Cel puțin șapte rebeli și un soldat din armata Indiei au fost omorâți într-un schimb de focuri în regiunea Kașmir, revendicată de India și Pakistan. Incidentul a provocat ciocniri între forțele de ordine și protestatari. Forțele guvernamentale au folosit focuri de avertizare și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor care aruncau cu pietre. Se relatează că cel puțin 15 persoane au fost rănite, trei dintre acestea fiind în stare critică. Regiunea Kașmir e disputată de Pakistan și India de la declararea independenței în 1947.

O tânără britanică a fost condamnată la închisoare pe viață la Londra pentru implicare în terorism. Saafa Boular, de 18 ani, a devenit astfel cea mai tânără femeie acuzată de o asemenea infracțiune în Marea Britanie. Un tribunal din Londra a stabilit că Boular avea legături cu gruparea Statul Islamic și pregătea două atacuri în capitala britanică, relatează BBC. Potrivit anchetei, tânăra plănuise atacurile împreuna cu sora și mama sa.

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a anunțat sâmbătă că guvernul său va impune sancțiuni împotriva a două oficialități americane, ca răspuns la decizia similară a Washingtonului ce i-a vizat pe miniștrii de justiție și de interne din Turcia, după ce Ankara a refuzat să elibereze un pastor american. E vorba de pastorul Andrew Brunson, care slujea în orașul turc Izmir, arestat în 2016 pentru presupuse legături cu mișcarea lui Fettulah Gulen, cleric musulman stabilit în Statele Unite, pe care Erdogan îl acuză că ar fi pus la cale puciul militar eșuat din Turcia, din 2015. Nu este limpede care sînt cele două oficialități americane afectate. Cazul Brunosn a fost discutat vineri 3 august la Singapore de secretarul de stat american Mike Pompeo și omologul său turc Mevlut Cavusoglu. Pompeo a spus presei că speră ca în următoarele zile să se înregistreze progrese în ce privește eliberarea lui Brunson.

Ministerul moldovean de externe a creat o celulă de criză după ce șase moldoveni au murit într-un accident rutier în apropiere de regiunea Kaluga, Federația Rusă Premierul Pavel Filip a cerut Inspectoratului General pentru Situații de Urgență să trimită în Rusia o echipă care să-i ajute pe cei răniți în accident, și să repatriere cadavrele celor care au murit. Pavel Fiulip a a anunțat că cheltuielile de repatriere a cadavrelor vor fi suportate de guvernul moldovean. În accidentul de sâmbătă dimineață au fost implicate trei autovehicole, între care și un microbuz cu numere moldovenești. Opt persoane, dintre care șase erau cetățeni moldoveni, și-au pierdut viața, și alte opt persoane au fost duse la spital cu diverse traumatisme.

Statele Unite au cerut Rusiei să respecte sancțiunile ONU împotriva Coreii de Nord, făcând trimitere la relatări „îngrijorătoare” că Moscova eliberează permise de muncă pentru nord-coreeni. Apelul oficialităților americane vine la o zi după ce „The Wall Street Journal” a relatat că autoritățile ruse au permis intrarea în Rusi a mii de nord-coreeni cărora li s-au dat și permise de muncă, fapt ce constituie o încălcare a sancțiunilor ONU impuse Fenianului. Autoritățile de la Moscova a negat aceastî informație.

Aproape 30 de persoane au fost reținute la Sankt Petersburg, Rusia, în timpul unei unei demonstrații neautorizate a comunității LGBT. Serviciul rusesc al postului nostru de radio relatează că activiștii au decis să protesteze în ciuda refuzului autorităților locale de a le permite să organizeze un miting. Primăria spune că nu a autorizat demonstrația din cauza a lucrărilor de reparație din oraș.

Șase cetățeni moldoveni au murit și alți opt au fost răniți într-un accident rutier în regiunea Kaluga din Rusia, a informat ambasada R. Moldova de la Moscova. Reprezentanții misiunii diplomatice moldovene din Rusia colaborează cu serviciile specializate ruse pentru stabilirea circumstanțelor accidentului, în care a fost implicat un microbuz, pentru identificarea victimelor şi sprijinirea familiilor celor decedați şi răniți.

Preşedintele României Klaus Iohannis a declarat sâmbătă 4 august, în cadrul Consiliul naţional al PNL, că situaţia generală din România este „proastă”, menţionând că nu-i face plăcere să facă această afirmaţie având în vedere funcţia pe care o deţine, relatează Agerpres. În timpul reuniunii, președintele Iohannis l-a criticat și pe liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, pentru că ar folosi puterea „în interes propriu pentru a scăpa de justiţie”.

