Ucraina a intrat duminică în ape politice tulburi, după ce un sondaj la ieșirea de la urne a arătat că actorul Volodimir Zelenski, lipsit de orice experiență politică și cu obiective politice neclare, a câștigat cu ușurință suficiente voturi pentru a deveni următorul președinte al unei țări aflate în stare de război cu Rusia.

Victoria aparentă a lui Volodmir Zelenski, în vârstă de 41 de ani, este o lovitură uriașă pentru actualul președinte Petro Poroșenko, care a încercat să adune ucrainenii în jurul său, prezentându-se drept ultima redută împotriva agresiunii rusești și ca un campion al identității naționale ucrainene.

Sondajul național la ieșirea de la urne a arătat că Zelenski a câștigat 73% din voturi, iar Poroșenko doar 25%.

Dacă sondajul este corect, Zelenski, care joacă rolul unui președinte fictiv într-un serial popular de televiziune, va prelua acum conducerea unei țări aflată practic în război cu Rusia, după anexarea Crimeei și sprijinul adus de Moscova insurgenței pro-ruse din estul Ucrainei.

Zelenski, a cărui victorie se încadrează într-un model de politicieni populiști, anti-instituție, care nu plasează Europa în preocupările lor, cum s-a văzut și în alte țări, a promis să pună capăt războiului din regiunea de est, în regiunea Donbas, și să înlăture corupția pe fondul prețurilor în creștere și al scăderii nivelului de trai.

Investitorii doresc acum reasigurări că el va accelera reformele necesare pentru a atrage investiții străine și pentru a menține țara într-un program al Fondului Monetar Internațional.

90 de parlamentari PSD, ALDE, PNL și PMP au inițiat un proiect de lege care propune majorarea sprijinului financiar anual acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de pe Muntele Athos (Grecia), de la suma de 250.000 de euro la 960.000 de euro, informază site-ul ziare.com.

Potrivit inițiatorilor, „este necesar ca statul român să acorde sprijin financiar permanent pentru restaurarea, conservarea și întreținerea complexului de clădiri și a operelor teologice, culturale, istorice și artistice ce compun Schitul Prodromu, dar și pentru dezvoltarea relației spiritual-culturale și sociale a pelerinilor cu acesta”.

Banii urmează să fie folosiți în special pentru conservarea unor icoane din aur și argint, moaște, acte, documente, manuscrise, hrisoave și alte opere teologice, literare și istorice. O parte din fonduri urmează să fie alocate pentru construcții. Lucrările de restaurare a schitului au început în urmă cu 30 de ani, iar până în prezent s-au realizat doar în proporție de 40%.

Portalul DnestrTV de la Bender publică o scrisoare scrisă de mână care este atribuită fostului șef al Internelor de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, în care acesta susține că a fost răpit pe teritoriul Republicii Moldova de poliția moldoveană, după care transmis structurilor de forță transnistrene, unde a fost supus torturii și bătut printre altele și pentru că ar fi refuzat să depună mărturii împotriva fostului lider al regiunii, Evgheni Șevciuk.

Kuzmiciov cere să fie vizitat de un reprezentant consular al Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău și spune că în prezent este izolat în celula 29 a închisorii Hlinaia din raionul Grigoriopol din stânga Nistrului și i se refuză asistența medicală de care are nevoie.

Avocatul Veaceslav Țurcan, care îl apără pe fostul oficial transnistrean, a declarat săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă, că „participarea polițiștilor la furtul, răpirea unei persoane este răspunderea directă a Republicii Moldova și în așa cazuri ori se face urmărirea penală eficientă și se dovedește acest lucru prin accesul la materiale sau se mimează urmărirea penală și atunci ni se deschide direct calea la CEDO”.

Avocații de la Promo-LEX spun că, în prezent, pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului sunt trei cauze în care anumiți cetățeni au fost răpiți și transmiși administraţiei din stânga Nistrului, cu complicitatea polițiștilor moldoveni.

Preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, a avut vineri şi sâmbătă mai multe întrevederi cu oficiali ruşi de rang înalt la Damasc, în vederea pregătirii unor negocieri de pace şi a închirierii portului Tartus. Potrivit agenției de stat ruse Tass, contractul pentru închirierea de către Rusia a portului Tartus ar putea fi semnat în curând.

