Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, a avut întrevederi cu șeful negociatorilor moldoveni, Vasili Șova, și cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, și este citat de comunicate de la Chişinău și Tiraspol cu afirmații privind sprijinul american pentru „facilitarea dialogului și atingerea consensului între părți” în procesul de reglementare transnistreană. Ambasada SUA nu a difuzat nicio informație cu privire la aceste întrevederi.

La întrevederea de vineri de la Chişinău, Vasili Șova a afirmat, potrivit unui comunicat al Guvernului, că „partea moldovenească își dorește și va întreprinde acțiuni prompte în vederea schimbării agendei de lucru curente a formatului de negocieri 5+2, astfel încât acesta să se ocupe de discutarea perspectivelor de reglementare”. Acest proces trebuie să fie completat cu eforturile grupurilor de lucru sectoriale de a găsi soluții tehnice la problemele prioritare, spune comunicatul.

Cu o zi mai devreme la Tiraspol Vadim Krasnoselski s-a plâns din nou ambasadorului american că Chişinăul nu-și onorează angajamentele, iar procesul de negocieri a încetinit, ceea ce a dus la nesemnarea protocolului recentei întâlniri în formatul 5+2 de la Bratislava. Presa din stânga Nistrului spune că în cadrul întrevederii „au fost abordate și teme ale interacțiunii transnistreano-americane pe direcții”.

La Bagdad au avut loc noi ciocniri violente între forţele de ordine irakiene şi protestatari, vineri noapte spre sâmbătă. Manifestanții continuă să ocupe fără întrerupere piaţa Tahrir din Bagdad pentru a cere înlocuirea guvernului, în pofida promisiunilor de reformă făcute de autorităţi.

O persoană a fost ucisă şi zeci de oameni au fost răniţi în violenţele din timpul nopţii. De la 1 octombrie, 257 de oameni au fost ucişi în manifestaţii şi violenţe, potrivit autorităţilor. Ultimul bilanţ oficial a fost publicat miercuri seara.

Premierul britanic Boris Johnson a renunţat la ameninţarea cu un Brexit fără acord în manifestul electoral al Partidului Conservator, a relatat sâmbătă publicaţia The Times. Alegerile anticipate sunt programate pentru 12 decembrie.

Potrivit sursei citate, în programul electoral, prioritatea lui Johnson este acum să treacă prin viitorul Parlament acordul amendat pe care l-a negociat cu Uniunea Europeană în octombrie.

Anterior, premierul britanic declara că va scoate Marea Britanie din UE pe 31 octombrie, cu sau fără acord. Între timp, Parlamentul de la Londra l-a obligat pe Johnson să obţină încă o amânare de la Bruxelles, până la 31 ianuarie 2020.

Autorităţile americane au avertizat că organizaţiile care susțin supremaţia albilor „învaţă" tacticile folosite de grupările jihadiste pentru a se coordona la nivel global şi a se finanţa, ceea ce a avut drept consecinţă o creştere a „terorismului care are la bază motive rasiale sau etnice” în întreaga lume.

„Naţionaliştii albi comunică prin intermediul reţelelor internaţionale. Învaţă de la predecesorii lor jihadişti cum să se organizeze la nivel global și să strângă fonduri”, a declarat coordonatorul strategiei antiteroriste a Departamentului de Stat american, Nathan Sales, la prezentarea, vineri, a raportului anual privind terorismul.

În 2018, „lumea s-a confruntat cu creşterea terorismului care are la bază motive rasiale sau etnice”, cele mai multe cazuri înregistrându-se în Europa şi în SUA, unde 11 persoane şi-au pierdut viaţa într-un atac armat în Pittsburgh (Pennsylvania), a exemplificat Sales.

Președintele Igor Dodon a declarat vineri, într-un interviu cu Europa Liberă, că licențele pentru transportul mărfurilor în Rusia ar fi fost vândute deja, din septembrie, de Ministerul Economiei. Într-un interviu cu Europa Liberă, Igor Dodon a susținut: „Noi ne ducem, ne înțelegem cu Federația Rusă, ne dau 1.250 de autorizații de acestea, ele ajung la Ministerul nostru al Economiei și acolo se vând cu 1.000 sau cu 500 de euro fiecare.” Președintele a mai afirmat, în interviul cu Europa Liberă că nu știe cine vinde licențele dar că a mai cerut ieri Moscovei eliberarea a 500 de licențe suplimentare pentru a „debloca drumurile”.

