La Kiev, pe stadionul Olimpic, a avut loc dezbaterea electorală între candidații la președinția Ucrainei - actualul șef al statului Petro Poroșenko și actorul de comedie, favoritul campaniei, Volodimir Zelenski. Au fost primele și singurele dezbateri ale celor doi concurenți care se vor confrunta în turul doi al alegerilor, duminica aceasta.

Petro Poroșenko a repetat că Volodimir Zelenski nu ar avea destulă competență pentru a fi un președinte capabil să apere Ucraina de agresiunea Rusiei și l-a acuzat, din nou, de faptul că nu este un candidat independent, ci reprezentantul unor oligarhi certați cu legea – „o coloană a 5-a a Rusiei”, care doresc să-și ia revanșa. La rândul său, Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Poroșenko de faptul că el însuși este un oligarh, care ar putea să compară în fața justiției. Zelenski a spus că el este rezultatul greșelilor guvernării lui Poroșenko, al dezamăgirii celor care au făcut Revoluția „EuroMaidan”, în 2014. „Am venit să distrug sistemul”, a spus Zelenski. Cei doi au respins vehement acuzațiile pe care și le-au adus reciproc. Răspunzând la una din întrebările lui Poroșenko, Zelenski spus că Ucraina a ales calea europeană și a plătit un preț enorm pentru aceasta, iar el va apăra alegerea ucrainenilor.

Și tot Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru RBK Ucraina, a promis că în cazul probabil în care va fi ales președinte, va organiza un referendum în legătură cu aderarea Ucrainei la NATO. „Este evident că NATO înseamnă securitate și un nivel înalt de pregătire al armatei, dar vreau să unesc țara”, a spus Zelenski. El a adăugat că va depune eforturi pentru a convinge oamenii din părțile estice ale Ucrainei, care vorbesc în cea mai mare parte limba rusă, să depășească viziunea lor negativă asupra NATO.

La Minsk, președintele Aleksandr Lukașenka a anunțat că alegerile parlamentare în Belarus vor avea loc deja în 2019, pe 7 noiembrie, cu un an mai devreme de încheierea mandatului de patru ani al deputaților. Într-un discurs către națiune și Parlament, el a ținut să asigure că nu caută avantaje să se mențină la putere. Alegerile prezidențiale în Belarus ar urma să aibă loc în 2020. Observatori independenți anticipează că acest scrutin ar putea și el să aibă loc înainte de termen, odată cu alegerile parlamentare anticipate. Scrutinul legislativ din 2016 din Belarus a fost recunoscut de observatori din Rusia și CSI, dar nu și de misiunea OSCE care a apreciat că acesta nu a fost nici liber, nici corect.

La Chișinău, avocatul poporului Mihai Cotorobai a declarat că situația drepturilor omului anul 2018 a continuat să degradeze în mai multe domenii, între cele mai importante fiind accesul la justiție, libertatea de exprimare, drepturile deținuților și dreptul la asistența medicală. Ombudsmanul a prezentat, într-o conferință de presă, un raport cu privire la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova pe parcursul anului trecut. Totodată, ombudsmanul a spus că, în 2018, statul Republica Moldova nu a reușit să asigure dreptul cetățenilor de a alege și de a fi ales, referindu-se la anularea rezultatelor alegerilor pentru funcția de primar în Chișinău.

La Kiev, pe stadionul Olimpic, în cursul serii va avea loc dezbaterea electorală între candidații la președinția Ucrainei, actualul șef al statului Petro Poroșenko și actorul de comedie, favoritul campaniei, Volodimir Zelenski. Sunt primele dezbateri electorale ale celor doi concurenți din turul doi al alegerilor care vor avea loc duminică, 21 aprilie.

Cu puțin timp înainte, la o întâlnire cu alegătorii, Poroșenko l-a numit pe Zelenski „dezertor”, repetând acuzațiile ministerului apărării potrivit căruia, în 2014, oponentul său s-ar fi eschivat de la încorporarea în armată. Poroșenko a spus că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, visează la un președinte „slab și nepregătit” al Ucrainei. În opinia sa, Zelenski nu ar avea capacitatea să i se opună lui Putin și că el ar fi „o amenințare pentru Ucraina”. Mandatul de cinci ani de președinte nu este „o comedie” sau un „experiment”, a mai zis Poroșenko.

