Poliția de la Teheran a reținut o tânără pentru că a postat pe pagina sa de pe Instagram un video în care dansa. Ea are peste 40 de mii de urmăritori în această rețea de socializare. Televiziunea de stat din Iran a dat pe post un reportaj în care se afirmă că Maedeh Hozirabi cu bună știință „a încălcat normele morale”, însă s-a precizat că tânăra nu i-a încurajat pe alții să-i urmeze exemplul. Legile islamice din Iran interzic dansul în public. În prezent, rețelele sociale Facebook și Twitter sunt interzise în această țară.

În Tailanda a început operațiunea de salvare a celor 12 copii și a unui matur blocați de peste două săptămâni într-o peșteră. „Vremea e favorabilă și nivelul apei acceptabil. Copiii sunt pregătiți fizic și mental. Sunt hotărâți și concentrați”, a explicat guvernatorul provinciei Chiang Rai, Narongsak Osotthanakorn, care este și liderul echipei de salvatori. El a precizat că operațiunea reprezintă un efort internațional la care iau parte inclusiv salvatori din țări europene. Adolescenții, parte a unei echipe de fotbal, și antrenorul lor explorau peștera, însă din cauza ploilor grota a fost inundată și copiii nu au mai putut ieși la suprafață.

Domagoj Vida, un jucător din echipa națională a Croației s-a ales cu o avertizare publică din partea Federația Internațională de Fotbal (FIFA) după ce într-o secvență video postată pe Twitter fotbalistul a scandat „Glorie Ucrainei”. E vorba de unul dintre fotbaliștii naționalei croate care a învins ieri echipa Rusiei cu 4 la 3. Alături de colegul său Ognjen Vukojevic, Vida a dedicat Ucrainei victoria de aseară. Mai târziu, jucătorul s-a apărat spunând că totul s-a dorit a fi doar o glumă. „Nu e vorba de politică. A fost o glumă aresată prietenilor mei de la Dinamo Kiev. Îmi plac rușii, la fel și ucrainenii”.

Secretatul de stat american Mike Pompeo a respins acuzațiile oficialilor nord-coreeni că ar avea un comportament „de gangster” și a insistat că sancțiunile împotriva pensinsulei vor fi menținute până când Phenian-ul nu va renunța la armamentul nuclear. „Sancțiunile rămân în vigoare până la prezentarea dovezilor de denuclearizare totală, așa cum s-a convenit cu liderul Kim Jong Un”, a precizat Pompeo, duminică, 8 iulie, la Tokio, după negocierile cu oficialii japonezi și sud-coreeni.

Coreea de Nord a acuzat SUA că, prin intermediul lui Mike Pompeo, ce s-a aflat la Phenian vineri și sâmbătă, administrația de la Washington a înaintat cereri „de gangsteri”, care ar impune renunțarea nord-corenilor la armamentul nuclear. Pompeo a mers în Coreea de Nord pentru a pune în aplicare rezultatele convorbirilor dintre preşedintele Donald Trump şi liderul Kim Jong Un la Singapore, de pe 12 iunie.

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, care ocupă primul loc în clasamentul Women' Tennis Association (WTA) a fost eliminată în turul 3 al turneulului de Mare Șlem de la Wimbeldon. Ea a fost învinsă de Su-Wei Hsieh din Taivan, clasată pe locul 48 în topul WTA. Citată de Mediafax.ro, Simona Halep a pus înfrângerea pe seama oboselii fizice și mentale acumulate de la începutul sezonului şi a precizat că îşi va lua o vacanţă. „Sunt obosită mental, pentru că am avut un an extrem de încărcat. Am câştigat un turneu de Grand Slam şi am jucat o altă finală, la Australian Open. Chiar dacă au trecut mai bine de cinci luni de atunci, toată presiunea e încă în corpul meu. Vreau să fac orice altceva decât tenis”, a declarat Halep. Ea a precizat că şi-a fixat obiectivul pentru US Open, ultimul Mare Şlem al anului.