„ Ce fel de deoligarhizare e asta? Noi nu ne-am implicat în actul de guvernare, le-am dat toate ministerele, tot Guvernul”.

Vineri, mai mulți transportori au blocat întrările în Chișinău, Ocnița și Edineț, în semn de protest că nu pot primi licențele de transport al mărfurilor în Federația Rusă.

Vadim Brînzan a declarat, pe de altă parte, că problema lipsei permiselor pentru transportatori a fost creată pe timpul fostei guvernări, când autoritățile din Moldova au cerut, de fapt, în decembrie 2015, introducerea unor cote pentru transportarea de mărfuri în Federația Rusă. Aceste permise se sunt luate de la Autoritatea Națională de Transport și vândute ulterior pe piața neagră, pentru că sunt foarte căutate. „Anul acesta ei [Rusia] ne-au dat 15 mii, noi le-am dat 10 mii de permise. Aceste 15 mii au fost epuizate practic până în luna iunie, până la venirea noastră la guvernare” a declarat Brînzan, citat de Unimedia. Pentru a pune capăt speculei, ministerul vrea să negocieze cu Rusia eliminarea acestor permise sau să controleze el distribuția. „De anul viitor încercăm să le anulăm. În cel mai rău caz, aceste permise vor fi alocate conform unui program și vom monitoriza utilizarea lor” a mai spus ministrul economiei, Brînzan.

Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Fiscal de Stat au semnat un acord de cooperare pentru a combate mai eficient evaziunea fiscală, dar și actele de corupție, obținere frauduloasă şi/sau delapidare a de fonduri, inclusiv fonduri externe.

Acordul precizează că aceasta colaborare se va desfășura „în limitele competențelor instituționale şi în alte domenii de interes comun”, relatează Cotidianul. Documentul a fost semnat de președinta ANI, Rodica Antoci și șeful Fiscului, Serghei Pușcuța.

Rusia a declarat vineri că nu a mai rămas suficient timp pentru ca Moscova şi Washington să negocieze un nou tratat privind controlul al armelor nucleare pentru a înlocui la termen New START, care expiră în februarie 2021.

„Este deja evident că în timpul care a rămas nu suntem în măsură... noi nu vom putea să elaborăm un document complet pentru a înlocui New START”, a declarat Vladimir Leontiev, şeful adjunct al Departamentului pentru probleme de neproliferare şi control al armamentelor în Ministerul de Externe rus, citat de Interfax.

New START este ultimul acord major în domeniul controlului armelor nucleare între cele două mari puteri nucleare şi restricţionează numărul focoaselor nucleare strategice pe care acestea le pot desfăşura.

Washingtonul s-a retras în august dintr-un alt acord istoric asupra armelor strategice, Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), argumentând că Rusia încălca acest acord de ani de zile, fapt negat de Moscova. Rusia și-a suspendat și ea ulterior participarea la INF.

Statele Unite au făcut apel vineri la guvernul irakian „să asculte cererile legitime" ale manifestanţilor care cer demisia guvernului, dezamăgiți de promisiunile nerespectate. Secretarul de stat american Mike Pompeo a criticat şi ancheta derulată de autorităţile de la Bagdad asupra violenţelor care au marcat începutul protestelor, despre care spune că îi „lipseşte credibilitatea necesară".

„Irakienii merită justiţie şi ca responsabilii să dea cu adevărat socoteală”, a mai spus el. Mike Pompeo a cerut de la începutul lui octombrie guvernului irakian să respecte solicitările manifestanţilor şi să dea dovadă de o „reţinere maximă”. Protestele antiguvernamentale au izbucnit cu două luni în urmă.

Preşedintele Igor Dodon spune despre omologul său ucrainean Volodimir Zelenski că „este un om curajos” şi că îi urează succes în intenţia sa de a reglementa conflictul din estul Ucrainei.

Declarația a fost făcută de şeful statului moldovean într-un interviu la Europa Liberă, la scurt timp de la o vizită în Japonia, unde spune că a avut o întrevedere neoficială cu omologul său ucrainean.

