Președintele Romaniei, Klaus Iohannis, a cerut Curții Constituționale să soluționeze un conflict juridic de natură constituțională cu premierul Viorica Dăncilă.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele reclamă faptul că prim-ministrul Dăncilă a încălcat Constituția când l-a nominalizat pe vicepremierul Paul Stănescu interimar în locul său, pe perioada concediului, fără a aduce la cunoștința președintelui „imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6-13 august 2018”.

Președintele invocă articolul 107 din Constituția României, informează site-ul g4media.ro.

Ministerul de finanțe al Statelor Unite a adăugat pe lista companiilor rusești, supuse sancțiunilor, Banca Comercială Agrosoyuz.

Instituția este acuzată că ar ajuta regimul din Coreea de Nord să evite sancțiunile internaționale la care este supus regimul de la Phenian, încălcând astfel obligațiile asumate față de Națiunile Unite.

Moscova a acuzat autoritățile americane că ar maltrata-o pe rusoaica Maria Butina, reținută sub acuzația că ar fi acționat ca un agent neînregistrat al Kremlinului în Statele Unite. Moscova cere organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului să intervină.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat astăzi presei că Maria Butina este ținută într-o celulă rece și fără a avea acces la alte persoane, iar oficialii i-ar întrerupe somnul în permanență. Zaharova a mai spus, fără a aduce vreo dovadă în sprijinul celor afirmate, că rusoaica nu primește alimente potrivite și că nu are voie să iasă la aer. Oficiali ai ambasadei ruse de la Washington au vizitat-o pe Butina la 26 iulie.

Anterior, Moscova o caracterizase pe Butina drept „prizonier politic”. Oficialități americane nu au comentat pînă acum acuzațiile Moscovei. Butina, în vârsta de 29 de ani, este acuzată că a încercat să se infiltreze în grupări politice americane, inclusiv în puternica Asociație Națională a deținătorilor de arme din Statele Unite (NRA), pentru a promova interesele rusești, raportând apoi unui înalt oficial rus cele aflate. Mariei Butina nu i s-a permis să fie eliberată pe cauțiune, autoritățile americane considerând că există riscul ca ea să părăsească Statele Unite. Butina susține că este nevinovată.

Premierul R.Moldova, Pavel Filip, s-a declarat încrezător în succesul luptei împotriva corupției, dacă „se va face un efort comun al tuturor actorilor: Guvern, administrația publică locală, societatea civilă, mediul de afaceri”. Declarația a fost făcută la ședința de lucru a Grupului de monitorizare 2 a Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017 – 2020, potrivit agenției Moldpres.

În ultimii doi ani, Republica Moldova a adoptat un cadru legal cuprinzător în domeniul prevenirii și combaterii corupției, iar premierul a subliniat rolul important care revine agențiilor independente menite să combată corupția în Moldova. Potrivit Moldpres, astăzi a fost prezentat raportul de monitorizare și evaluare privind implementarea Strategiei în anul trecut și s-a constatat că din cele 43 de acțiuni planificate, doar 9 au fost realizate, iar 33 – parțial realizate, și una urmează să fie pusă în practică.

Strategia Națională de Integritate și Anticorupție 2017-2020 a fost adoptată la 30 martie 2017 și a fost elaborată cu sprijinul experților naționali și internaționali, al societății civile, dar și al partenerilor de dezvoltare, scrie Moldpres.

Agenția meteorologică din Portugalia spune că în opt locuri din țară au fost depășite recordurile istorice de căldură joi, 2 august. IPMA a informat că temperatura cea mai ridicată înregistrată joi a fost 45,2 Celsius lângă Abrantes, oraș aflat la 150 km nord-est de Lisabona. Meteorologii se așteaptă ca temperaturile în Portugalia să crească în zilele următoare, putând ajunge pe alocuri, sâmbătă, la 47 de grade. Cea mai înaltă temperatură atmosferică înregistrată vreodată în Portugalia a fost 47,4 grade, în 2003. Meteorologii spun că valul de căldură este provocat de sosirea unei mase de aer fierbinte din nordul Africii, care aduce cu sine și praf din Sahara.

