Un influent grup de senatori americani din ambele mari partide politice au introdus un pachet de măsuri menite să „apere securitatea americană de agresiunea Kremlinului”, incluzând noi sancțiuni financiare și o „puternică declarație de sprijin” pentru NATO.

Legea introdusă joi, 2 august, reprezintă a patra piesă de legislație circulată în Congres având ca scop pedepsirea Rusiei pentru presupusul ei amestec în alegerile din Statele Unite, agresiunile din Ucraina și Siria, și alte activități „maligne”.

În afara unor noi sancțiuni, noul proiect de lege prevede și alcătuirea unui raport despre averea personală a președintelui rus Vladimir Putin, despre care mulți spun că s-a îmbogățit enorm de când se află la putere.

Autoritățile din Ucraina spun că au finalizat ancheta în dosarul deputatei din Radă Nadia Savcenko și al șefului unei organizații neguvernamentale a militarilor în rezervă, Volodimir Ruban.

Procurorul general al Ucrainei, Iuri Luțenko, a spus joi, 2 august, că au fost adunate toate dovezile care confirmă suspiciunea inițială, anume că suspecții puneau la cale un atac pe scară largă „în centrul capitalei ucrainene”.

Fostă aviatoare militară și eroină ucraineană a conflictului separatist din estul țării, Savcenko a fost reținută în martie sub bănuiala că în complicitate cu Ruban ar fi plănuit să arunce în aer parlamentul de la Kiev. Ea a negat acuzațiile, spunând că sunt invenții cu substrat politic.

Un grup de moldoveni din Londra au spus că panoul cu mesaj antiguvernamental afișat din inițiativa lor la 1 august pe strada Ismail din Chișinău a fost înlăturat după mai puțin de 24 de ore, dar vor pune altul, săptămâna viitoare. Potrivit paginii de net a „Ziarului de Gardă”, panoul cu inscripția „Slujesc țării și poporului, nu dictatorului”, a fost comandat de grupul FreeMoldova în pregătirea unui miting antiguvernamental al opoziției pro-europene și avea ca scop „sensibilizarea forțelor de ordine astfel ca la 26 august să treacă de partea poporului”. Nu este limpede cine a înlăturat panoul.

Canicula a devastat culturile de grâu din nordul Europei, în vreme ce în regiunea Mării Negre o combinație de vreme extrem de uscată și ploi prea abundente a compromis la rândul ei recoltele, făcând probabilă creșterea prețurilor, informează agenția Reuters. O firmă de consultanță agricolă citată de aceeași agenție a calificat drept „catastrofală” situația din Suedia și cea din Germania – a doua producătoare de grâne din UE. În România, al treilea exportator de grâu din UE, recolta ar putea fi cu 20% mai mică decât anul trecut. Potrivit firmei Strategie Grains, recolta de grâu anul acesta în UE, care este luată împreună cel mai mare producător mondial, va fi mai mică de 139 de milioane de tone, adică cea mai scăzută din ultimii șase ani, iar estimările încă ar putea fi revizuite în jos.

Se relatează că în multe localități din Iran au loc proteste împotriva problemelor cu care se confruntă economia țării înaintea impunerii de sancțiuni americane înăsprite. Agenția de presă de stat IRNA a informat despre „acțiuni de protest ilegale” la care ar lua parte „zeci” de persoane. Potrivit DPA aceasta a fost prima confirmare oficială a protestelor despre care s-a scris mult în ultimele zile pe rețelele sociale din Iran, unde au apărut videouri în care par să fie sute, poate chiar mii, iar nu zeci de protestatari. Moneda iraniană se află în această perioadă în cădire libera, iar inflația în urcare, relatează DPA. Prăbușirea monedei rial a provocat trei zile de proteste luna trecută la Teheran.

Compania Teleradio Moldova a respins acuzația că televiziunea Moldova 1 ar fi controlată de putere, așa cum a susținut opoziția pro-europeană la un protest organizat joi în capitală. „Moldova 1 este şi va rămâne televiziunea poporului, respectând cu stricteţe deontologia profesională şi având ca reper interesul public”, se spune într-o declarație de presă TRM, dată la scurt timp după ce în fața sediului televiziunii publice a avut loc o adunare organizată de Platforma Demnitate şi Adevăr, Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Partidul Liberal Democrat. În replica TRM sunt respinse de asemenea acuzațiile că opoziția nu are acces la emisiunile Moldova 1, spunându-se că, dimpotrivă, liderii opoziției nu ar fi onorat invitații de a participa la unele emisiuni.