Igor Dodon s-a ferit să dea vreo apreciere iniţiativei de rezolvare a conflictului din Donbas ce stârneşte controverse în Ucraina, dar, comparând conflictul transnistrean cu cel ucrainean, a spus că ele sunt total diferite şi că reglementarea transnistreană s-ar îndrepta în direcţia bună odată cu propunerea Federaţiei Ruse de a începe un proces de casaţie a muniţiilor de la Cobasna.

În faţa criticilor, inclusiv ale partenerilor de guvernare, că a apărat interesele Rusiei atunci când, vorbind în urmă cu câteva luni de la tribuna ONU, nu a cerut retragerea trupelor ruse din Transnistria, Dodon a spus că „primul pas” către această retragere deja s-a făcut când Rusia a venit cu ideea de casare a muniţiilor şi că, în general, nu se poate vorbi despre o armată rusă în regiunea transnistreană, ci despre „câteva sute de soldaţi care păzesc nişte obuze vechi” ce trebuie urgent reutilate.

Cu două zile înainte de turul doi al alegerilor locale, preşedintele Igor Dodon a supus unei critici dure partenerii pro-europeni ai socialiştilor din coaliţia de guvernare pentru ceea ce a numit „nerespectarea” acordului de neagresiune semnat în coaliţia majoritară înainte de scrutin.

Într-un interviu la Europa Liberă, preşedintele Dodon a făcut aluzii la o posibilă rupere a coaliţiei după consumarea votului, acuzându-l pe candidatul Blocului ACUM la primăria Chişinău, Andrei Năstase, de atacuri la adresa candidatului socialist la aceiaşi funcţie, Ion Ceban, iar pe prim-ministra Maia Sandu că „s-a aliat” cu liberalii împotriva socialiştilor.

Într-un spot publicitar de astăzi în sprijinul lui Năstase, Maia Sandu a ieşit însoţită de liberalul Dorin Chirtoacă.

„Am avut un acord. Vedem că unii trec limita care nu se permite. Acum suntem în campanie, dar vor trece alegerile şi va trebui să tragem linia: mai putem merge împreună sau nu”, a declarat Igor Dodon.

În acelaşi interviu, Igor Dodon a criticat Guvernul Maiei Sandu pentru „contestarea” propriului concurs organizat de Ministerul Justiţiei pentru preselecţia procurorului general.

„Daţi peste cap toate principiile de democraţie pe care le promovaţi. Voi i-aţi ales pe aceşti patru, iar acum nu vă place că nu a trecut cineva care aţi avut interes să treacă”, a explicat el.

„Sunt patru candidaţi care au trecut preselecţia într-o comisie unde majoritatea a fost propusă de Guvern. Să transmită aceste candidaturi la consiliul procurorilor care să-mi propună o candidatură şi eu mă voi expune”, a mai adăugat el.

În Republica Moldova vor fi deschise 37 de secții pentru scrutinul prezidențial românesc din noiembrie, a anunțat vineri la o conferință de presă la Chișinău ambasadorul României, Daniel Ioniță, citat de Radio Chișinău.

Din cele 37 de secții, 12 vor fi deschise în orașul Chișinău, două la Bălți și cîte una în alte 23 de localități. La ultimul scrutin au fost deschise 36 de secții. Anul acesta, o a 37-a secție va fi deschisă la Strășeni, ca urmare a solicitării unui număr mai mare de 100 de cetățeni, a precizat diplomatul român.

Ambasadorul Ioniță a mai făcut cunoscut că în premieră la acest scrutin votarea în afara granițelor României va fi organizată trei zile consecutiv: vineri, 8 noiembrie, între orele 12.00 și 21.00; sâmbătă, 9 noiembrie, și duminică, 10 noiembrie, între orele 07.00 și 21.00. Duminică, cetățenii români care la încheierea procesului de vot se vor afla în secția de votare sau în coadă în afara acesteia își vor putea exercita dreptul până la ora 23:59.

Curtea Supremă din Rusia a ordonat închiderea unei proeminente organizații neguvernamentale. Curtea a decis în 1 noiembrie că asociația rusească Pentru Drepturile Omului trebuie închisă din cauză că principiile sale contravin Codului civil rusesc. Curtea Supremă s-a referit în decizia sa și la refuzul organizației de a se înregistra ca agent străin, potrivit legii din 2012 care le cere ONG-urilor rusești cu finanțare din străinătate să se înregistreze ca agenți străini. Șeful asociației Pentru Drepturile Omului, Lev Ponomariov, a declarat că va ataca această decizie la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg și că decizia respectivă nu va afecta activitățile organizației pe care o conduce. Asociația a primit pînă în 2018 finanțare de la stat, iar Ponomariov a explicat că tăierea fondurilor de stat pentru asociația sa a fost o decizie politică din cauză că Pentru Drepturile Omului a decis să apere doi activiști proeminenți din Rusia.