Pentru dezbaterile de pe stadion între Poroșenko și Zelenski s-a rezervat puțin peste o jumătate de oră. După acestea sunt programate dezbateri la televiziunea publică, dar Zelenski a anunțat nu va veni la televiziune.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova a emis un avertisment cu cod galben de îngheț la suprafața solului. Riscul unor înghețuri se menține în următoarele două zile, când dimineața devreme, izolat, temperaturile ar putea să cadă până la -1, -3 grade. Se anunță că, începând cu săptămâna viitoare, vremea se va încălzi treptat - de la o medie de +12 grade luni, până la +23 de grade, vineri.

La Chișinău, un grup de deputați independenți a cerut Curții Constituționale să precizeze dacă Parlamentul este în drept să modifice sistemul electoral înaintea unor alegeri anticipate. Deputații Ion Groza, Alexandr Oleinic și Viorel Melnic au rugat Înalta curte să se pronunțe în regim de urgență, precizează un comunicat de presă al Legislativului. Între altele, ei au cerut Curții să spună că Parlamentul este în drept să modifice sistemul electoral la intervale de timp mai mici decât un mandat deplin al legislativului și dacă pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate în baza unui alt sistem electoral decât cel folosit la alegerile parlamentare ordinare. Cei trei deputați consideră că modificarea sistemului electoral și organizarea de alegeri anticipate convenabile doar unor actori politici este „o încălcare extrem de gravă a principiilor statului de drept”.

Cu cât mai aproape va fi termenul de dizolvare a Legislativului, cu atât discuțiile între partidele din Parlament vor fi mai constructive, a spus președintele Igor Dodon, într-o emisiune televizată la Moldova 1, citat de IPN. Dodon susține că Partidul Socialiștilor a fost și este în opoziție față de partidul de guvernământ al democraților și, din acest motiv, socialiștii și blocul ACUM ar trebui să-și unească forțele împotriva guvernării. Pe de altă parte, liderii blocului ACUM le reproșează socialiștilor că nu ar fi preocupați de ceea ce numesc „demontarea regimului oligarhic”. În aceeași emisiune de la Moldova 1, Igor Dodon a mai spus că, în cazul unui blocaj politic continuu, va cere Curții Constituționale permisiunea să stabilească el data alegerilor locale din acest an, așa încât acestea coincidă cu scrutinul parlamentar anticipat. „Dacă se ajunge la un blocaj politic, ar fi bine să avem toate alegerile împreună”, a explicat Igor Dodon. Potrivit estimărilor, șefului statului, dacă până pe 21 iunie deputații nu aprobă nicio lege și nu reușesc să învestească un guvern, atunci Parlamentul ar putea fi dizolvat, iar alegerile anticipate ar putea avea loc la sfârșitul lui septembrie sau începutul lui octombrie.

O jurnalistă de investigație a fost ucisă joi seară, în Irlanda de Nord, în timpul ciocnirile violente dintre protestatari și forțele de ordine. Poliția crede că a fost un „atac terorist” al unei noi grupări extremiste republicane „Noua IRA”, care viza forțele de ordine. S-ar părea că uciderea jurnalistei Lyra McKeen a fost accidentală, ea fiind în apropierea unui mașini de poliție când s-a tras.

Curtea Constituţională din România a amânat pentru a treia oară, până pe 20 mai, decizia asupra sesizării vicepreședintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache, pe tema constituirii completurilor specializate de judecată în cazurile de corupție la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Dacă Curtea Constituțională dă curs sesizării, sentinţele din prima instanţă în cazuri de corupție ar putea fi contestate și desființate, iar procesele reluate de la zero. O astfel de hotărâre l-ar putea scăpa pe liderul Partidului Social Democrat de guvernământ,Liviu Dragnea de condamnarea, în primă instanță, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare,în procesul angajărilor fictive.

Florin Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Pe de altă parte, șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, a spus că, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție. Totodată a arătat că din toate țările UE, numai în Austria funcționează completuri specializate în fapte de corupție pe lângă Curțile Supreme.

