Militarii înrolați în armata rusă care staționează în regiunea transnistreană a Republicii Moldova vor primi în acest an subsidii pentru procurarea sau construcția de locuințe, din bugetul Ministerului apărării al Federaţiei Ruse. Aproximativ 80 de militari ai Grupului operativ de trupe ruse (GOTR) staționat în stânga Nistrului vor primi în jur de 300 milioane de ruble rusești, potrivit unui comunicat al Districtului vestic al Ministerului apărării de la Moscova.

În regiunea transnistreană staționează aproximativ 1500 militari ruși în cadrul GOTR, o parte importantă dintre ei sunt însă locuitori ai regiunii transnistrene care au și cetățenia rusă. Moscova a decis să înroleze locuitori ai regiunii, după ce guvernele pro-europene de la Chişinău au interzis în trecut de mai multe ori rotația militarilor ruși prin aeroportul Chişinău, iar Ucraina le-a închis tranzitul pe teritoriul său după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și intervenția din Donbas.

Presa din regiunea transnistreană îl citează pe ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, care a spus că în 2019 au primit subsidii pentru locuințe 5700 de militari ruși, în mare parte din Federaţia Rusă, iar președintele rus Vladimir Putin a declarat la sfârșitul anului trecut că în următorii trei ani Moscova va alocat în același scop 113 miliarde de ruble.

Presa occidentală citează oficiali americani neidentificați care susțin că avionul ucrainean de pasageri, prăbușit miercuri în apropiere de Teheran, ar fi fost lovit accidental de o rachetă iraniană. Potrivit agenției Reuters, un oficial american susține că sateliți americani ar fi detectat două rachete lansate cu puțin timp înainte ca avionul ucrainean să se prăbușească.

Toate cele 176 de persoane aflate la bord au murit în accident.

Alte două oficialități americane, citate de presa occidentală, afirmă că Washington-ul crede că avionul a fost lovit accidental de rachetele iraniene.

Vorbind joi cu presa, președintele american Donald Trump a declarat că prăbușirea avionului s-ar putea datora unei greșeli, că a avut mereu „suspiciuni” privind cauzele accidentului. Dar nu a oferit informații care să susțină aceste declarații. „Poate că cineva a făcut o greșeală”, a declarat Trump la Casa Albă.

Ucraina, pe de altă parte, a declarat că investighează patru cauze alternative pentru accident, inclusiv un atac terorist sau lovitura unei rachete, asta după ce autoritățile iraniene afirmaseră că avionul era în flăcări înainte de a se prăbuși. Această informație se bazează pe martori oculari.

O echipă de experți ucraineni se află la locul accidentului pentru a investiga cauzele.

În Ucraina, 9 ianuarie a fost decretată zi de doliu național.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este vinovată în dosarul Ilie Cazac și Stela Surchicean împotriva Moldovei și Rusiei. Prin această hotărâre, CEDO a recunoscut Federația Rusă vinovată de violarea dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane, precum și dreptului la libertate și siguranță în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, relatează IPN.

Asociația Promo-LEX, care i-a reprezentat pe cei doi, a precizat că în 2010, mama lui Ilie Cazac, Stela Surchicean, a anunțat că fiul său fusese răpit de miliția transnistreană. Atunci, în vârstă de 25 de ani, Ilie Cazac era angajat în cadrul Inspectoratului Fiscal din municipiul Tighina. Pe 19 martie 2010, el a fost reținut la Varnița, fiind acuzat de „înaltă trădare și spionaj în favoarea Republicii Moldova”.

Pe 9 februarie 2011, în urma unui „proces” închis, lipsit de drepturile elementare, precum cel la avocat sau la întrevederi cu rudele, Ilie Cazac a fost condamnat la 14 ani de închisoare. Ilie Cazac a fost eliberat pe 31 octombrie 2011, fiind „grațiat” de către liderul regiunii separatiste.

CEDO a condamnat Rusia să achite 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii morale pentru reclamanți și patru mii de euro cu titlu de costuri și cheltuieli pentru reprezentare.

Pe fondul tensiunilor sporite din Golful Persic și Golful Oman, Autoritatea Aeronautică Civilă recomandă operatorilor aerieni naționali să evite spațiul aerian irakian și iranian, ca urmare a atacurilor cu rachete iraniene împotriva forțelor conduse de Statele Unite.