Un activist al tătarilor din Crimeea și-a dat foc astăzi la Simferopol, capitala peninsulei anexată de Rusia în 2014, în semn de protest față de planurile autorităților ruse de a construi blocuri de locuințe pe terenurile pe care se află acum locuinţele tătarilor. Bărbatul, identificat drept Vatan Karabash, și-a aruncat pe el benzină și a strigat lozinci împotriva fărădelegilor autorităților. Mai mulţi trecători l-au imobilizat și nu se cunoaște starea sănătății lui. Ieri, în aceeaşi parte a orașului au avut loc proteste împotriva acestor planuri urbanistice. Anterior, autoritățile ruse au anunțat că vor construi în această zonă locuințe rezidențiale pentru 9000 de familii.

Poliția afgană a anunțat că cel puţin 25 de oameni au fost omorați într-un atac sinucigaș la o moschee șiită din provincia Paktia din sud-estul Afganistanului. Potrivit șefului poliției locale, alţi 40 de oameni au fost răniți. Până acum atacul nu a fost revendicat, dar atacuri similare au fost anterior revendicate de gruparea Statul Islamic, care este prezentă în estul Afganistanului. Potrivit misiunii ONU de asistență în Afganistan anul trecut au murit în atacuri sectare 161 de oameni și 257 au fost răniți. Țintele atacurilor au fost moscheile și locurile religioase ale musulmanilor șiiți.

În orașul rusesc Kaluga, un atac cu bombă a cauzat daune clădirii Oficiului de Pensii, informează agențiile locale de știri. Atacul a avut loc noaptea trecută. Noua lege a pensiilor din Rusia, care ridică vârsta de pensionare la femei de la 55 la 63 și la bărbați de la 60 la 65 de ani, a provocat proteste în majoritatea localităților ruse. Aproape 3 milioane de ruşi au semnat o petiție pentru anularea legii pe site-ul change.org. În atacul de la Kaluga nu a fost rănit nimeni.

Un cetățean american a fost reținut în Orientul Îndepărtat al Rusiei, în regiunea Ciukotka, pentru că ar fi intrat din greșeală în Marea Bering într-o mica ambarcațiune. Potrivit oficialităților ruse, bărbatul, identificat drept John Martin sau John William, naviga pe râul Yukon din Alaska și, după mai multe zile de vreme rea a ajuns în Marea Bering. Un oficial rus a declarat agenției Tass, sub condiția anonimatului că bărbatul nu a cerut azil politic în Rusia, așa cum relatase iniţial presa. Ministerul rus de externe a spus că a fost anunțat consulatul american de la Vladivostok.

Misiunea ONU de menținere a păcii în Republica Central Africană a anunțat că sprijină autorităţile locale să investigheze moartea celor trei jurnaliști ruşi care filmau un documentar despre o grupare paramilitara rusă Vagner - care acționează în republica africană. Cadavrele celor trei jurnaliști – Orhan Jemal, Aleksandr Rastorguev si Kiril Radcenko vor fi transportate în Rusia. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat că pe trupurile jurnaliștilor sunt urme de gloanțe, dar nu și semne de tortură. Unul dintre jurnaliști era colaborator al Radio Svoboda, serviciului rusesc al postului nostru de radio.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în Rusia de centrul independent Levada, percepția pozitivă a rușilor despre Statele Unite și Uniunea Europeană a înregistrat o creștere importantă din luna mai și până acum. În acest sondaj, 39% dintre ruşi au spus că au „în general o părere mai degrabă bună” despre Statele Unite, față de 18% în luna mai. 12% dintre rușii intervievați în acest sondaj au o părere proastă despre Statele Unite. În luna mai, rușii cu opinii proaste despre America reprezentau 29%. S-a îmbunătățit și imaginea Uniunii Europene – 42% dintre ruși au o impresie bună sau foarte bună despre Uniunea Europeană, față de 28% în luna mai. 68% dintre cei chestionați spun că susțin îmbunătățirea relațiilor Rusiei cu Occidentul și 21% sunt în favoarea unei confruntări și izolări a Occidentului. În luna martie acest procent era de 30. Cercetarea a fost făcută în 136 de orașe din Rusia și la ea au participat 1600 de oameni.