Ministerul american al apărării a confirmat joi că Phenianul a efectuat un test de armament cu o zi înainte, precizând că nu a fost vorba despre o rachetă balistică. „A fost un test", a declarat ministrul interimar american al apărării, Patrick Shanahan.

Presa nord-coreeană a anunţat că liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a supervizat miercuri testarea unei noi „arme tactice ghidate", fără să ofere detalii despre natura armei.

„Nu doresc să intru în detaliile serviciilor noastre de informaţii, dar spun că nu a fost vorba despre o rachetă balistică", a afirmat Patrick Shanahan.

Președintele american Donald Trump a avut două întrevederi cu liderul nord-coreean Kim Jong-Un, în tentativa de a negocia un acord de dezarmare nucleară a peninsulei Coreea, sondate fără nici un rezultat, motiv pentru care sancțiunile economice impuse regimului de la Phenian nu au fost ridicate.

La Belgrad este programată o demonstrație a susținătorilor președintelui sârb Alexander Vucici după luni de proteste săptămânale ale opoziției. Nu este clar câtă lume va participa la manifestația de vineri, dar săptămâna trecută, în capitala Serbiei a avut cel mai mare protest al opoziției împotriva tendințelor autoritate ale președintelui Vucici, a atacurilor la libertatea presei dar și a altor probleme interne. Protestele opoziției au izbucnit în decembrie 2018, după ce unul din liderii opoziției, Borko Stefanovic a fost bătut de persoane mascate.

Ani de zile un naționalist, Vucici s-a reformat într-un politician pro-european, care încearcă totuși să mențină relații strânse de cooperare cu Rusia.

„Nu ne ia nimeni în serios în România dacă nu activăm articolul 7”, a declarat Europei Libere, europarlamentara germană Ingeborg Gräßle, șefa comisiei de control bugetar din Parlamentul European, care a cerut în plus guvernului român să înceteze atacurile la adresa Laurei Codruta Kovesi.

Gräßle a făcut parte din delegația Parlamentului European care a negociat cu ambasadorii țărilor UE numirea primului procuror șef european, negocieri care au fost suspendate, până după alegerile europarlamentare. Kovesi era candidata Parlamentui în timp ce Consiliul UE l-a susținut pe candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Luni, 15 aprilie, în cursul ultimei sesiuni în plen a actualului Parlament European, Ingeborg Gräßle a cerut demararea procedurii pentru declanșarea Articolului 7 al Tratatului UE împotriva României, precum și înghețarea fondurilor europene dacă guvernul nu renunță la atacul împotriva justiției și statului de drept. Cea mai gravă consecință a activării articolului 7 din Tratatul UE pentru un stat membru este suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE. Acest mecanism a fost utilizat până acum doar în cazul Poloniei și este aplicat când are loc o „încălcare gravă" a valorilor UE.

Între timp, la București, controversatul ministru al justiției Tudorel Toader, care promisese adoptatea unor Ordonanțe de guvern ce i-ar fi favorizat pe mulți demnitari acuzați de corupție, și-a înaintat demisia după ce a pierdut sprijinul politic al Partidului Social-Democrat de guvernământ.

Selecția oficială a celei de a 72-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes, prezentată joi, include și filmul „La Gomera”, al cincilea lungmetraj de ficţiune al lui realizatorului român Corneliu Porumboiu. Filmul lui Porumboiu va avea premiera mondială la Cannes unde concurează pentru trofeul Palme d'Or. Printre alte filme selectate: „The Dead Don’t Die” de Jim Jarmush (filmul de deschidere al Festivalului), „Sorry I Missed You” al realizatorului britanic KenLoach și „Pain & Glory” de Pedro Almodovar. Juriul din acest an este condus de realizatorul Mexican Alejandro Gonzales Inarritu. Actorul francez Alain Delon va primi un premiu pentru întreaga carieră.

Festivalul de la Cannes se va desfășura în perioada 14-25 mai.

Corneliu Porumboiu a debutat în lungmetraj în anul 2006 cu filmul „A fost sau n-a fost?”. Filmul, realizat din fonduri independente, a avut premiera mondială la Festivalul de la Cannes unde a obţinut premiul pentru debut Caméra d'Or şi premiul pentru distribuţie Label Europa Cinémas.