Totodată, după prăbușirea miercuri a unui avion ucrainean de pasageri în apropiere de Teheran, Autoritatea Aeronautică Civilă urmează să emită o dispoziție prin care solicită operatorilor aerieni naționali să intensifice controalele tehnice la avioanele pe care sunt instalate motoare similare cu cel al avionului ucrainean, un Boeing 737-800, relatează agenția IPN.

Aflat în prima sa vizită oficială la Bruxelles, premierul de la București Ludovic Orban a declarat că România respectă condițiile pentru spațiul Schengen, dar că mai trebuie făcute demersuri pentru a obține un consens la nivelul Consiliului European. Despre ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul justiției și al combaterii corupției, Orban a spus, joi, la Bruxelles, că depinde „de ceea ce facem noi în România”.

În cursul întrevederii cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Orban a asigurat că dorește ca toate recomandările din ultimul raport anual să fie transpuse și că România va respecta toate standardele și bunele practici de la nivelul european în domeniul justiției.

Ultimul raport MCV al Comisiei Europene, publicat în octombrie 2019, arată că CE a fost nevoită să informeze deseori România despre „frecvenții pași făcuți înapoi” în justiție și să constate că măsurile luate în justiție, în primele luni ale anului 2019, au fost o „sursă de gravă îngrijorare”.

Recent, Ministerul american al Justiției a numit pentru prima dată un consilier juridic regional (resident legal advisor) pentru România și Bulgaria. Procurorul federal Jessica H. Kim, noul consilier juridic, va urmări chestiuni legate de combaterea corupției și criminalitate organizată.

Jessica H. Kim va avea biroul la Sofia, însă va veni regulat în România, prima sa vizită la București fiind programată la finalul acestei luni, a anunțat ambasada Statelor Unite ale Americii, într-un răspuns pentru Europa Liberă.

Patenta de muncă pentru migrații care muncesc la Moscova a crescut cu 7% în 2020, relatează Radio Chișinău. Lucrătorii străini, inclusiv moldoveni, vor plăti în acest an 5.350 de ruble lunar pentru patenta de muncă, față de 5.000 de ruble în 2019 sau 4.500 de ruble în 2018.

Cetățenii din Moldova primesc patente de muncă la Moscova din 2015.

Aproape jumătate din angajații Serviciului Vamal și ai Poliției de Frontieră sunt de părere că este corupție în instituțiile lor, arată un sondaj realizat de Transparency International Moldova și citat de site-ul Agora.

Cea mai multă corupție este percepută de colaboratorii Serviciului Vamal (48%), Poliția de Frontieră (45,8%) și MAI (29,3%).

La polul opus se situează angajații din Ministerul Finanțelor (8,2%), din Ministerul Sănătății (8,3%) și cei din Agenția Proprietăți Publice (9,8%).

Sondajul a fost realizat în luna octombrie 2019 și se bazează pe chestionarea a 643 de angajați din cadrul a 13 autorități publice centrale şi entitățile din subordinea acestora cu risc sporit de corupție. Sondajul, intitulat „Calitatea politicilor anticorupție şi climatul de lucru în autoritățile publice centrale”, a fost desfășurat de Transparency International Moldova (TI-Moldova) în cadrul celei de-a nouă etape de monitorizare a politicilor publice anticorupție, mai relatează Agora.md.

Președintele Igor Dodon consideră că decizia guvernului de a majora prețul biletelor pentru transportul interurban de la 1 ianuarie este justificată. Într-un interviu pentru Tribuna, Dodon a afirmat că alternativa ar fi fost „blocarea completă a transportului de pasageri”. El a oferit un sfat guvernului Chicu, și anume de a „prezenta detalii, pentru ca cetățenii să fie corect informați”.

Tarifele la transportul de pasageri pe rute naționale au crescut, de la 1 ianuarie 2020.

Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, tarifele urmează să fie aplicate conform unor noi categorii de confort. Mai exact, un kilometru costă 60 de bani în cazul categoriei de bază și va costa 70 de bani în cazul categoriei de confort.

Începând cu 1 februarie 2020 și până la 1 octombrie 2020, unitățile de transport vor fi verificate și împărțite conform categoriilor sub incidența cărora cad. Ulterior, categoria vehiculului va fi marcată pe parbriz pentru ca pasagerii să poată înțelege la ce preț să se aștepte.

Asociația Forumul Judecătorilor din România se declară îngrijorată de „refuzul autorităților poloneze de a respecta statul de drept și independența sistemului judiciar” și anunță că vineri, 10 ianuarie, judecătorii și procurorii vor ieși în fața instanțelor pentru a manifesta solidaritate cu magistrații din Polonia.

