otrăviți cu același gaz săptămâna trecută. Cei doi, un bărbat și o femeie, sînt în stare critică, după ce s-au îmbolnăvit în locuinșa lor din orașul englez Amesbury în 30 iunie. Orașul e la doar 11 kilometri distanță de Salisbury, unde fostul spion Serghei Skripal și fiica sa Iulia au fost otrăviți în martie, incident pus de autoritățile de la Londra pe seama Moscovei, o acuzație respinsă la vremea respectivă de ruși. Kremlinul a spus că incidentul de la Amesbury este foarte îngrijorător, adăugînd că nu are cunoștință de vreo cerere oficială britanică de ajutor legată de ancheta curentă.

Corespondentul Radio Europa Liberă/Libertatea Stanislav Aseev (Vasin), arestat de separatiștii pro-ruși de la Donețk, a declarat greva foamei acum o săptămână, a aflat serviciul ucrainean al Europei Libere de la fosul parlamentar ucrainean și prieten vechi al lui Aseev Yehor Firsov. Potrivit lui Firsov, Stanislav Aseev e bolnav, dar nu primește îngrjiri medicale. Aseev e corespondentul Radio Europa Liberă/Libertatea din 2016. În 2017 a fost arestat de așa-numitul minister al securității din autoproclamata Republică a Poporului din Donețk sub acuzația de spionaj. Serviciul ucrainean al Europei Libere nu a mai putut lua legătura cu el de atunci, iar în iunie 2018 a publicat o antologie de eseuri ale lui Aseev care a fost distribuită gratuit. https://www.radiosvoboda.org/a/news/29341739.html

O judecătorie din Rusia a amendat postul de Radio Europa Liberă/Libertatea pentru că nu s-a conformat legii de funcționare a instituțiilor media etichetate de guvernul rus drept „agenți străini”. Judecătoria a ordonat Europei Libere să plătească 100.000 de ruble (echivalentul a 1.600 de dolari), după ce judecătorul a respins cererea avocatului RFE/RL de amânare a înfățișării din 5 iulie de la tribunal, din cauza neclarității documentelor oficiale pe care Europa Liberă/Libertatea trebuie să le completeze. Președintele Europei Libere/Libertatea Thomas Kent a spus că procesul intentat postului nostru de radio este o escaladare abruptă a acțiunilor rusești menite să obstrucționeze activitatea companiei și să genereze o suspiciune publică legată de angajații ruși ai Europei Libere/Libertatea.

George Soros nu are un plan secret să umple Europa cu migranți, a declarat Fundația pentru o Societate Deschisă, respingînd acuzațiile în acest sens ale premierului italian de extremă dreapta Matteo Salvini. Fundația pentru o Societate Deschisă a dat publicității o declarație oficială în care lui Salvini i se cere să se oprească din a repeta aceste false acuzații și altele de acest gen legate de Soros și de activitatea ONG-urilor sale. George Soros, în vîrstă de 87 de ani, e un om de afaceri filantrop american de origine maghiară care a devenit ținta predilectă a politicenilor europeni de extremă-dreapta ajunși la putere în mai multe țări de pe vechiul continent, și care a fost acuzat că finanțează ONG-urile ce îi ajută pe migranți. În comunicatul citat se spune că organizațiile neguvernamentale înființate de Soros nu finanțează operațiunile de căutare și salvare a migranților din Marea Mediterană, dar apreciază eforturile acelora care fac asta.