Aproape 50 de persoane au murit în vestul Japoniei din cauza ploilor torențiale și alunecărilor de teren, anunță guvernul de la Tokyo. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Yoshihide Suga, a precizat că peste 90 de oameni sunt dispăruți, majoritatea din regiunea Hiroshima. Premierul Shinzo Abe le-a declarat reporterilor că „salvatorii luptă contra cronometru și fac tot ce le stă în puteri pentru a salva oamenii”. Din cauza precipitațiilor record înregistrate în numeroase regiuni, milioane de oameni au fost sfătuite să-și părăsească locuințele.

Speranța Federației Ruse de a câștiga Cupa mondială la fotbal a fost spulberată sâmbătă seara, după ce echipa națională a pierdut în fața Croației, în urma loviturilor de la 11 metri, cu 4 la 3.

Președintele rus Vladimir Putin a spus în dimineața acestei zile că, în pofida înfrângerii, este „mândru” de naționala Federației Ruse. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, este citat de Interfax spunând că Putin, care a urmărit meciul de la distanță, îi consideră pe jucători niște „eroi”. „Am pierdut într-un meci dur și corect”, a declarat liderul de la Kremlin. După înfrângere, jucătorii naționalei ruse au anunțat că părăsesc campionatul „cu lacrimi în ochi, dar cu fruntea sus”.

În Turcia au fost demiși peste 18 mii de funcționari publici din diverse ministere și instituții de stat fiind suspectați „de activități împotriva securității naționale”. Aceste cifre sunt prezentate într-un ordin oficial publicat duminică, 8 iulie. În document se menționează și despre închiderea a 12 asociații, trei ziare și un post de televiziune. Majoritatea celor demiși - aproape nouă mii de persoane - erau angajați ai Direcției generale pentru securitate. De asemenea, fără slujbă au rămas aproape 200 de colaboratori ai instituțiilor de știință. Aceștia sunt lipsiți de privilegii și de dreptul de a mai activa în sistemul public.

Vineri 6 iulie, aproape 300 de militari turci au fost reținuți în cadrul unei operațiuni îndreptată împotriva presupuşilor susţinători ai clericului islamic Fetullah Gulen, aflat în exil în Statele Unite. Ankara îl acuză pe Gulen că ar fi organizat tentative de lovitură de stat din iulie 2016.

Autoritățile de la Erevan l-au pus sub acuzație pe fratele fostului președinte al Armeniei, Serj Sarkisian, pentru implicare în fraude financiare. Această acțiune face parte dintr-o serie de rețineri ce vizează rude apropiate ale lui Sarkisian. Serviciul armean de investigații a declarat sâmbătă, 7 iulie, că Levon Sarkisian și doi copii ai săi, sunt acuzați că ar desfășura afaceri în condiții ilegale.

Într-un recent interviu pentru serviciul de la Erevan al postului nostru de radio, premierul Armeniei, Nicol Pașinian, a negat acuzațiile că reținerile din ultima perioadă ar urmări intenționat pedepsirea rudelor fostului președinte. Pașinian a declarat că dosarele împotriva membrilor familiei Sarkisian au la bază dovezi juridice și că nu sunt motivate politic.

Filmul „Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari”, de Radu Jude a câștigat Marele premiu (Globul de Cristal) al Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary, din Cehia. În distribuţie: Ioana Iacob, Alexandru Dabija, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Şerban Pavlu, Ion Rizea, Claudia Ieremia şi Bogdan Cotleţ. Director de imagine: Marius Panduru. Producătorul principal al filmului este Ada Solomon.

Filmul regizat de Jude a fost premiat şi cu distincţia "Europa Cinemas Label", creată în 2003 pentru a îmbunătăţi distribuţia şi promovarea filmelor europene în cinematografe.
Cel de-al şaselea lungmetraj al lui Radu Jude a avut premiera mondială la Karlovy Vary, pe 2 iulie, precizează Agerpres.

„Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” este istoria realizării unei reconstituiri istorice a persecuției evreilor în cursul celui de-al Doilea Răboi Mondial de către armata română la Odesa pentru un spectacol de stradă. (...) Presa de specialitate l-a numit „un semnal de alarmă inteligent” privind populismul, „un interogatoriu provocator, sarcastic şi crucial între trecut şi prezent” şi „o comedie-dramă îndrăzneaţă”, se arată într-o declarație de presă a festivalului.