Al doilea lungmetraj al lui, „Poliţist, adjectiv”, a fost selecţionat la Festivalul de Film de la Cannes, în secţiunea Un Certain Regard. Au urmat filmele „Când se lasă seara peste Bucureşti sau metabolism”(2013) şi „Al doilea joc” (2014).

Pe stadionul olimpic din Kiev are loc vineri prima și singura dezbatere publică între președintele Petro Poroșenko și contracandidatul său, actorul Volodimir Zelenski, înainte de turul de balotaj al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică 21 aprilie. Ultimul sondaj de opinie, dat publicității joi, îl plasează pe Zelenski mult în fața președintelui în exercițiu. Zelenski este creditat cu 57,9% din preferințele electoratului, iar Poroșenko cu 21,7%. Într-un sondaj anterior, din 5 aprilie, Zelenski avea 61%, iar Poroșenko 24%.

Ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov a declarat că se așteaptă ca la dezbaterea de vineri, de pe stadion, să participe în jur de 60 de mii de persoane.

Raportul procurorului independent Robert Mueller, dat joi publicității la Washington, confirmă faptul că Rusia s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016, câștigate de Donald Trump. Raportul, care a fost editat înainte de publicare, mai confirmă să eforturile președintelui de a submina ancheta lui Muller, dar ajunge la concluzia că nici Trump, nici membri ai ecipei sale de campanie electorală nu au colaborat cu Rusia în cursul campaniei prezidențiale.

„Nu există colaborare. Nu există obstrucționare” a justiției, declara satisfăcut președintele Trump joi noapte, la Casa Albă după publicarea raportului de 400 de pagini. Raportul nu menționează nici o încălcare directă a legii, nici o faptă care ar putea fi incriminată în baza actualei legislații și în limitele prerogativelor acordate anchetei lui Muller. Cu toate acestea, conține suficiente pasaje compromițătoare, care documentează încercările președintelui de a submina ancheta, pentru le permite liderilor opoziției democrate din Congres să vorbească despre „comportamentul amoral, corupt și necorespunzător” al președintelui. Este de așteptat ca în Congres să continua anchete în diverse comisii, în baza informațiilor din raportul Mueller.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că raportul este irelevant pentru Rusia, dar că-l va „răsfoi” și va decide dacă „merită să-l informeze” pe președintele Vladimir Putin.

La Washington, a fost dat publicității raportul întocmit de către procurorul special Robert Mueller despre implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Raportul de 400 de pagini a fost editat, unele din informații fiind, în continuare, secretizate. Ministrul american al justiţiei William Barr, într-o conferință de presă, a anunțat că raportul dovedește implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016, câștigate de Donald Trump, dar că „investigația – care a durat aproape 2 ani – nu a găsit stabilit că președintele Trump sau echipa sa electorală ar fi conspirat sau ar fi coordonat cu Rusia implicarea ei în aceste alegeri”.

Ministrul american al justiției a mai spus și că raportul Mueller nu prezintă dovezi că președintele Trump ar fi încercat să obstrucționeze justiția în timpul acestei investigații și Casa Albă a colaborat cu investigația. În declaraţiile sale, ministrul Barr a repetat ceea ce prezentase și pe 24 martie în rezumatul de patru pagini al raportului de 400 de pagini al investigației lui Robert Mueller. William Barr a mai spus și că niciun material secretizat din acest raport nu a fost făcut invocându-se „privilegiul președintelui”, dar ministrul justiției a spus că oficialități de la Casa Albă au revăzut raportul redactat care a fost făcut public în această după amiază.

Parchetul General al României a dat publicității un extras din rechizitoriul întocmit de procurorii militari în dosarul Revoluției din 1989. Potrivit hotnews.ro, grupul din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989, componenții acestei grupări înțelegând foarte bine importanţa televiziunii şi a radioului public în acele momente.