Franța i-a acordat regizorului de teatru și de film Kiril Serebrenikov ordinul artelor și literelor. Serebrenikov este în arest la domiciliu, așteptându-și procesul în care este acuzat de delapidare de fonduri. Artistul afirmă că procesul împotriva sa este motivat politic. Anunţul a fost făcut ieri de ministrul culturii de la Paris, Francoise Nyssen. Serebrenikov a participat la protestele antiguvernamentale din Rusia, este un critic al politicii Kremlinului și al rolul crescut al Bisericii Ortodoxe în statul rus.

Activistul ucrainean Olexandr Kostenko a fost eliberat din lagărul de muncă din Rusia, de la Kirovo-Cepețk, după peste 4 ani de detenție. Kostenko a fost condamnat în 2015 de un tribunal rusesc după anexarea Crimeii, pentru că ar fi atacat în februarie 2014, la Kiev, forțele de securitate loiale preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Kostenko și susținătorii săi au negat autoritatea tribunalului care l-a condamnat, dar procurorii ruşi au susținut că unul dintre cei atacați de Kostenko era cetățean rus. Eliberarea din colonia de munca a lui Kostenko a fost anunțată printr-o fotografie postata pe Facebook de Yana Goncearova, de la grupul pentru apărarea drepturilor omului RosUznik.

Procurorul special Robert Mueller, care anchetează presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, a anunțat că dorește sa îl interogheze pe cântărețul Emin Agalarov, fostul ginere al președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a anunțat un avocat al artistului.

Avocatul Scott Balber nu a spus dacă echipa procurorului special dorește să discute și cu tatăl artistului, Aras Agalarov, care este un oligarh cu legături cu președintele Rusiei,, Vladimir Putin. Artistul și tatăl său au fost parteneri cu Donald Trump în organizarea concursului Miss Univers la Moscova, în 2013, și au jucat un anumit rol în organizarea unei întrevederi, în iunie 2016, la Trump Tower, în New York, între apropiați ai președintelui Donald Trump și o avocata rusă, Natalia Veselnițkaia, cu presupuse legături cu elita politică din Rusia.

Întâlnirea a avut loc după ce un intermediar l-a anunțat pe fiul lui Donald Trump că un oficial rus ar putea oferi „documente compromițătoare” pentru rivala din alegeri a lui Donald Trump, Hillary Clinton. Veselnițkaia a negat, într-o audiere în Congresul american, că ar fi acționat în numele Kremlinului, afirmând că a acționat „independent de orice structură guvernamentală”.

Emin Agalarov a recunoscut că a contribuit la organizarea întrevederii, dar a negat că ar fi fost vorba de vreo informație compromițătoare în cursul discuțiilor. Procurorul special Mueller nu îl poate soma să depună mărturie nici pe artist și nici pe tatăl său, deoarece ei nu trăiesc în Statele Unite.

În România, Direcţia rutieră a anunțat că va propune vineri, 3 august, Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, clasarea dosarului penal deschis pe numele lui Răzvan Ștefanescu, șoferul mașinii cu numărul de înmatriculare numai din litere și care este un mesaj obscen anti Partidul Social Democrat, informează Inspectoratul General al Poliției Române.

Instituția a precizat că şeful Poliţiei Române a cerut verificări privind „modul eronat” al argumentării aplicării Convenției de la Viena cu privire la circulația liberă cu astfel de numere.