18 oameni (15 pasageri și trei membri ai echipajului) au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbușit în regiunea Krasnoiarsk din Rusia. Aparatul de zbor a companiei Utair transporta muncitori la o sondă de petrol. Potrivit primelor informații elicopterul a atins cu elicea la decolare o aeronavă similară care decolase anterior. După accident, cel de-al doilea elicopter a aterizat forțat, iar echipajul și pasagerii nu au avut de suferit. A fost creată o comisie pentru investigarea accidentului.

În Statele Unite, o fostă contabilă a recunoscut că l-a ajutat pe Paul Manafort, fostul șef al campaniei electorale a lui Donald Trump din 2016, să-și falsifice informațiile despre venituri. Declarația a fost făcută de Cindy Laporta, vineri, în a patra zi a procesului împotriva lui Manafort, acuzat că ar fi folosit conturi din paradisuri fiscale pentru a ascunde milioane de dolari câștigați în perioada în care a lucrat pentru fostul președinte pro-rus din Ucraina, Victor Ianukovici.

Cazul împotriva lui Manafort a fost inițiat de procurorul special Robert Mueller, ex-director al FBI, care anchetează presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Președintele Romaniei, Klaus Iohannis, a cerut Curții Constituționale să soluționeze un conflict juridic de natură constituțională cu premierul Viorica Dăncilă.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele reclamă faptul că prim-ministrul Dăncilă a încălcat Constituția când l-a nominalizat pe vicepremierul Paul Stănescu interimar în locul său, pe perioada concediului, fără a aduce la cunoștința președintelui „imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6-13 august 2018”.

Președintele invocă articolul 107 din Constituția României, informează site-ul g4media.ro.

Ministerul de finanțe al Statelor Unite a adăugat pe lista companiilor rusești, supuse sancțiunilor, Banca Comercială Agrosoyuz.

Instituția este acuzată că ar ajuta regimul din Coreea de Nord să evite sancțiunile internaționale la care este supus regimul de la Phenian, încălcând astfel obligațiile asumate față de Națiunile Unite.

Moscova a acuzat autoritățile americane că ar maltrata-o pe rusoaica Maria Butina, reținută sub acuzația că ar fi acționat ca un agent neînregistrat al Kremlinului în Statele Unite. Moscova cere organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului să intervină.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat astăzi presei că Maria Butina este ținută într-o celulă rece și fără a avea acces la alte persoane, iar oficialii i-ar întrerupe somnul în permanență. Zaharova a mai spus, fără a aduce vreo dovadă în sprijinul celor afirmate, că rusoaica nu primește alimente potrivite și că nu are voie să iasă la aer. Oficiali ai ambasadei ruse de la Washington au vizitat-o pe Butina la 26 iulie.

Anterior, Moscova o caracterizase pe Butina drept „prizonier politic”. Oficialități americane nu au comentat pînă acum acuzațiile Moscovei. Butina, în vârsta de 29 de ani, este acuzată că a încercat să se infiltreze în grupări politice americane, inclusiv în puternica Asociație Națională a deținătorilor de arme din Statele Unite (NRA), pentru a promova interesele rusești, raportând apoi unui înalt oficial rus cele aflate. Mariei Butina nu i s-a permis să fie eliberată pe cauțiune, autoritățile americane considerând că există riscul ca ea să părăsească Statele Unite. Butina susține că este nevinovată.

Premierul R.Moldova, Pavel Filip, s-a declarat încrezător în succesul luptei împotriva corupției, dacă „se va face un efort comun al tuturor actorilor: Guvern, administrația publică locală, societatea civilă, mediul de afaceri”. Declarația a fost făcută la ședința de lucru a Grupului de monitorizare 2 a Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017 – 2020, potrivit agenției Moldpres.

În ultimii doi ani, Republica Moldova a adoptat un cadru legal cuprinzător în domeniul prevenirii și combaterii corupției, iar premierul a subliniat rolul important care revine agențiilor independente menite să combată corupția în Moldova. Potrivit Moldpres, astăzi a fost prezentat raportul de monitorizare și evaluare privind implementarea Strategiei în anul trecut și s-a constatat că din cele 43 de acțiuni planificate, doar 9 au fost realizate, iar 33 – parțial realizate, și una urmează să fie pusă în practică.