În acest dosar au fost trimiși recent în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, şi gen. (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviației Militare.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Ministrul ceh al justiţiei Jan Kněžínek și-a anunțat astăzi demisia, fără să dea amănunte. Este a treia demisie din cabinetul premierului Andrej Babiš, care ar putea fi trimis în justiție pentru fraudă. Opoziția acuză presiuni din partea premierului după ce ieri poliția cehă a recomandat procuraturii să-l dea în judecată pe premierul Andrej Babiš, acuzat de fraudarea subvențiilor europene. Procuratura a anunțat, miercuri, că a primit rezultatele anchetei Poliției, care a investigat cazul celor două milioane de euro, primite ilegal de o fermă a familiei Babiš. Ferma a putut primi subvenții europene, numai după ce fusese transferată din posesia conglomeratului de firme Agrofert, condus de Babiš, în posesia familiei. Numai în acest condiții, ferma putea fi inclusă în categoria firme mici și mijlocii, subvenționată de Bruxelles. Ulterior, Agrofert a reluat ferma. Premierul respinge toate acuzațiile și se declară nevinovat. Președintele Miloš Zeman a anunțat ca o va numi ca ministru al justiției pe Marie Benešová, o apropiată a lui Zeman, de când era premier al Cehiei în anii 90.

Procedura de achiziție a încă cinci avioane F-16 de către România din Portugalia este pe ultima sută de metri, fiind posibil să se încheie în acest an, a anunțat ministrul roman al Apărării, Gabriel Leș, citat de corespondenții noştri la Bucureşti. În „două-trei săptămâni”, ministerul ar urma să anunțe o decizie prin care achiziția corvetelor să fie deblocată.

„Cred cu tărie că în acest an este posibil să semnăm contractul pentru cele cinci avioane”, a spus ministrul Apărării, Gabriel Leș, într-o conferință de presă.

Leș a comentat, legat de includerea României de către SUA pe lista de clienți exclusivi pentru avioanele F-35 de generația a 5-a, că „este un pic prea mult”. Un avion F-35 nou costă în jur de 90 de milioane de dolari, în timp ce România a plătit pentru toate cele 12 avioane F-16 second-hand în jur de 150 de milioane de euro, din totalul contractului de 628 de milioane de euro, semnat în 2013 cu Portugalia.

Organizația Internațională a Muncii (OIM) a lansat, în premieră pentru Republica Moldova, un proiect de Parteneriat Local de Ocupare, în orașul Cahul. Inițiativa urmărește crearea locurilor de muncă pentru tinerii expuși excluziunii sociale, noi oportunități de dezvoltare a afacerilor, posibilități de instruire a șomerilor la locul de muncă și facilitarea asocierii grupurilor de producători, informează un comunicat de presă al OIM, citat de agenţia IPN.

„Aproximativ 670 de persoane din raionul Cahul, inclusiv persoanele cu risc de excluziune socială, vor beneficia direct de oportunitățile oferite de proiect și aproximativ 1000 de persoane din comunitate vor deveni beneficiari indirecți”, a comunicat Violeta Vrabie, coordonatoarea proiectului OIM „Promovarea ocupării tinerilor”.

Parteneriatul Local de Ocupare din Cahul prevede implicarea a aproximativ 20 de parteneri publici și privați de nivel național și local, costul proiectului fiind de aproape 404 mii de dolari americani, aproape 184 de mii dintre care reprezintă contribuția OIM, iar 15 mii de dolari este contribuția actorilor locali. Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) va contribui cu peste 204 mii de dolari, prin scheme de granturi.

Parteneriatul Local de Ocupare a forței de muncă este un model creat de Uniunea Europeană și implementat cu succes de OIM în Bosnia și Herțegovina.

Compania Facebook a anunțat că a blocat accesul mai multor grupări de extremă dreapta din Marea Britanie și liderilor lor pentru că promovau violența și ura. Dintre organizațiile interzice de Facebook este si Liga Engleză pentru Apărare, Marea Britanie înainte de orice, Frontul Național, Partidul Național Britanic și Gruparea Internațională a Cavalerilor Templieri.