Premierul Pavel Filip și spicherul parlamentar Andrian Candu, ambii din PD, au apărat astăzi la o întâlnire cu ambasadorii din țările UE acreditați la Chișinău amnistia fiscală votată la sfârșitul lunii iulie și criticată deja de partenerii de dezvoltare. Potrivit unui comunicat de presă de la parlament, Candu și Filip le-au spus ambasadorilor că „aceste măsuri vor contribui la creșterea bazei de impozitare” și că noua lege „conține mecanisme de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, conforme celor mai bune practici internaționale”. Uniunea Europeană a avertizat anterior că noua legislație, pe care o consideră adoptată în mod netransparent, nu este în conformitate de Acordul de Asociere, iar Statele Unite au sugerat că noile măsuri „răsplătesc infractorii”, în loc să-i pedepsească.

Turcia a anunțat joi că pregătește riposte la sancțiunile impuse de Statele Unite unor miniștri turci în legătură cu refuzul Ankarei de a pune în libertate un pastor american. Într-un comunicat de presă al ministerului de externe al Turciei se spune că sancțiunile impuse de Washington ministrului justiției și ministrului de interne din Turcia sunt expresia unei „ atitudini agresive, care nu va duce la nimic bun”. Pastorul Andrew Brunson, care slujea în orașul turc Izmir, a fost arestat în 2016 pentru presupuse legături cu mișcarea lui Fettulah Gulen, cleric musulman stabilit în Statele Unite, pe care Ankara îl acuză că ar fi pus la cale puciul militar eșuat din Turcia, din 2015. Turcia a cerut repetat americanilor, fără succes, să-l extrădeze pe Gulen.

Papa Francisc a schimbat oficial învățăturile catolice despre pedeapsa cu moartea, spunând într-un document publicat joi că este „întotdeauna inadmisibilă”, fiindcă „atacă” demnitatea înnăscută a oamenilor. Până acum, Biserica Catolică nu excludea total folosirea pedepsei cu moartea, considerată în catehism acceptabilă „când este singura cale de a apăra eficient vieți omenești în fața unui agresor nedrept”. În noul catehism, aprobat în luna mai, dar făcut public abia acum, se spune că există „alte căi” de a apăra binele comun și că biserica va trebui de acum să promoveze renunțarea la pedeapsa capitală.

Guvernul a decis miercuri, 1 august, ca banii obținuți din vânzarea terenului Stadionului Republican să fie investiți în infrastructura sportivă. „Vreau să punem capăt tuturor speculațiilor. Să fie foarte clar că acești bani vor fi pentru dezvoltarea infrastructurii sportive din Republica Moldova”, a declarat Pavel Filip, citat de agenția IPN.

Terenul va fi vândut guvernului american, care va construi un nou sediu al ambasadei Statelor Unite. Proiectul este criticat de Partidul Socialiștilor, dar și de fostul președinte Vladimir Voronin, care l-a calificat drept „o mită” .

Vânzarea a fost aprobată de Parlament pe 20 iulie, dar o săptămână mai târziu președintele Igor Dodon a spus pe Facebook că nu va semna legea și a reproșat voalat Statelor Unite că impun moldovenilor respectarea drepturilor comunității LGBT, numite ca de obicei de Dodon „valori străine”.

Rusia va trimite polițiști militari pe Înălțimile Golan, la granița dintre Siria și Israel, și va amplasa opt posturi de monitorizare pentru a evita provocări, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova.

Israelul susține că Iranul, implicat direct în conflictul sirian, reprezintă o amenințare la adresa securității sale prin sprijinul acordat organizației militante Hezbollah.

Iranul și-a retras armamentul greu din Siria la o distanță de 85 de kilometri de granița de pe Înălțimile Golan, dar Israelul nu este mulțumit cu această măsură.

În statul Virginia continuă procesul împotriva lui Paul Manafort, fostul șef de campaniei al lui Donald Trump, acuzat acum de evaziune fiscală. Este primul proces care rezultă direct din ancheta condusă de procurorul indepenndent Robert Muller, care investighează amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 dar și posibila colaborare a campaniei lui Donald Trump cu Rusia.