Până acum Rusia a folosit o baza militară de la acest port, dar noul contract ar urma să ofere control complet Rusiei în acest port. Rusia și Iranul au sprijinit regimul Assad în cei aproape opt ani de război civil, în timp ce Statele Unite și Turcia au susținut diferite grupări anti - Assad.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat, la lansarea candidaților Partidului Mișcarea Populară (PMP) pentru alegerile europene, că principala sa misiune, dacă va obține un mandat în Parlamentul European, va fi unirea României cu Republica Moldova, aceasta fiind prioritatea sa ca politician după aderarea României la UE și NATO.

Liderul PMP a făcut apel la PSD, aflat la guvernare la București, să deblocheze activitatea Agenției naționale pentru cetățenie, în sensul acoperirii restanțelor față de solicitările românilor din Republica Moldova. Până acum, a arătat Băsescu, au obținut cetățenia română 1 milion de moldoveni, din 3,5 milioane.

Dacă mai obțin încă 1 milion cetățenie română, se poate spune că „facem unire prin cetățenie”, a mai precizat fostul președinte al României. PMP, partidul înființat de Traian Băsescu la finalul celor două mandate prezidențiale, este creditat în sondajele de opinie cu 4,7% din voturi, sub pragul de 5%, de accedere în Parlamentul European.

În Ucraina are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, în care actualul președinte Petro Poroșenko îl are drept contracandidat pe actorul de comedie Volodimir Zelenski, un novice în politică. Acesta are, potrivit ultimelor sondaje de opinie, un avans important față de actualul președinte.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 8, ora Chișinăului, și se vor închide, tot la ora 8 seara. La confruntarea lor electorală de pe stadionul olimpic de la Kiev, Zelenski a spus că își dorește să „spargă” actualul sistem, să lupte împotriva corupției, tocmai pentru că este „din afara politicii”. Dacă va fi ales, a mai spus actorul devenit politician, ar continua drumul către Alianța Nord Atlantică al Ucrainei, dar numai după ce populația ar fi consultată într-un referendum.

Actualul președinte a avertizat că într-o țara care este în război cu Federația Rusă este „foarte riscant” să fie la Kiev un președinte fără experiență și și-a cerut scuze de la alegătorii săi pentru ceea ce nu a putut realiza în mandatul pe care l-a avut. În timpul mandatului său, Poroșenko a semnat acordul de Asociere al Ucrainei cu Uniunea Europeană și a susținut activ despărțirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Patriarhia Moscovei.

Secțiile de votare s-au deschis în aceasta dimineață în capitala Macedoniei de Nord, Skopje, pentru alegerea președintelui țării. În competiția electorală se află Gordana Jovanovska-Davkova, de 63 de ani, candidată independentă susținută de conservatori. Este profesoară de drept constituțional și a fost o opozantă a înțelegerii cu Grecia.

Stevo Pendarovski a fost coordonatorul admiterii Macedoniei de Nord în Alianța Nord Atlantică și este susținut de social democrați. El a fost un avocat puternic al înțelegerii cu Grecia pentru schimbarea numelui țării și normalizarea relațiilor cu Atena. Al treilea candidat este Blerim Reka, fost ambasador al Macedoniei la Uniunea Europeană, care este susținut de două partide albaneze mai mici.

Funcția de președinte în Macedonia de Nord este mai ales ceremonială, dar șeful statului deține funcția de șef al armatei și trebuie să semneze toate legile decise de parlament. Pentru ca unul din cei trei candidați să fie ales, este nevoie ca participarea la vot să fie de cel puțin 40 % din populația cu drept de vot, care constituie 1 milion 800 de mii de oameni.

Arhiepiscopul Parisului, Michel Aupetit, a săvârșit liturghia din noaptea de Paște la catedrala Saint Sulpice în loc de Notre Dame, iar slujba de astăzi la Catedrala Saint Eustache.

În predica sa de noaptea trecută, arhiepiscopul Aupetit a vorbit despre simbolul reprezentat de Catedrala Notre Dame pentru lumea creștină europeană.

Luni 16 aprilie, catedrala Notre Dame a fost în mare parte distrusă de un incendiu devastator, însă multe din operele de artă și simbolurile religioase au fost salvate, printre care și Coroana de Spini a Mântuitorului.

Papa Francis conduce serviciul religios de Paște de la Vatican, pe fundalul știrilor legate de cele opt explozii repetate la biserici creștine și hoteluri de lux din trei localități din Sri Lanka, soldate cu peste 200 de morți și sute de răniți.