Liderul PSD și președintele Camerei Deputaților de la București Liviu Dragnea a afirmat că suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis trebuie să fie o opţiune serioasă. Vorbind presei joi în capitala României, Dragnea a spus că a discutat acest subiect cu liderul ALDE și președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și că Tăriceanu ar fi de acord cu suspendarea lui Iohannis, dar că acest lucru va fi decis luni într-o şedinţă a coaliţiei de guvernare. Dragnea îl acuză pe Iohannis că nu respectă Constituția României pentru că nu emite decretul de suspendare a șefei DNA Codruța Kovesi, așa cum i-a cerut Curtea Constituțonală. Reamintim că miercuri Camera Deputaților a adoptat legea de modificare a Codului Penal, în care abuzul în serviciu este parțial dezincriminat. În 21 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție de la București l-a condamnat pe Liviu Dragnea în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu. Dosarul a avut ca obiect angajarea fictivă a două persoane la Direcția pentru protecția copilului din județul Teleorman, care au lucrat în schimb la organizația PSD din acest județ. Persoanele respective și-au recunoscut vina.

Într-o rezoluție votată în unanimitate joi 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să suspende plățile pentru Republica Moldova. Rezoluția condamnă decizia de invalidare a alegerilor pentru primaria de la Chișinău. Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Federica Mogherini a afirmat în cadrul dezbaterilor că invalidarea alegerilor a fost netransparentă și că autoritățile moldovene trebuie să găsească o soluție la această situație inacceptabilă. În replică, Partidul Democrat din Moldova aflat la guvernare a spus că rezolușia este un document politic, „prin care se dă un start prematur campaniei electorale pentru viitoarele alegeri din Republica Moldova”, relatează agenția Moldpres. Potrivit Moldpres purtătorul de cuvânt al PDM,Vitalie Gămurari a anunțat pe o rețea de socializare că rezoluția nu va avea efecte de ordin economic sau financiar asupra Guvernului și nici asupra cetățenilor.

Reamintim că miercuri 4 iulie Delegația Europeană din Moldova a confirmat că executivul Uniunii Europene a decis suspendarea eliberării primei tranșe din programul de asistență macrofinanciară, ca urmare a evenimentelor politice din Moldova și în special a deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 iunie privind invalidarea rezultatelor alegerilor la Chișinău. Potrivit unui comunicat oficial, în urma unei evaluări făcute de Comisia Europeană împreună cu Serviciul european pentru acțiune externă, s-a constatat că precondițiile politice necesare pentru eliberarea primei tranșe în cadrul actualului program de asistență macrofinanciară nu au fost îndeplinite, iar această evaluare se bazează pe recentele evenimente politice din Moldova și, în special, pe decizia Curții Supreme de Justiție din 25 iunie privind invalidarea rezultatelor alegerilor la Chișinău.

Să consemnăm și că marți 3 iulie guvernul Filip l-a citat pe comisarul european pentru extindere Johannes Hahn cu declarația că situația este „prea fierbinte acum și neclară” pentru a lua decizii de acordare sau suspendare a primei tranșe a ajutorului.

Zeci de simpatizanți ai opoziţiei de dreapta (PPDA, PAS şi PLDM) au protestat joi la Parlamentul de la Chişinău cerând deputaţilor să îndeplinească cele trei revendicări din rezoluția adoptată la amplul protest de duminică: recunoașterea alegerilor locale, revenirea la sistemul de vot proporțional pentru alegerile generale și deschiderea unei anchete penale împotriva judecătorilor care au decis anularea alegerilor de la Chișinău. Deputaţii din fracţiunea PLDM au încercat să avanseze în plenul parlamentului o discuţie pe marginea crizei create urmare a invalidării scrutinului, dar iniţiativa a fost respinsă de majoritatea dominată de democraţi.

Bulgaria, România, Serbia şi Grecia au convenit să colaboreze pentru crearea unui inel de infrastructură comun care să lege autostrăzile, căile ferate şi porturile din cele patru ţări Decizia a fost luată miercuri seară la o reuniune a așa-numitului format decooperare de la Salonic, la care au participat premierul bulgar Boiko Borisov, omologii săi din România şi Grecia, Viorica Dăncilă și Alexis Tsipras, şi preşedintele sârb, Aleksandar Vucici. Borisov aprecizat că inelul rutier va include porturi, drumuri şi căi ferate, și că se va colecta o singură taxă, banii urmând să fie distribuiţi tuturor ţărilor.