Premierul moldovean Pavel Filip afirmă că dacă lucruile nu merg încă așa cum trebuie în justiția moldovenească, responsabilitatea e atît a guvernului cît și a partenerilor europeni care au ajutat la realizarea reformelor în justiție, se spune într-un comunicat al guvernului de la Chișinău, care face mai multe precizări despre întîlnirea de vineri dintre Filip și ambasadorii țărilor Uniunii Europene în Moldova. Potrivit documentului citat, premierul Moldovei a spus la întîlnirea de vineri că rezoluția Parlamentului European este una „incorectă față de guvern și politizată, fiind inspirată de doi lideri ai opoziției, care în acest mod doresc să obțină dividende electorale, lovind în cetățenii țării”. Într-o rezoluție votată în unanimitate joi 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene înghețarea ajutorului macrofinanciar, dar şi a celui pentru funcționarea bugetului, ca urmare a suspendării alegerilor locale din Chișinău.

Reprezentanții așa-numitei Mișcări de rezistență națională, din care fac parte reprezentanți ai opoziției de dreapta și susținători ai acestora, anunță că vor picheta luni 9 iulie dimineață sediul ministerului de interne de la Chișinău. Evenimentul a fost anunțat de PAS, PPDA și PLDM, care afirmă că își exprimă astfel solidaritatea cu polițiștii cărora li se impune să păzească proprietățile personale ale liderilor Partidului Democrat, când de fapt polițiști au „jurat credință poporului pentru apărarea drepturilor constituționale ale acestuia”. Mișcarea de Rezistență Națională a fost lansată de liderii recentelor protestede la Chișinău, Andrei Năstase și Maia Sandu, după ce magistrații moldoveni au anulat rezultatele alegerilor pentru primăria capitalei moldovene cîștigate de Năstase în iunie.

Șeful departamentului de pompieri din Kemerovo, Siberia, a fost reținut în legătură cu incendiul din martie de la un mall în care și-au pierdut viața 60 de persoane, majoritatea copii. Pompierul Andrei Bursin e acuzat de neglijență în serviciu și că nu ar fi gestionat eficient resursele pentru stingerea focului. Bursin spune însă că nu a putut interveni operativ pentru că responsabilii cu întreținerea clădirii nu erau acolo, și nu au putut comunica detalii despre numărul persoanelor aflate în mall când s-a declanșat incendiul. Ancheta a stabilit că numărul mare de victime s-a datorat faptului că administrația mall-ului nu a respectat nici normele de securitate și de apărare contra incendiilor.

Premierul Armeniei Nicol Pașinian neagă acuzațiile că reținerile din ultima perioadă ar urmări pedepsirea intenționată a apropiaților fostului președinte Serj Sarkisian. Într-un interviu pentru serviciul armean al postului de radio Europa Liberă/Libertatea, Pașnian a declarat că dosarele împotriva membrilor familiei Sarkisian au la bază dovezi juridice și că nu sunt motivate politic. „Legea trebuie respectată iar instituțiile statului să funcționeze eficient. Deciziile ce se iau în prezent au la bază aceste două principii”, a declarat premierul Armeniei, care la preluarea mandatului său la începutul lui mai a afirmat că nu va tolera corupția. Joi 5 iulie Comiia naționalo pentru investigații și servicii de securitate de la Erevan a anunțat că doi nepoți ai fostului președinte Serj Sarkisian sunt cercetați pentru implicarea într-o serie de încălcări ale legi. La sfîrșitul lunii mai, fostul șef al serviciilor de securitate ale ex-președintelui Sarkisian a fost arestat fiind acuzat că s-a îmbogățit pe căi ilegale.

Secretarul de stat american Mike Pompeo spune că pe parcursul celor două zile cât s-a aflat la Fenian a avut discuții productive privind angajamentele Coreei de Nord pentru denuclearizarea peninsulei. Pompeo a spus că în timpul convornirilor cu generalul Kim Yong Chol s-au înregistrat progrese în anumite domenii. Șeful diplomației americane a adăugat că mai sunt multe de făcut în discuțiile dintre grupurile de lucru de la Washingtom și Phenian. Mike Pompeo a precizat de asemenea că o echipă de la Pentagon are programată pe 12 iulie o întâlnire cu oficialități din Coreeea e Nord pentru convorbiri legate de repatrierea rămășiților pământești ale militarilor americani uciși în războiul din peninsula coreeană din în anii 1950. După discuţiile avute vineri și sâmbătă la Fenian, Mike Pompeo este așteptat la Tokyo, unde se va întâlni cu oficialități japoneze şi sud-coreene.

Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei Harlem Desir condamnă decizia unui tribunal din Rusia de a amenda postul Radio Europa Liberă/Radio Libertatea pentru că nu s-a supus legii ce reglementează activitatea instituțiilor de presă etichetate de guvernul rus drept „agenți străini”. Într-o declarație din 6 iulie Harlem Desir afirmă că decizia instanței „demonstrează în mod clar că legea privind agenții străini împiedică nejustificat activitatea mass-media și limitează libertatea presei în Federația Rusă”. Îngrijorări similare a exprimat și purtătoarea de cuvânt de la Departamentului de stat american Heather Nauert care a afirmat că „guvernul rus continuă să reprime libertatea presei și independența mass-media”.

Exporturile moldovenești spre UE s-au majorat cu peste 37 % în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, relatează portalului economic Mold-street.com. Principala țară de destinație a exporturilor din Republica Moldova este România, cu un volum de 283,7 milioane de dolari, fiind urmată de Italia cu 124 milioane de dolari. Federația Rusă se află pe locul patru în topul țărilor de export cu un volum de 90,4 milioane de dolari. Datele statistice arată că Republica Moldova a exportat, în perioada ianuarie-mai, în special articole textile, semințe, cereale, legume și fructe.

Poliția a arestat la Moscova două persoane care distribuiau afișe în susținerea cineastului ucrainean Oleh Sențov, întemnițat în Rusia pentru terorism. Vineri seara în capitala Federației Ruse a avut loc un concert la care susținătorii lui Sențov au cerut eliberarea acestuia. În august 2015, regizorul Oleh Sențov, originar din Crimeea, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare sub acuzația de terorism, însă el și sprijinitorii lui spun că învinuirile sunt motivate politic. Mai multe țări occidentale și organizații pentru apărarea drepturilor omului au cerut autorităților de la Moscova să-l elibereze pe Sențov, care se află în greva foamei.

Opt presupuși membri ai grupării Statul Istalim (ISIS) au fost executați pentru atacurile din 2017 asupra Parlamentului iranian și a mauzoleului ayatolahului Ruhollah Homeini de la Teheran. Magistrații iranieni spun că cei opt ar fi oferit arme și sprijin financiar grupării Statul Islamic și celor care au pus la cale atacul. Nu este limpede când a avut loc execuția. 17 persoane au fost ucise și altele peste 40 rănite în atacurile din 7 iunie 2017 revendicate de gruparea extremistă Statul Islamic.

Guvernul rus continuă să reprime libertatea presei și independența mass-media, se spune într-o declarație a purtătoarei de cuvânt de la Departamentului de stat american Heather Nauert. Documentul citat condamnă etichetarea selectivă a posturilor Radio Europa Liberă/RadioLibertatea (RFE/EL) Vocea Americii (VOA) potrivit legii „agenților străini”, ele fiind singurele instituții de presă vizate de prevederile acestei legi, ceea ce exacerbează restricțiile impuse difuzării lor în Rusia. Ea a criticat și propunerea Dumei de a extinde categoria „agent străin” și la persoane juridice care cplaborează cu instituțiile media deja numite astfel, ceea ce dă guvernului rus o unealtă în plus împotriva jurnaliștilor și bloggerilor independenți.

Reamintim că joi 5 iulie o judecătorie din Rusia a amendat postul de Radio Europa Liberă/Libertatea pentru că nu s-a conformat legii de funcționare a instituțiilor media etichetate de guvernul rus drept „agenți străini”. Judecătoria a ordonat Europei Libere să plătească 100.000 de ruble (echivalentul a 1.600 de dolari), după ce judecătorul a respins cererea avocatului RFE/RL de amânare a înfățișării din 5 iulie de la tribunal, din cauza neclarității documentelor oficiale pe care Europa Liberă/Libertatea trebuie să le completeze. Președintele Europei Libere/Libertatea Thomas Kent a spus că procesul intentat postului nostru de radio este o escaladare abruptă a acțiunilor rusești menite să obstrucționeze activitatea companiei și să genereze o suspiciune publică legată de angajații ruși ai Europei Libere/Libertatea.