Facebook afirmă că aceste grupări au încălcat politica instituției promovând ura și violența. „Indivizii și organizațiile care răspândesc ură, atacă sau cer excluderea altora pe baza a ceea ce sunt, nu au ce căuta pe Facebook”, se arată în comunicatul companiei. Mai mult, comunicatul mai precizează că „postările și alte materiale care exprimă sprijin sau care lauda aceste grupări și lideri, vor fi de asemenea interzise”.

Gruparea internațională de extremă dreaptă Cavalerii Templieri a anunţat că este „consternată” de decizia Facebook și că ia în considerare aducerea cazului în fața justiției.

Deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate au făcut o solicitare către Serviciul de Informație și Securitate în care au adresat opt întrebări cu referire la expulzarea celor șapte profesori turci de la liceele Orizont în septembrie 2018. Documentul solicitării în acest sens a fost făcut public de deputatul PAS Dumitru Alaiba, citat de site-ul Unimedia.

La data expulzării, Amnesty International Moldova a criticat acțiunea autorităților, considerând că a fost încălcată legislația internațională, iar în Turcia, profesorii nu vor avea parte de un proces echitabil.

Șapte eurodeputați au trimis o scrisoare către președintele Igor Dodon și prim-ministrului, Pavel Filip, prin care au solicitat eliberarea urgentă a profesorilor reținuți, dar autoritățile nu au dat nici o explicație. Critici pentru acțiunile autorităților de la Chișinău au venit și de la comisarul european pentru extindere si politica vecinătății, Johanes Hahn.

Ședința de judecată, programată pentru astăzi la Judecătoria Chișinău în cel de-al doilea dosar deschis pe numele fostului premier Vlad Filat, a fost amânată până pe 2 mai, informează site-urile de știri moldovenești.

Amânarea a fost solicitată de avocații lui Vlad Filat, iar avocatul său Victor Munteanu a cerut să se determine dacă aceasta este instanța competentă pentru a judeca acest caz.

Vlad Filat a fost escortat de mascați și a transmis jurnaliștilor că își dorește să discute cu presa, dar nu este lăsat s-o facă.

Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare și se află în detenție pentru corupție. În acest al doilea dosar este învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Kremlinul a anunțat că liderul nord coreean Kim Jong Un ar intenționa să facă o vizita la Moscova „în a doua jumătate a lunii aprilie”, la invitația președintelui Rusiei Vladimir Putin.

Putin va merge în China, unde va participa, între 26-27 aprilie, la un forum consacrat traseelor maritime și terestre de transport.

Anunţul Kremlinului vine pe fundalul eforturilor diplomatice americane de a convinge Fenianul să renunțe la ambițiile sale nucleare. Astăzi, Coreea de Nord a cerut Statelor Unite să îl îndepărteze de la aceste negocieri pe secretarul de stat Mike Pompeo. Reprezentantul special al Statelor Unite pentru negocierile cu Coreea de Nord, Stephen Biegun, se afla la Moscova de ieri, pentru a discuta denuclearizarea Coreii de Nord.

O consilieră a președintelui american Donald Trump, Fiona Hill, a avut, miercuri, convorbiri la Moscova cu oficiali ruși, a anunțat, joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit lui Peskov, doamna Hill a discutat cu Iuri Ușakov, un consilier al președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Fiona Hill este director principal pentru afaceri europene și rusești în Consiliul de Securitate națională al Statelor Unite. Potrivit lui Peskov, la aceste întâlniri s-a discutat despre relațiile bilaterale, dar nu și despre vreo potențială întrevedere între președintele Statelor Unite și cel al Rusiei.

Vizita a avut loc cu o zi înainte ca ministerul american al justiției să facă publică o variantă mai amplă a raportului procurorului special Robert Mueller privind acuzațiile de amestec rusesc în alegerile din 2016, câștigate de Donald Trump - cu unele nume și informații secretizate.

Rusia a negat orice implicare în alegerile americane din 2016, iar Peskov a spus, joi, că raportul este neimportant pentru Rusia.

Imediat după publicarea „raportului Mueller”, o echipă de colaboratori ai lui Trump în frunte cu avocatul Rudy Giuliani va da publicității o „dezmințire”. Trump a spus deja că raportul îl „exonerează” total, dar criticii lui spun că documentul îl incriminează cel puțin în ce privește bănuielile de obstrucționare a justiției.