Potrivit autorităților, nouă străini se află printre morți. Până acum nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru atacuri. În a șaptea explozie, informează BBC, au murit și doi polițiști. Președintele din Sri Lanka a cerut populației să își păstreze calmul și să colaboreze cu poliția. Populația din Sri Lanka este majoritar budistă, numai 7% sunt creștini. Suveranul pontif rostește astăzi predica sa de Paște, Urbi et Orbi, în care vorbește despre conflictele din lume și problemele globale.

La predicile sale din Săptămâna Patimilor, Papa Francis a acuzat politicienii că au „inimi blindate” și că nu răspund problemelor societății, și a făcut un apel în sprijinul ajutorării celor săraci, bătrâni, bolnavi și în sprijinul migranților.

Atacurile de astăzi, din Sri Lanka, au fost condamnate de lideri politici din întreaga lume, printre care președintele Statelor Unite Donald Trump, cancelara Germaniei, Angela Merkel, președintele Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și ministrul Iranian de externe Javad Zarif. În Sri Lanka a fost declarată stare de urgență și autoritățile au anunțat că au făcut șapte arestări și că în atac ar fi fost implicați atentatori sinucigași.

Premierul Cehiei, Andrei Babiș, a anunțat astăzi că nu va demisiona dacă va fi inculpat pentru rolul lui într-o fraudă de 2 milioane de euro din fonduri europene.

Pe 17 aprilie, poliția cehă a propus punerea lui sub acuzare într-un caz de mare corupție în care, dacă va fi găsit vinovat, va putea fi închis între 5 și 10 ani. Într-un interviu pentru cotidianul Dnes – al cărui proprietar este – Babiș a spus că nu va demisiona pentru că el consideră cazul său drept unul politic. O fermă a sa a putut primi subvenții europene după ce a fost transferată din posesia conglomeratului de firme Agrofert, condus de Babiș, în posesia familiei sale. Numai în aceste condiții ferma putea fi inclusă în categoria firme mici și mijlocii, subvenționată de Bruxelles. Ulterior, Agrofert a reluat ferma de la familia Babiș. Premierul respinge toate acuzațiile și se declară nevinovat.

La Paris și în alte localități ale Franței continuă, pentru al 23-lea weekend consecutiv, protestele așa-numitelor „veste galbene”. Protestatarii cer impozite mai mici și creșterea pensiilor. Cei care s-au adunat în jurul Catedralei catolice Notre-Dame, unde luni a avut loc un incendiu devastator, scandau lozinci spunând că nu doar salvarea Catedralei și reconstrucția ei este singura problemă a Franței.

În jur de 60 de mii de polițiști au fost desfășuraţi în întreaga Franță. Potrivit poliţiei din Paris, autorităţile au reţinut 126 de persoane sâmbătă după-amiază şi au controlat prin sondaj peste 11.000 de persoane care încercau să intre în capitală pentru a lua parte la protestele de sâmbătă.

Poliţia a folosit gaze lacrimogene pe fondul tensiunilor de la un marş la care au participat câteva mii de persoane care se deplasau de la Ministerul Finanţelor către Place de la Republique, în estul Parisului.

Protestele împotriva guvernului președintelui Emmanuel Macron au făcut importante pagube materiale în Paris, la mitingurile trecute, mai ales în cele mai elegante și vechi cartiere ale capitalei franceze. Emmanuel Macron urmează să dea un răspuns solicitărilor protestatarilor „vestelor galbene” joi, 25 aprilie.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis vineri un mesaj cu ocazia sărbătorii evreilor de Paște (Pesah), în care reafirmă angajamentul său pentru protejarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi ocrotirea patrimoniului spiritual şi cultural al minorităţilor etnice, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, citat de agenția Agerpres.

„Odată în plus, condamn acţiunile care aduc atingere libertăţii de conştiinţă şi care pângăresc memoria Holocaustului. În România, manifestările antisemite, xenofobe şi rasiste trebuie să fie sancţionate aspru, cu celeritate, în conformitate cu legislaţia în domeniu”, spune Iohannis, în mesajul care a fost prezentat de către consilierul prezidenţial Sergiu Nistor la Sinagoga Mare din Bucureşti.

Potrivit şefului statului român, comunitatea evreiască a contribuit „în mod definitoriu la modernitatea şi prosperitatea României, la independența şi unitatea naţională, precum şi la integrarea în structurile europene şi nord-atlantice şi asumarea valorilor democratice”.