Strategia Națională de Integritate și Anticorupție 2017-2020 a fost adoptată la 30 martie 2017 și a fost elaborată cu sprijinul experților naționali și internaționali, al societății civile, dar și al partenerilor de dezvoltare, scrie Moldpres.

Agenția meteorologică din Portugalia spune că în opt locuri din țară au fost depășite recordurile istorice de căldură joi, 2 august. IPMA a informat că temperatura cea mai ridicată înregistrată joi a fost 45,2 Celsius lângă Abrantes, oraș aflat la 150 km nord-est de Lisabona. Meteorologii se așteaptă ca temperaturile în Portugalia să crească în zilele următoare, putând ajunge pe alocuri, sâmbătă, la 47 de grade. Cea mai înaltă temperatură atmosferică înregistrată vreodată în Portugalia a fost 47,4 grade, în 2003. Meteorologii spun că valul de căldură este provocat de sosirea unei mase de aer fierbinte din nordul Africii, care aduce cu sine și praf din Sahara.

Un activist al tătarilor din Crimeea și-a dat foc astăzi la Simferopol, capitala peninsulei anexată de Rusia în 2014, în semn de protest față de planurile autorităților ruse de a construi blocuri de locuințe pe terenurile pe care se află acum locuinţele tătarilor. Bărbatul, identificat drept Vatan Karabash, și-a aruncat pe el benzină și a strigat lozinci împotriva fărădelegilor autorităților. Mai mulţi trecători l-au imobilizat și nu se cunoaște starea sănătății lui. Ieri, în aceeaşi parte a orașului au avut loc proteste împotriva acestor planuri urbanistice. Anterior, autoritățile ruse au anunțat că vor construi în această zonă locuințe rezidențiale pentru 9000 de familii.

Poliția afgană a anunțat că cel puţin 25 de oameni au fost omorați într-un atac sinucigaș la o moschee șiită din provincia Paktia din sud-estul Afganistanului. Potrivit șefului poliției locale, alţi 40 de oameni au fost răniți. Până acum atacul nu a fost revendicat, dar atacuri similare au fost anterior revendicate de gruparea Statul Islamic, care este prezentă în estul Afganistanului. Potrivit misiunii ONU de asistență în Afganistan anul trecut au murit în atacuri sectare 161 de oameni și 257 au fost răniți. Țintele atacurilor au fost moscheile și locurile religioase ale musulmanilor șiiți.

În orașul rusesc Kaluga, un atac cu bombă a cauzat daune clădirii Oficiului de Pensii, informează agențiile locale de știri. Atacul a avut loc noaptea trecută. Noua lege a pensiilor din Rusia, care ridică vârsta de pensionare la femei de la 55 la 63 și la bărbați de la 60 la 65 de ani, a provocat proteste în majoritatea localităților ruse. Aproape 3 milioane de ruşi au semnat o petiție pentru anularea legii pe site-ul change.org. În atacul de la Kaluga nu a fost rănit nimeni.

Un cetățean american a fost reținut în Orientul Îndepărtat al Rusiei, în regiunea Ciukotka, pentru că ar fi intrat din greșeală în Marea Bering într-o mica ambarcațiune. Potrivit oficialităților ruse, bărbatul, identificat drept John Martin sau John William, naviga pe râul Yukon din Alaska și, după mai multe zile de vreme rea a ajuns în Marea Bering. Un oficial rus a declarat agenției Tass, sub condiția anonimatului că bărbatul nu a cerut azil politic în Rusia, așa cum relatase iniţial presa. Ministerul rus de externe a spus că a fost anunțat consulatul american de la Vladivostok.

Misiunea ONU de menținere a păcii în Republica Central Africană a anunțat că sprijină autorităţile locale să investigheze moartea celor trei jurnaliști ruşi care filmau un documentar despre o grupare paramilitara rusă Vagner - care acționează în republica africană. Cadavrele celor trei jurnaliști – Orhan Jemal, Aleksandr Rastorguev si Kiril Radcenko vor fi transportate în Rusia. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat că pe trupurile jurnaliștilor sunt urme de gloanțe, dar nu și semne de tortură. Unul dintre jurnaliști era colaborator al Radio Svoboda, serviciului rusesc al postului nostru de radio.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în Rusia de centrul independent Levada, percepția pozitivă a rușilor despre Statele Unite și Uniunea Europeană a înregistrat o creștere importantă din luna mai și până acum. În acest sondaj, 39% dintre ruşi au spus că au „în general o părere mai degrabă bună” despre Statele Unite, față de 18% în luna mai. 12% dintre rușii intervievați în acest sondaj au o părere proastă despre Statele Unite. În luna mai, rușii cu opinii proaste despre America reprezentau 29%. S-a îmbunătățit și imaginea Uniunii Europene – 42% dintre ruși au o impresie bună sau foarte bună despre Uniunea Europeană, față de 28% în luna mai. 68% dintre cei chestionați spun că susțin îmbunătățirea relațiilor Rusiei cu Occidentul și 21% sunt în favoarea unei confruntări și izolări a Occidentului. În luna martie acest procent era de 30. Cercetarea a fost făcută în 136 de orașe din Rusia și la ea au participat 1600 de oameni.