Avocatul șoferului mașinii „anti-PSD” a declarat agenției Mediafax că solicitarea poliției de clasare a dosarului clientului său este o soluție logică, și că poliția va trebui să îi înapoieze carnetul de șofer clientului său. El a mai adăugat că se dorește o anchetă internă privind prezența minorului la audierea tatălui său, însă până în prezent nu a fost depusă o plângere.

La rândul său, Răzvan Ștefănescu, șoferul maşinii „anti-PSD” a declarat că nu a primit încă un răspuns oficial privind clasarea dosarului său.

Președintele României, Klaus Iohannis, salută, într-un comunicat de presă, angajamentul ferm al Statelor Unite ale Americii pentru securitatea şi apărarea europeană, reflectat în bugetul alocat Apărării, aprobat recent de către Congresul SUA.

Bugetul prevede o majorare importantă a cheltuielilor destinate Inițiativei de Descurajare Europeană – European Deterrence Initiative, pentru anul 2019 fiind prevăzute 6,5 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creştere cu 1,7 miliarde de dolari față de anul 2018. De asemenea, pentru sistemul de apărare antirachetă sunt prevăzute alocări bugetare de 12,9 miliarde de dolari, sume care vor fi destinate inclusiv pentru sprijinirea şi operarea facilității defensive Aegis Ashore din România, ca parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice", se arată într-un comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

Totodată, preşedintele Johannis repetă hotărârea României de a-şi îndeplini angajamentele asumate, atât în ceea ce priveşte bugetul alocat apărării, cât şi contribuţia naţională la misiunile şi operaţiile NATO, informează agenția Mediafax.

Președintele francez Emmanuel Macron se va întâlni cu premierul britanic Theresa May vineri seară în sudul Franței ca să discute probleme legate de Brexit. Întrevederea va avea loc la Fort de Bregancon, o fortăreață din secolul XIII, de pe riviera franceză. Biroul de presă al președinției franceze citat de AP a spus că Macron și May vor avea o întâlnire de lucru urmată de o cină privată. Vizita vine pe fondul tensiunilor dintre Londra și restul UE privind termenii ieșirii Marii Britanii din blocul cu 28 de membri, la anul. Lira sterlină și-a pierdut vineri din valoare față de alte valute după ce guvernatorul Băncii Angliei a spus că există un risc considerabil ca britanicii să iasă din UE fără un acord cuprinzător.

Compania Teleradio Moldova a respins acuzația că televiziunea Moldova 1 ar fi controlată de putere, așa cum a susținut opoziția pro-europeană la un protest organizat joi în capitală. „Moldova 1 este şi va rămâne televiziunea poporului, respectând cu stricteţe deontologia profesională şi având ca reper interesul public”, se spune într-o declarație de presă TRM, dată la scurt timp după ce în fața sediului televiziunii publice a avut loc o adunare organizată de Platforma Demnitate şi Adevăr, Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Partidul Liberal Democrat.

Un grup de moldoveni din Londra au spus că panoul cu mesaj antiguvernamental afișat din inițiativa lor la 1 august pe strada Ismail din Chișinău a fost înlăturat după mai puțin de 24 de ore, dar vor pune altul, săptămâna viitoare. Potrivit paginii de net a „Ziarului de Gardă”, panoul cu inscripția „Slujesc țării și poporului, nu dictatorului”, a fost comandat de grupul FreeMoldova în pregătirea unui miting antiguvernamental al opoziției pro-europene și avea ca scop „sensibilizarea forțelor de ordine astfel ca la 26 august să treacă de partea poporului”. Nu este limpede cine a înlăturat panoul.