La Moscova, vineri noaptea a avut loc un incendiu la cel mai mare seminar evreiesc (yeshiva) din Rusia, unde credincioșii se adunaseră pentru sărbatoarea de Paște. Potrivit purtătoarei de cuvânt a rabinului-șef al Moscovei, Olga Esaulova, nimeni nu a fost rănit în incendiul care s-a declanșat la un depozit pentru carnea koșer, distrusă toată.

În clădire se aflau 60 de credincioși, elevi, rabini, turiști, așezați în jurul mesei tradiționale de seder. Ea a mai spus că pe ușa seminarului au fost desenate svastici și cifra „88”, o referință la salutul nazist, iar faptul că incendiul a avut loc în timpul celei mai importante sărbători a evreilor este o rușine pentru Rusia.

„Acţiunile de distrugere a Cimitirului Evreiesc din Huşi reprezintă atacuri împotriva demnităţii umane”, a declarat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, vineri, la Huși, informează agenția Agerpres.

Ambasadorul SUA în România a fost vineri într-o vizită în judeţul Vaslui. Însoţit de vicepremierul Ana Birchall, de parlamentari de Vaslui, şi de autorităţile judeţene, diplomatul american a avut o întrevedere cu primarul municipiului Huşi, după care a mers să vadă Cimitirul Evreiesc din localitate, devastat în urmă cu trei săptămâni, când 73 de monumente funerare au fost vandalizate. „Nu este primul incident de acest fel din România. În ultimii doi ani au fost acte similare de vandalism în Bucureşti, în Reghin, în Zalău. Acestea nu sunt doar atacuri împotriva evreilor, ca o expresie a antisemitismului, ci sunt atacuri împotriva demnităţii umane”, a afirmat Klemm.

Întrebat despre declaraţiile autorităţilor judeţene care au condamnat cele întâmplate, dar au exclus ipoteza conform căreia actele respective ar avea vreo legătură cu anumite acţiuni antisemite, ambasadorul SUA în România a spus că nu vede alte motive pentru care actele de vandalism au avut loc. „Mi-e greu să găsesc altă explicaţie, altceva decât nişte acte anisemite”, a spus Hans Klemm.

Procurorii americani cer ca Maria Butina să fie condamnată la 18 luni de închisoare, după ce și-a recunoscut vina de conspirație și că a activat ca agent străin al Rusiei fără a fi înregistrată. Potrivit procurorilor, Butina ar fi acționat în cadrul unei scheme mai ample, pentru a obține informații și a stabili canale de comunicare cu politicieni americani, care să poată fi folosite în beneficiul Federației Ruse.

În decembrie, Butina a recunoscut că este vinovată, iar procesul ei va avea loc pe 26 aprilie. Pedeapsa maximă pentru faptele comise este de 5 ani de închisoare. Butina a fost arestată în iulie anul trecut și cazul ei a deteriorat și mai mult relațiile dintre Washington și Moscova. Investigația în cazul său nu este legată de cea a procurorului special Robert Mueller, despre amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din Statele Unite, din 2016.

Kremlinul spune că acuzațiile împotriva femeii de 30 de ani sunt „lipsite de temei”, iar președintele Vladimir Putin a acuzat autoritățile americane că au obținut recunoașterea vinovăției femeii prin presiuni. Avocatul Mariei Butina este citat de presa americană cu declarația că ea se așteaptă ca, după proces, să fie trimisă în Rusia.

În centrul capitalei Afganistanului, Kabul, a avut loc o explozie și o canonadă, informează Serviciul afgan al Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Interne, explozia a avut loc în apropiere de Ministerul Comunicațiilor și de hotelul Serena, frecventat mai ales de străini și care este fortificat. Atacul, care nu a fost revendicat, a avut loc la o săptămână după ce talibanii au anunțat declanșarea ofensivei de primăvară.

Oficialități din Kosovo au anunțat că 110 kosovari au fost aduși înapoi din Siria, printre care s-ar afla și 4 foști combatanți ai grupului extremist Statul Islamic. La o conferință de presă de vineri, șeful poliției kosovare a anunțat că 32 de femei și 74 de copii au fost repatriați și că operațiunea a avut loc în colaborare strânsă cu Statele Unite. Ambasada americană la Priștina a salutat revenirea kosovarilor.

Din 2012, aproximativ 400 de kosovari au mers în Siria și Irak și au luptat alături de gruparea extremistă Statul Islamic. Peste 70 au fost omorâți, iar alții continuă să se afle în Irak și Siria.