În actualul proces, Manafort este acuzat că a încercat să ascundă de fiscul american milioane de dolari câștigate în Ucraina în calitate de consilier al partidului Regiunilor și al fostului președinte Victor Ianukovic. Este o activitate care a avut loc înainte de - și fără legătură directă cu - campania electorală a lui Donald Trump. În septembrie se deschide un nou proces împotriva lui Manafort, la Washington, în care este acuzat că nu și-a declarat activitatea de lobby pentru Ucraina.

Până acum, ancheta Muller a pus sub acuzare peste 30 de persoane, bănuite că nu și-au declarat activitatea pentru țări străine, că au conspirat sau au mințit autoritățile federale. Între cei acuzați se numără și 12 ofițeri ruși ai serviciilor de informații ale armatei, acuzați că au sustras date din computerele partidului democrat și ale candidatei democrate la președinție Hillary Clinton.

Președintele american Donald Trump a cerut miercuri din nou să se pună capăt aceste investigații, despre care a spus că nu ar fi decât o „farsă” ce aduce daune imaginii Statelor Unite.

Caucher Birkar, un refugiat kurd din Iran, este unul din cei patru câștigători ai medaliei Fields în matematică, echivalentul premiului Nobel, care se acordă însă numai odată la patru ani. Birkar este profesor la Cambridge, specializat în geometrie algebrică, la fel ca germanul Peter Scholze de la Universitatea din Bonn. Ceilalți doi laureați ai premiului decernat pe 1 august, sunt australianul Akshay Venkatesh și italianul Alessio Figalli .

Birkar a studiat la Universitatea de la Teheran dar a plecat din Iran în anii 80, în timpul războiului dintre Iran și Irak. Este al doilea laureat al Medaliei Fields din Iran. În 2014, medalia a fost câștigată de Maryam Mirzakhani, care este pînă acum și singura femeie laureată. Mirzakhani a decedat în 2017.

Trei persoane au murit miercuri la Harare în confruntările dintre poliție și susţinătorii opoziţiei, care acuză comisia electorală de fraude după anunţul victoriei în alegerile legislative de luni a partidului aflat la putere în Zimbabwe din 1980, Zanu-PF. Preşedintele Emmerson Mnangagwa, care i-a succedat în noiembrie lui Robert Mugabe, a declarat la că opoziţia este responsabilă pentru orice pierdere de vieţi omeneşti în timpul manifestaţiilor post-electorale.

Miercuri, comisia electorală a publicat primele rezultate parţiale ale alegerilor legislative. În 153 dintre cele 210 circumscripţii ale ţării, Zanu-PF obţine 110 locuri, în timp ce MDC obţine 41 de mandate. Potrivit acestor cifre, Zanu-PF a obţinut majoritatea absolută în camera inferioară a parlamentului.

Președintele georgian Ghiorghi Margvelașvili a condamnat ocuparea ilegală de către Rusia a unor porțiuni importante din teritoriul Georgiei. Declarația a fost făcută la deschiderea exercițiilor militare de două săptămâni Noble Partner 2018 la baza Vaziani din apropiere de capitala georgiană Tbilisi. La manevrele de la Vaziani participă 1300 de militari georgieni, 1170 de militari americani și cam 500 din alte țări membre NATO și țări partenere ale Alianței Nord-Atlantice, Ucraina, Armenia și Azerbaijan. Exercitiile au loc în perioada când se împlinesc 10 ani de la războiul ruso-georgian în urma căruia Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste ale Georgiei Osetia de Sud și Abhazia. Rusia organizează și ea începînd de miercuri și tot pentru două săptămâni exerciții militare în regiunea nord-caucaziană la granița cu Georgia.

Preşedintele american Donald Trump i-a cerut miercuri, 1 august, ministrului Justiţiei Jeff Sessions să pună capăt anchetei privind presupusa ingerinţă rusă în alegerile prezidenţiale din 2016. Într-o postare pe Twitter, Donald Trump susține că această anchetă ar fi marcată de conflictele de interese ale procurorului special Robert Mueller şi folosită de adversarii săi politici, adică de Partidul Democrat. Donald Trump îi cere lui Jeff Sessions să pună capăt cităm, „acestei vânători de vrăjitoare trucate”. Ministrul american al justiției s-a recuzat de la investigația condusă de procurorul special Robert Mueller, fost director al FBI. Mesajul lui Trump survine la o zi după deschiderea procesului în care fostul său şef de campanie, Paul Manafort, este judecat pentru 18 capete de acuzare printre care spălare de bani, fraudă fiscală şi bancară şi lobbying ilegal. La ședința de judecată de marți, procuratura l-a acuzat pe Manafort că se consideră deasupra legii și că a mințit în declarațiile făcute. Manafort se declară nevinovat.Donald Trump consideră că acuzațiile care i se aduc fostului său șef de campanie electorală nu au nimic de-a face cu amestecul Rusiei în alegeri și consideră totul o „farsă”. Robert Mueller a pus sub acuzare 32 de persoane și 3 entități statale rusești în cadrul anchetei pe care o conduce.