Rezultatele preselecției pentru funcția de procuror general al Republicii Moldova vor fi reevaluate, a anunțat ministrul justiției de la Chișinău Olesea Stamate. Ministrul a precizat într-o postare pe Facebook că membrii comisiei de preselecție se vor întîlni din nou pentru a analiza informațiile apărute în spațiul public despre cele patru persoane selectate și pentru a-și reevalua decizia. Olesea Stamate a adăugat că lista scurtă nu a fost încă trimisă Consiliul Superior al Procurorilor. Comisia constituită de Ministerul Justiției a selectat patru candidați: procurorul Veaceslav Soltan, doi foști procurori, Oleg Crîșmaru și Alexandr Stoianoglo, care a fost anterior deputat al Partidului Democrat, și avocatul Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice. Unii din acești candidați au fost bănuiți în spațiul public de lipsă de integritate.

În Rusia a intrat în vigoare la 1 noiembrie o controversată lege a internetului, despre care se spune că ar putea fi folosită de către guvernul de la Moscova pentru a controla activitățile din spațiul virtual.

Așa-numita lege a „internetului suveran”, aprobată de parlament și promulgată de președintele Vladimir Putin anul acesta, îi obligă pe operatorii de internet să instaleze echipamente speciale care să direcționeze traficul web rusesc prin puncte controlate de stat.

Legea mai prevede crearea unui sistem rusesc intern pentru nume de domenii. Sprijinitorii legii spun că acest sistem va face ca segmentul rusesc al internetului - cunoscut drept Runet - să devină mai independent și argumentează că legea e necesară pentru a apăra Rusia de eventuale atacuri cibernetice.

Dar criticii au avertizat că legea va instaura cenzura pe porțiuni extinse ale internetului și va permite o supraveghere sporită a utilizatorilor de către agențiile rusești de informații.

Trupele rusești și turcești au început în 1 noiembrie patrularea comună în nord-estul Siriei, conform unui acord convenit săptămâna trecută de Moscova și Ankara care a oprit ofensiva turcă împotriva luptătorilor kurzi sirieni. Patrulele comune sînt constituite din „unități terestre și aeriene”, se spune într-o postare pe Twitter a ministerului turc al apărării. Ministerul rus al apărării a confirmat că polițiști militari ruși și grăniceri turci au început patrularea de la postul de frontieră al-Darbasiah, și că e vorba de un convoi de vehicule blindate care va străbate o zonă de mai mult de 110 kilometri. Forțele democratice siriene comandate de kurzi au confirmat începerea operațiunii de patrulare. În 8 octombrie, Turcia a lansat o ofensivă împotriva lupătorilor kurzi, după ce președintele Statelor Unite Donald Trump a anunțat retragerea trupelor americane din nord-estul Siriei.

Un tribunal de la Moscova a aprobat decizia Ministerului Justiției de a eticheta fundația opozantului Aleksei Navalnîi drept „agent străin”. La 1 noiembrie tribunalul moscovit Zamoskvorecie a respins recursul făcut de Navalnîi împotriva deciziei ministerului de a numi „agent străin” Fundația Aniticorupție (FBK) în conformitate cu o lege din 2012, ce prevede ca asociațiile finanțate din afara Rusiei să se înregistreze drept agenți străini.

Ministrul rus al Justiției și-a motivat decizia din 9 octombrie prin faptul că FBK a primit fonduri de la o companie americană și de la un cetățean spaniol. Navalnîi a atacat în justiție decizia ministerului, spunînd că autorităților ruse le e teamă că FBK ar putea descoperi dovezi de corupție în rîndul oficialităților de rang înalt.