Majoritatea populației din Kosovo este musulmană.

Generalul Eberhard Zorn, șeful Statului Major General al Germaniei, vede Rusia drept „o mare ameninţare” la adresa păcii în Europa, informează sâmbătă agenția DPA, preluată de Agerpres.

Generalul german se referă la ocupația peninsulei Crimeea de către Rusia, la situația din estul Ucrainei, la otrăvirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal în Marea Britanie şi la suspendarea participării Rusiei la Tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF).

Privite în ansamblu, toate acestea evidențiază o anumită tendință, a apreciat Zorn, pentru care faptele Rusiei în Europa „vorbesc de la sine”.

Este nevoie de noi eforturi în vederea dezarmării, a adăugat generalul german, într-o referire la tratatul INF. „Dacă acest acord va dispărea cu totul, mi-aş face griji în legătură cu modul în care va evolua situația în privința forțelor nucleare intermediare”, a mai spus general german, adăugând că în aceste condiții ar deveni necesară implementarea unui nou sistem de monitorizare. Însă un astfel de mecanism va trebui să includă toți actorii importanți, a subliniat Zorn, mai exact Rusia, SUA şi China.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat cu privire la pericolul pe care îl presupun tentativele de manipulare a viitoarelor alegeri europene din mai, atât din interiorul, cât şi din afara Uniunii Europene, scrie agenția Agerpes.

„Văd deja tentative de influențare, prin manipulări, a alegerilor pentru Parlamentul European. Vin din multe direcții, nu numai din afara UE”, a spus Juncker, într-un interviu difuzat vineri de grupul media german Funke.

Potrivit șefului Comisiei Europene, există „state în interiorul UE” care încearcă să devieze voința alegătorilor „către o anumită direcție” şi prin intermediul difuzării de „fake news” (ştiri false). Însă Juncker a dat asigurări că executivul european este „echipat” pentru a răspunde acestor tentative şi a anunțat că-şi va înmulți eforturile în următoarele săptămâni pentru a putea face față oricăror situații care ar putea apărea.

Credincioșii catolici și protestanți sărbătoresc la acest sfârșit de săptămână Paștele. La slujba din Vinerea Mare săvârșită la Roma, Papa Francis i-a criticat pe politicienii care cu „inimi blindate” exploatează sărăcia oamenilor pentru a avea avantaje politice. Papa a condus credincioșii pe Drumul Crucii către Colosseum. La sfârșitul slujbei, Papa Francis a citit o rugăciune despre cei săraci, flămânzi, bătrâni, despre copiii abuzați și despre mediul înconjurător. De asemenea nu a uitat să îi pomenească pe migrații care „găsesc uși închise din cauza fricii și inimilor blindate ale politicienilor”. Papa Francis va conduce serviciile religioase din aceasta noapte și de mâine, de la Vatican, la sărbătoarea Paștelui.

Comunitatea evreiască din Moldova împreună cu evreii de pretutindeni sărbătoresc, începând cu seara de 19 aprilie, Paștele (Pesah). Sărbătoarea durează opt zile şi se va încheia pe 27 aprilie. Cu această ocazie, președintele Igor Dodon a transmis un mesaj de felicitare pentru întreaga comunitate evreiască din Moldova.

„Fie ca Pesah să dăruiască putere şi prosperitate tuturor dumneavoastră, să faciliteze integrarea civică, socio-culturală şi profesională, să promoveze toleranţa interconfesională, interetnică, stabilitatea şi pacea în Republica Moldova şi în toată lumea”, se arată într-un comunicat de presă al președinției, citat de agenția IPN.

Elisabeth Warren, care este înscrisă în competiția pentru a deveni candidata Partidului Democrat din Statele Unite pentru alegerile din 2020, a cerut în mod public declanșarea acțiunilor de impeachment împotriva președintelui Donald Trump, după publicarea raportului procurorului special Robert Mueller despre implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Democrata a scris pe Twitter că, potrivit raportului, „un Guvern străin ostil a atacat alegerile din 2016 pentru a-l ajuta pe Donald Trump, iar Donald Trump a salutat acest ajutor”. Doamna Warren mai scrie și că, „odată ales, Donald Trump a obstrucționat investigația”. În opinia ei, dacă Donald Trump nu va fi tras la răspundere, „acest lucru ar putea dauna grav și pe termen lung acestei țari”.