Executivul de la Chișinău a aprobat Dispoziția cu privire la procesul de raționalizare a cheltuielilor publice. Se înființează o nouă structură, cu rol consultativ – Comitetul interministerial de raționalizare a cheltuielilor publice, condus de Ministerul Finanțelor. Măsurile adoptate de Comitet vor fi implementate în bugetul pentru anii viitori și nu vor putea fi amânate pentru o altă perioadă.

Comitetul va aproba Memorandumul și termenii de referință, în care se stabilesc ministerele de ramură asupra cărora se vor efectua analizele de cheltuieli și precizări referitor la economiile depistate. La finalizarea fiecărui exercițiu de raționalizare a cheltuielilor publice, Comitetul va prezenta Raportul final Guvernului și Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, pentru informare.

Pentru a stabili care cheltuieli ar urma să fie raţionalizate va fi efectuată o analiză. Procesul de raționalizare a cheltuielilor urmează a fi integrat în procesul bugetar anual. Pentru anul 2018, în cadrul procesului de raționalizare a cheltuielilor publice, vor fi examinate cheltuielile în domeniul educației, pentru a determina dacă activitățile din acest sector sunt realizate în mod eficient și pentru a identifica măsuri de economisire ce urmează a fi incluse în bugetul pentru anul 2020. Raționalizarea cheltuielilor va cuprinde învățământul superior și cel profesional tehnic.

Raționalizarea cheltuielilor publice este o practică internațională, fiind implementată în țări precum: Canada, Marea Britanie, Franța, Irlanda, Danemarca și altele, fiind recomandată de FMI.

Fostul președinte al României Traian Băsescu a cerut miercuri, 1 august, demisia ministrului apărării, Mihai Fifor, în urma afirmației făcute de acesta că la baza militară de la Deveselu ar exista rachete balistice (ofensive) și nu doar interceptori de rachete (defensivi), informează site-ul G4media.

„Confirmă astfel afirmaţiile făcute frecvent de Vladimir Putin, Serghei Lavrov, Serghei Şoigu şi mulţi alţi deminitari ruşi care încearcă să decredibilizeze realitatea că la Deveselu este instalat un sistem de apărare antirachetă defensiv şi nu un sistem ofensiv”, a scris Băsescu pe pagina sa de Facebook.

Mihai Fifor făcuse declarația marți seara la televiziunea Antena 3, iar miercuri a revenit la DIGI 24 spunând că afirmațiile sale ar fi fost interpretate greșit.

Audio prin bunăvoința lui Cristian Iohan Ștefănescu:

Premierul Republicii Moldova Pavel Filip a solicitat demisia șefului Poliției de Frontieră și a celui al Serviciului Vamal de la punctul de trecere Leușeni-Albița, anunță site-urile de știri moldovenești.

Șeful executivului a fost săptămâna trecută într-un control neanunțat la punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița. Premierul Filip a spus că este la curent cu mita cerută de vameși atât de la autocarele cu remorcă ce transportă colete peste hotare, cât și de la șoferii de autobuze.

El a mai vorbit și despre carențele sanitare la grupul sanitar de la vama și la cafeneaua de acolo. „Am avut impresia că m-am întors în Uniunea Sovietică, a spus el.

Guvernul Pavel Filip a aprobat astăzi Acordul cu Bulgaria privind reglementarea migrației de muncă și l-a înaintat Parlamentului spre ratificare, informează agenția IPN.

Acordul prevede recrutarea şi angajarea legală a cetăţenilor ambelor state pe teritoriile părților semnatare și este prevăzută și obligativitatea reîntoarcerii lucrătorilor migranţi odată cu expirarea termenului legal de şedere pe teritoriul celuilalt stat.

Documentul a fost semnat pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea de prelungire pe perioade de trei ani. Potrivit datelor misiunii diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova, pe teritoriul Bulgariei din 2016 s-au aflat 5147 de cetățeni moldoveni (lucrători migranți).