Rusia a anunțat că impune tarife suplimentare pe anumite produse americane, ca răspuns la decizia administrației Trump de a mări substanțial tarifele pentru importul de oțel și aluminiu. Ministrul rus pentru dezvoltare economică, Maxim Oreșkin a precizat că este vorba de tarife care variază între 25% și 40% pe echipamente pentru construcții, pentru sectorul energetic, pentru exploatarea zăcămintelor și producerea de fibre optice. Noile tarife ar urma să compenseze parte din pierderile suferite de companiile rusești ca urmare a tarifelor americane, pierderi estimate la 88 de milioane de dolari. Tot vineri, Statele Unite și China au impus, reciproc, noi tarife pe importuri în valoare de 34 de miliarde de dolari iar Beijingul a acuzat administrația americană că ar fi lansat „un război comercial la scară internațională”.

Coordonatoarea politicii externe europene Federica Mogherini a declarat că puterile mondiale și Iranul vor continua negcierile pentru a salva acordul nuclear din 2015. Mogherini a facut declarația după reuniunea de la Viena a miniştrilor de externe din Iran şi din cele cinci mari puteri care au rămas în acordul nuclear (Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) după retragerea unilaterală a Statelor Unite, în mai. Odată cu retragerea, administrația Trump a anunțat că vor fi reimpuse sancțiuni împotriva Iranului dar și a firmelor străine care fac afceri în Iran. La Viena se discută daca țările care au rămas în acordul nuclear pot compensa pierderile pe care Iranul le-ar putea suferi de pe urma sancțiunilor americane.

Iurie Leancă, vicepremierul pentru Integrare Europeană, este de părere că responsabilitatea pentru înghețarea sprijinului financiar european pentru Republica Moldova revine judecătorilor. „Atât timp cât judecătorii vor lua decizii arbitrare, țara asta nu are nicio șansă”, a comentat Leancă pe pagina sa de Facebook, după ce joi Parlamentul European a cerut suspendarea ajutorului macrofinanciar, dar şi a celui pentru funcționarea bugetului, ca urmare a suspendării alegerilor locale din Chișinău. Dar și ca urmare a tergiversării anchetei legate de devalizarea băncilor, așa-numitul „furt al miliardului”.

„Acum toată atenția noastră trebuie sa fie concentrată pe armonizarea legislației electorale și, în mod prioritar, pe reforma Justiției, inclusiv cu suportul partenerilor noștri din occident…”, a mai scris Iurie Leancă.

Premierul Pavel Filip consideră că responsabilitatea pentru înghețarea sprijinului financiar european pentru R. Moldova ar reveni „unor politicieni”, pe care i-a avertizat, însă, că rezoluția de joi a Parlamentului European ar putea scădea și mai mult încrederea populației în UE. După ședința săptămânală a Partidului Democrat de guvernământ, Filip a declarat din nou că înghețarea sprijinului financiar european nu va afecta proiectele în derulare, pentru că acestea pot fi finanțate prin „creșterile economice” din acest an și din creditele aprobate recent de FMI și Banca Mondială.

În opinia premierului, rezoluția de joi a Parlamentului European este „total nedreaptă” și ar penaliza un guvern care nu putea interveni însă în deciziile judecătorilor. „Și ce să înțeleg atunci? Că suntem evaluați prin prisma unor decizii judecătorești în care guvernul nu avea voie să intervină? E o situație care creează confuzie și complică lucrurile, nu le lămurește”, a apreciat Pavel Filip.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a reafirmat astăzi că va fi înființat un grup de lucru care să propună modificarea legislaţiei electorale. Amendamentele vor fi discutate de Parlament în septembrie, a spus Candu la o conferință de presă. Este vorba de „Ziua tăcerii” și măsura în care eforturile de a scoate oamenii la vot în ziua scrutinului pot fi considerate agitație electorală. Sunt cele două argumente folosite de judecători pentru a anula alegerile locale de la Chișinău, câştigate pe 3 iunie de Andrei Năstase, liderul Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”.