Președintele Donald Trump a susținut mereu că nu a existat nicio conspirație cu Rusia a echipei sale electorale și neagă că ar fi încercat să obstrucționeze justiția.

Democrații, care controlează Camera Reprezentanților, sunt divizați în legătură cu calea de urmat după publicarea de raportului Mueller. Autoritatea pentru a pune sub acuzare un președinte este a Senatului american, care este dominat de Partidul Republican. Ieri, un comitet al Camerei Reprezentanților a cerut în termeni legali publicarea raportului Mueller în întregime, inclusiv cu pasajele secretizate acum.

Ieri seara, la Kiev, pe stadionul olimpic a avut loc prima confruntare față în față a celor doi candidați la președinția Ucrainei: actualul președinte Petro Poroșenko și actorul Volodimir Zelenski, un nou venit în politică.

Cu două zile înainte de al doilea tur de scrutin – care va avea loc mîine, 21 aprilie - cei doi candidați s-au înfruntat în fața a mii de spectatori.

„Cum se face că Ucraina, una dintre cele mai sărace țări, este condusă de cel mai bogat președinte din istorie?”, i-a spus Zelenski oponentului său, prosper om de afaceri care a făcut o avere din dulciuri și care este acuzat că a eșuat în lupta anticorupție.

„Putin visează la un președinte slab, nepregătit. Cu cât președintele ucrainean este mai slab, cu atât președintele rus este mai puternic”, a spus Poroșenko în dezbaterea cu Zelenski. Potrivit ultimelor sondaje de opinie – de dinaintea acestei dezbateri – Zelenski avea un avans major față de actualul președinte.

Mai multe despre alegerile prezidenţiale din Ucraina vedeţi aici.

Doi bărbați au fost arestați în legătură cu atacul armat în care jurnalista de 19 ani Lyra McKee a fost ucisă la Londonderry, a anunțat Serviciul de Poliție al Irlandei de Nord.

Cei doi bărbați sunt în vârstă de 18 și 19 ani, iar atacul armat de joi spre vineri din Londonderry este tratat de poliţie ca incident terorist. Tânăra era considerată o „speranță”' a jurnalismului de investigație şi cu doar câteva ore înainte de a fi ucisă transmitea pe Twitter despre „nebunia absolută”' din oraşul nord-irlandez. Contul său de pe rețeaua socială nu mai este public.

Lyra McKee, în vârstă de 19 de ani, a devenit cunoscută în 2014, după ce a postat pe blog o „Scrisoare către mine la 14 ani”, despre problemele adolescenților homosexuali din Belfast.

La Kiev, pe stadionul Olimpic, a avut loc dezbaterea electorală între candidații la președinția Ucrainei - actualul șef al statului Petro Poroșenko și actorul de comedie, favoritul campaniei, Volodimir Zelenski. Au fost primele și singurele dezbateri ale celor doi concurenți care se vor confrunta în turul doi al alegerilor, duminica aceasta.

Petro Poroșenko a repetat că Volodimir Zelenski nu ar avea destulă competență pentru a fi un președinte capabil să apere Ucraina de agresiunea Rusiei și l-a acuzat, din nou, de faptul că nu este un candidat independent, ci reprezentantul unor oligarhi certați cu legea – „o coloană a 5-a a Rusiei”, care doresc să-și ia revanșa. La rândul său, Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Poroșenko de faptul că el însuși este un oligarh, care ar putea să compară în fața justiției. Zelenski a spus că el este rezultatul greșelilor guvernării lui Poroșenko, al dezamăgirii celor care au făcut Revoluția „EuroMaidan”, în 2014. „Am venit să distrug sistemul”, a spus Zelenski. Cei doi au respins vehement acuzațiile pe care și le-au adus reciproc. Răspunzând la una din întrebările lui Poroșenko, Zelenski spus că Ucraina a ales calea europeană și a plătit un preț enorm pentru aceasta, iar el va apăra alegerea ucrainenilor.

Și tot Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru RBK Ucraina, a promis că în cazul probabil în care va fi ales președinte, va organiza un referendum în legătură cu aderarea Ucrainei la NATO. „Este evident că NATO înseamnă securitate și un nivel înalt de pregătire al armatei, dar vreau să unesc țara”, a spus Zelenski. El a adăugat că va depune eforturi pentru a convinge oamenii din părțile estice ale Ucrainei, care vorbesc în cea mai mare parte limba rusă, să depășească viziunea lor negativă asupra NATO.