Potrivit unui nou sondaj de opinie realizat în Rusia de centrul Levada – peste o pătrime din ruși – adică 28 % - ar fi gata să protesteze împotriva politicii economice a guvernului lui Vladimir Putin. Este cel mai mare număr de nemulțumiți din ultimii 18 ani, de la venirea la putere a lui Vladimir Putin.

Un număr mai mare de nemulțumiți a fost înregistrat doar în septembrie 1998, când o treime dintre ruși ar fi fost gata să protesteze din cauza condițiilor economice. 37 % din cei intervievați au spus că au protestat deja din cauza ridicării vârstei de pensionare din Rusia, de la 55 la 60 de ani pentru femei și de la 60 la 65 pentru bărbați. 71 % dintre ruși doresc renunțarea la aceasta lege și numai 5 procente spun că o susțin.

La sondaj au participat 1500 de oameni din 136 de orașe. Cercetarea s-a desfășurat între 19 și 25 iulie.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a propus crearea unei structuri care să se ocupe de aducerea în fața justiției a Rusiei pentru daunele cauzate de separatiștii sprijiniți de Moscova în Donbass și de anexarea ilegală a Crimeii acum 4 ani. Într-o postare pe Facebook, Poroșenko deplânge pierderile de vieți omenești, suferințele zilnice ale oamenilor, distrugerea infrastructurii, a întreprinderilor și a „potențialului economic al Donbass-ului si Crimeii”.

Poroșenko a cerut guvernului său să accelereze formalitățile pentru înființarea unei astfel de structuri care să colaboreze cu agențiile existente. Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni economice Moscovei pentru politica față de Ucraina, sancțiuni care sunt încă în funcție. Peste 10.300 de oameni au fost ucise, și alte sute de mii au fost dislocați intern și extern din 2014 până acum în războiului din estul Ucrainei. Moscova a negat în repetate rânduri că ar fi implicată militar și politic în Ucraina.

Modificarea Constituției în sensul introducerii vectorului european va fi examinată în mandatul actualului legislativ, în sesiunea de toamnă-iarnă, a comunicat președintele Parlamentului de la Chișinau, Andrian Candu, în cadrul unei conferințe de bilanț al sesiunii de primăvară-vară, informează agenția IPN.

„Sper foarte mult că discuțiile și consultările pe care le vom avea cu opoziția pro-europeană din Parlamentul Republicii Moldova, aici mă refer la două partide, PLDM și PL, vor avea succes și se vor găsi voturile necesare pentru a modifica Constituția, în așa fel încât să ne apropiem cât mai repede și cât mai bine de UE”, a spus Andrian Candu.

Președintele Parlamentului a mai spus că în a doua jumătate a lunii septembrie Comisia juridică, numiri și imunități va trebui să prezinte constatările legate de invalidarea alegerilor locale din Chișinău, câștigate de liderul PPDA, Andrei Năstase, și recomandările care se impun pentru a schimba în viitor legislația în acest sens.

Sesiunea de toamnă-iarnă va începe pe 3 septembrie.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, spune că există o neînțelegere a partenerilor externi ai Moldovei în legătură cu legea privind declararea voluntară a bunurilor, votată săptămâna trecută. Președintele Legislativului a reiterat că legea a fost introdusă având ca bază reguli, mecanisme și principii europene care să prevină corupția, spălarea banilor sau finanțarea terorismului.

În opinia sa, declararea voluntară ar fi un mecanism prin care economia tenebră este adusă în economia reală. Parlamentul a aprobat un proiect de lege care prevede că persoanele fizice vor avea posibilitatea să-și declare voluntar bunurile nedeclarate sau care au fost declarate la valoare redusă.

Declararea voluntară se referă la mijloacele bănești, bunurile imobile, valorile mobiliare, cotele de participare la capitalul social, mijloacele de transport rutier atât din țară, cât și de peste hotare. Taxa la bugetul de stat din sumele declarate va fi, potrivit legii, de 3% din sumă și declararea voluntară a bunurilor se va încheia la 1 februarie 2019, informează agenția IPN.

Punctul de trecere de tip debarcader Soroca -Țekinovka (interstatal) a fost din nou închis din cauza nivelului ridicat al apei pe râul Nistru, informează agenția IPN. Nefuncțional este și punctul de trecere Cosăuți-Iampoli.

Participanții la traficul transfrontalier sunt îndemnați să se folosească de serviciile punctului de trecere Otaci-Moghileov-Podolsk (rutier), aflat la o distanță de aproape 60 km.