Proprietarul companiei americane menționată în decizia ministerul s-a dovedit a fi un cetățean rus, care a recunoscut că a trimis 50 de dolari fundației lui Navalnîi, dar în nume personal. Cetățeanul spaniol nu a explicat de ce a trimis aceleiași fundații suma 140.000 de ruble (echivalentul a 2.200 de dolari), iar directorul FBK, Ivan Jdanov, a spus că e foarte posibil ca donația din Spania să nu fie una reală, ci o înscenare menită să ofere autorităților un pretext să eticheteze fundația lui Navalnîi drept agent străin.

Un tribunal de la Moscova a reluat în 1 noiembrie procesul intentat regizorului de teatru Kiril Serebrennikov. În 11 septembrie, tribunalul orășenesc de la Moscova și Curtea Supremă au respins decizia Tribunalului moscovit Meșcianski de a trimite cazul înapoi procurorilor, din cauza unor paragrafe „inconsistente și controversate” ale actului de acuzare.

Regizorul Serebrennikov și alte trei trei persoane sînt acuzate de deturnarea a 133 de milioane de ruble (echivalentul a două milioane de dolari) din fonduri de stat atribuite, între 2011-2014, Studioului al Șaptelea, o organizație non-profit înființată de Serebrennikov. Acesta a participat la mai multe proteste antiguvernamentale, și s-a declarat îngrijorat de influența din ce în ce mai mare a Bisericii ortodoxe ruse.

Kiril Serebrennikov a afirmat că este nevinovat, calificînd acuzațiile împotriva lui drept absurde. Arestarea regizorului în 2017 a provocat un val de critici internaționale, iar autoritățile ruse au fost acuzate că acționează împotriva personalităților culturale care nu îl agreează pe președintele Vladimir Putin.

Comisia Europeană a aprobat acordarea unei noi tranșe de suport bugetar pentru R. Moldova, în valoare de aproape 25 de milioane de euro, fonduri destinate continuării reformelor. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, banii veniți de la Uniunea Europeană vor fi folosiți pentru îmbunătățirea serviciilor polițienești, creșterea oportunităților economice în agricultură și dezvoltare rurală. Uniunea Europeană a reluat acordarea suportului bugetar și asistenței macrofinanciare în luna iulie 2019. Din luna iulie și până acum, Uniunea Europeană a oferit 73,54 milioane de euro Republicii Moldova pentru continuarea și sprijinirea reformelor. Până la sfârșitul anului curent, se planifică livrarea altor 40 de milioane de euro de asistență macrofinanciară, se mai arată în comunicat.

Statele Unite acuză Rusia că a alimentat tensiunile din Chile, unde protestele și tulburările recente s-au soldat cu cel puțin 20 de morți. Un oficial de rang înalt de la Departamentul de Stat a spus joi că sunt „indicații clare” că unii profită de pe urma tulburărilor din Chile și le încurajează „abuzând de rețelele sociale, de troli”. „Am avut indicii despre activități rusești în sprijinul unei evoluții negative a dezbaterii”, a mai spus oficialul. El a adăugat că Rusia încearcă să-și mărească influența în America Latina, o influență pe care a numit-o „prea puțin pozitivă”. „Rușii preferă o regiune divizată și preferă conflictul în locul dezbaterii democratice, ceea ce este regretabil”, a mai spus oficialul american.

Turcia și Rusia încep astăzi să patruleze în comun zona de la frontiera turco-siriană, în baza unui acord încheiat la 22 octombrie. Înțelegerea prevedea ca luptătorii kurzi să se retragă la 30 km de la graniță, după ce Turcia a lansat luna aceasta o ofensivă împotriva luptătorilor kurzi care ajutaseră Statele Unite în lupta împotriva Statului Islamic. După consultări cu Rusia, Turcia a acceptat un armistițiu de 150 de ore ca să permită retragerea kurzilor, pe care-i acuză de legături cu formațiunea separatistă kurdă turcească interzisă, PKK. Invazia condamnată de occident a început după ce președintele Donald Trump a ordonat retragerea trupelor americane din regiune.

Guvernul R. Moldova a prezentat joi un plan de zece acţiuni imediate pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi aprovizionării cu apă potabilă în şcoli şi grădiniţe. Secretarul general al Executivului, Andrei Spînu, a declarat că apa din fiecare a cincea instituţie de educaţie nu corespunde parametrilor sanitaro-chimici şi microbiologici, iar cazurile de nerespectare a standardele minime cu privire la alimentaţia sănătoasă de către instituţiile de învăţământ şi furnizorii de produse s-au înmulțit. În baza planului, sancțiunile pentru încălcarea normelor privind alimentația în grădinițe și școli ar urma să fie înăsprite. Operatorii economici, fondatorii şi administratorii care nu îşi vor îndeplini obligaţiile asumate în cadrul procesului de achiziţie vor fi trecuţi pe o listă de interdicţii.