Premierul Pavel Filip și spicherul parlamentar Andrian Candu, ambii din PD, au apărat joi la o întâlnire cu ambasadorii din țările UE acreditați la Chișinău amnistia fiscală votată la sfârșitul lunii iulie și criticată deja de partenerii de dezvoltare. Potrivit unui comunicat de presă de la parlament, Candu și Filip le-au spus ambasadorilor că „aceste măsuri vor contribui la creșterea bazei de impozitare” și că noua lege „conține mecanisme de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, conforme celor mai bune practici internaționale”.

Canicula a devastat culturile de grâu din nordul Europei, în vreme ce în regiunea Mării Negre o combinație de vreme extrem de uscată și ploi prea abundente a compromis la rândul ei recoltele, făcând probabilă creșterea prețurilor, informează agenția Reuters.

O firmă de consultanță agricolă citată de aceeași agenție a calificat drept „catastrofală” situația din Suedia și cea din Germania – a doua producătoare de grâne din UE. În România, al treilea exportator de grâu din UE, recolta ar putea fi cu 20% mai mică decât anul trecut.

Un influent grup de senatori americani din ambele mari partide politice au introdus un pachet de măsuri legislative menite să „apere securitatea americană de agresiunea Kremlinului”, incluzând noi sancțiuni financiare și o „puternică declarație de sprijin” pentru NATO. Proiectul introdus joi, 2 august, reprezintă a patra piesă de legislație circulată în Congres având ca scop pedepsirea Rusiei pentru presupusul ei amestec în alegerile din Statele Unite, agresiunile din Ucraina și Siria și alte activități „maligne”. În afara unor noi sancțiuni, noul proiect de lege prevede și alcătuirea unui raport despre averea personală a președintelui rus Vladimir Putin, despre care mulți spun că s-a îmbogățit enorm de când se află la putere.

Secretarul de stat al Statelor Unite Mike Pompeo se întâlnește vineri cu omologul său din Turcia Mevlut Cavusoglu, ca să discute despre criza creată în relațiile bilaterale de detenția unui pastor american în Turcia. Statele Unite cer eliberarea lui Andrew Brunson, care a condus o biserică protestantă la Izmir și pe care Turcia îl acuză de colaborare cu „teroriștii”, adică cu clericul Fettulah Gulen, stabilit în Statele Unite. Din cauza refuzul Ankarei de a-l elibera pe preot, Washingtonul a impus sancțiuni miniștrilor justiției și internelor din Turcia, iar Ankara amenință cu o ripostă deocamdată neprecizată.

Un influent grup de senatori americani din ambele mari partide politice au introdus un pachet de măsuri menite să „apere securitatea americană de agresiunea Kremlinului”, incluzând noi sancțiuni financiare și o „puternică declarație de sprijin” pentru NATO.

Legea introdusă joi, 2 august, reprezintă a patra piesă de legislație circulată în Congres având ca scop pedepsirea Rusiei pentru presupusul ei amestec în alegerile din Statele Unite, agresiunile din Ucraina și Siria, și alte activități „maligne”.

În afara unor noi sancțiuni, noul proiect de lege prevede și alcătuirea unui raport despre averea personală a președintelui rus Vladimir Putin, despre care mulți spun că s-a îmbogățit enorm de când se află la putere.

Autoritățile din Ucraina spun că au finalizat ancheta în dosarul deputatei din Radă Nadia Savcenko și al șefului unei organizații neguvernamentale a militarilor în rezervă, Volodimir Ruban.

Procurorul general al Ucrainei, Iuri Luțenko, a spus joi, 2 august, că au fost adunate toate dovezile care confirmă suspiciunea inițială, anume că suspecții puneau la cale un atac pe scară largă „în centrul capitalei ucrainene”.

Fostă aviatoare militară și eroină ucraineană a conflictului separatist din estul țării, Savcenko a fost reținută în martie sub bănuiala că în complicitate cu Ruban ar fi plănuit să arunce în aer parlamentul de la Kiev. Ea a negat acuzațiile, spunând că sunt invenții cu substrat politic.