Franța i-a acordat regizorului de teatru și de film Kiril Serebrenikov ordinul artelor și literelor. Serebrenikov este în arest la domiciliu, așteptându-și procesul în care este acuzat de delapidare de fonduri. Artistul afirmă că procesul împotriva sa este motivat politic. Anunţul a fost făcut ieri de ministrul culturii de la Paris, Francoise Nyssen. Serebrenikov a participat la protestele antiguvernamentale din Rusia, este un critic al politicii Kremlinului și al rolul crescut al Bisericii Ortodoxe în statul rus.

Activistul ucrainean Olexandr Kostenko a fost eliberat din lagărul de muncă din Rusia, de la Kirovo-Cepețk, după peste 4 ani de detenție. Kostenko a fost condamnat în 2015 de un tribunal rusesc după anexarea Crimeii, pentru că ar fi atacat în februarie 2014, la Kiev, forțele de securitate loiale preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Kostenko și susținătorii săi au negat autoritatea tribunalului care l-a condamnat, dar procurorii ruşi au susținut că unul dintre cei atacați de Kostenko era cetățean rus. Eliberarea din colonia de munca a lui Kostenko a fost anunțată printr-o fotografie postata pe Facebook de Yana Goncearova, de la grupul pentru apărarea drepturilor omului RosUznik.

Procurorul special Robert Mueller, care anchetează presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, a anunțat că dorește sa îl interogheze pe cântărețul Emin Agalarov, fostul ginere al președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a anunțat un avocat al artistului.

Avocatul Scott Balber nu a spus dacă echipa procurorului special dorește să discute și cu tatăl artistului, Aras Agalarov, care este un oligarh cu legături cu președintele Rusiei,, Vladimir Putin. Artistul și tatăl său au fost parteneri cu Donald Trump în organizarea concursului Miss Univers la Moscova, în 2013, și au jucat un anumit rol în organizarea unei întrevederi, în iunie 2016, la Trump Tower, în New York, între apropiați ai președintelui Donald Trump și o avocata rusă, Natalia Veselnițkaia, cu presupuse legături cu elita politică din Rusia.

Întâlnirea a avut loc după ce un intermediar l-a anunțat pe fiul lui Donald Trump că un oficial rus ar putea oferi „documente compromițătoare” pentru rivala din alegeri a lui Donald Trump, Hillary Clinton. Veselnițkaia a negat, într-o audiere în Congresul american, că ar fi acționat în numele Kremlinului, afirmând că a acționat „independent de orice structură guvernamentală”.

Emin Agalarov a recunoscut că a contribuit la organizarea întrevederii, dar a negat că ar fi fost vorba de vreo informație compromițătoare în cursul discuțiilor. Procurorul special Mueller nu îl poate soma să depună mărturie nici pe artist și nici pe tatăl său, deoarece ei nu trăiesc în Statele Unite.

În România, Direcţia rutieră a anunțat că va propune vineri, 3 august, Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, clasarea dosarului penal deschis pe numele lui Răzvan Ștefanescu, șoferul mașinii cu numărul de înmatriculare numai din litere și care este un mesaj obscen anti Partidul Social Democrat, informează Inspectoratul General al Poliției Române.

Instituția a precizat că şeful Poliţiei Române a cerut verificări privind „modul eronat” al argumentării aplicării Convenției de la Viena cu privire la circulația liberă cu astfel de numere.

Avocatul șoferului mașinii „anti-PSD” a declarat agenției Mediafax că solicitarea poliției de clasare a dosarului clientului său este o soluție logică, și că poliția va trebui să îi înapoieze carnetul de șofer clientului său. El a mai adăugat că se dorește o anchetă internă privind prezența minorului la audierea tatălui său, însă până în prezent nu a fost depusă o plângere.

La rândul său, Răzvan Ștefănescu, șoferul maşinii „anti-PSD” a declarat că nu a primit încă un răspuns oficial privind clasarea dosarului său.