Camera Reprezentanților din Statele Unite a votat joi oficializarea procedurilor din ancheta de suspendare a președintelui Donald Trump. Un al doilea angajat al Casei Albe urmează să fie audiat de comisiile parlamentare care încearcă să afle dacă Trump a abuzat de puterea funcției sale pentru a obține un cîștig politic personal, caz în care ar putea fi suspendat și înlăturat din funcție, potrivit Constituției americane.

Tim Morrison, principalul consilier pentru afaceri europene și rusești intenționează să demisioneze înaintea audierilor, a declarat mai multor instituții de presă o oficialitate de rang înalt a administrației de la Washington.

Fostul consilier pe probleme de securitate națională al lui Trump John Bolton a fost chemat și el la audieri săptămâna viitoare, dar avocatul lui său a declarat pentru CNN că acesta nu se va prezenta în fața comisiilor fără o citație. Bolton, care a stat în funcție din 10 aprilie 2018 pînă în 10 septembrie anul acesta, când a fost concediat de Donald Trump, s-a dovedit o figură cheie în încercarea de a zădărnici eforturile interne de la Casa Albă de a convinge Ucraina să declanșeze o anchetă de corupție împotriva rivalului politic al președintelui Joe Biden și a fiului acestuia, Hunter.

Aceste eforturi și o controversată conversație telefonică din 25 iulie în care Trump i-a cerut omologul său ucrainean Zelenski să dispună anchetarea lui Biden stau la baza actualei anchete din Congresul american. Donald Trump neagă că a greșit cu ceva și a spus că ancheta e falsă.

Comisia Europeană a aprobat joi o asistență financiară de aproape 25 de milioane de euro pentru a ajuta guvernul R.Moldova să aplice reforme esențiale în domeniile poliției, combaterii corupției și a spălării banilor, agriculturii și dezvoltării rurale. Comisarul european pentru poltica de vecinătate Johannes Hahn e citat într-un comuniciat de pe site-ul Comisiei Europene cu declarația că „pachetul de asistență aprobat astăzi – al patrulea din iulie până în prezent – este dovada angajamentului ferm și constant al Uniunea Europeană față de calea reformelor urmată de Republica Moldova. Această asistență ar trebui să fie considerată ca fiind recunoașterea eforturilor susținute depuse de guvernul Republicii Moldova pentru a găsi soluții la problemele din domenii vitale precum justiția și statul de drept, în beneficiul cetățenilor acestei țări. UE este pregătită să sprijine în continuare acest proces important, care depinde de obținerea unor rezultate concrete, în special în ceea ce privește mult așteptata reformă a justiției”.

Asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice în exercițiu Philip Reeker a declarat că atît cetățenii ruși cît și cei ucraineni „plătesc un preț” pentru „influența malignă” a Rusiei. Într-un interviu în exclusivitate acordat Europei Libere în 31 octombrie, Reeker a acuzat Rusia că „întreține un război fierbinte” în estul Ucrainei în care au fost uciși mii de oameni, și a descris activitățile Rusiei acolo drept ocupație. Reeker a mai spus că Rusia nu și-a îndeplinit obligațiile pe care și le-a asumat în cadrul tratativelor de pace de la Minsk menite să pună capăt conflictului din estul Ucrainei declanșat acum cinci ani și jumătate.

Consiliul Audiovizualului de la Chișinpu a aprobat promovarea gratuită a unui spot informativ despre alegerile prezidențiale din România, prezentat de ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

Acesta va fi difuzat la posturile de radio și de televiziune din Republica Moldova înnmtre 31 octămbrie - 21 noiembrie. Cetățenii români din Republica Moldova sînt informați la ce secții pot vota și de ce documente au nevoie. Alegerile prezidențiale din România au loc pe 10 noiembrie, cu un al doilea tur de scrutin în 24 noiembrie. În diaspora, deci și în Rep. Moldova, votul va dura trei zile, de vineri până duminică. 37 de secții de votare vor fi deschise în R.Moldova pentru scrutinul prezidențial românesc.