Magistrații polonezi vor organiza sâmbătă, la Varșovia, un marș de protest față de reformele judiciare din Polonia, care au fost sancționate și de Curtea Europeană de Justiție.

În baza unor proiecte noi de reformă, judecătorii ar putea fi obligați să demisioneze dacă critică sau pun sub semnul întrebării reformele din justiție. Sub formularea „dacă se implică în activități politice”. La fel, judecătorii ar putea fi demiși dacă vor contesta numirile făcute de Consiliul Național al Judecătorilor.

Partidul de guvernământ argumentează că reformele sunt necesare pentru a combate corupția și pentru a scăpa de ultimele influențe ale fostului regim comunist, dispărut cu 30 de ani în urmă.

Curtea Supremă a avertizat însă că aceste schimbări, și altele avute în vedere, vor fi în contradicție cu jurisdicția europeană, relatează BBC. Dacă guvernul va insista ca legislația națională să aibă prioritate, Polonia va fi obligată să păsărească UE. Polonia a fost deja adusă în fața Curții Europene de Justiție din cauza unor reforme mai vechi legate de judecători, pe unele, referitoare la judecătorii Curții Supreme, a fost obligată să le retragă.

Atacurile iraniene cu rachete împotriva unor ținte americane în Irak nu au vizat uciderea de militari americani, ci au încercat să provoace pagube „mașinăriei militare” a Washingtonului şi au reprezentat începutul unei serii de atacuri în regiune, a declarat Amir Ali Hajizadeh, șeful Forței aerospațiale a Gărzilor Revoluționare, potrivit televiziunii de stat iraniene. Generalul a mai spus că scopul final și o revanșă „adecvată” pentru asasinarea influentului general iranian Qassem Soleimani este plecarea trupelor americane din Orientul Mijlociu.

Premierul britanic Boris Johnson a avut joi o discuție cu președintele iranian Hassan Rouhani în care a cerut să se pună capăt „tuturor ostilităților”, pe fundalul amplificării tensiunilor între Iran şi Statele Unite. Purtătorul de cuvânt al premierului a precizat că Boris Johnson a exprimat însă și „angajamentul continuu al Marii Britanii” față de acordul nuclear internațional încheiat cu Iranul și față de continuarea dialogului pentru „a evita proliferarea nucleară şi a reduce tensiunile”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat joi că a discutat și el cu președintele iranian Hassan Rouhani şi a îndemnat Teheranul să respecte acordul nuclear internațional din 2015.

Miercuri, în cadrul conferinței de presă de la Casa Albă, președintele american Donald Trump a îndemnat Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China să se retragă din acordul nuclear cu Iranul încheiat în 2015, așa cum au făcut deja Statele Unite în 2018. După care ar urma să fie negociat un nou acord cu Teheranul, care să asigure cu adevărat pacea în lume, a mai declarat președintele american.

Președintele rus Vladimir Putin a supravegheat joi exerciții militare în apropiere de peninsula Crimeea, care au inclus lansarea rachetei hipersonice „Kinjal”, a transmis agenția de știri TASS.

Exercițiile au fost efectuate de flotele Mării Nordului şi Mării Negre și au inclus mai mult de 30 de nave, un submarin al Flotei Mării Negre și peste 40 de aeronave ale Forțelor Aerospaţiale ruse.

Rusia a desfășurat primele sale rachete supersonice cu propulsie nucleară la sfârșitul lunii decembrie 2019.

În Ucraina, 9 ianuarie a fost decretată zi de doliu național după accidentul aviatic de miercuri, când un avion ucrainean de pasageri s-a prăbușit în apropiere de Teheran. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au murit.

Într-o apariție televizată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut reținere și precauție în a avansa teorii conspiraționiste și manipulări legate de cauzele accidentului.

Autoritățile iraniene, bazându-se pe martori oculari și dintr-un avion care zbura în apropiere de cel ucrainean, au declarat că Boeingul 737-800 al liniei aeriene ucrainene era în flăcări în aer și încerca să se întoarcă pe aeroportul din Teheran, de unde decolase cu câteva minute mai devreme. Inițial se afirmase că avionul ar fi luat foc după ce s-a prăbușit.

O echipă de experți ucraineni a sosit joi, 9 ianuarie, în Iran unde participă la investigarea cauzelor accidentului.

Avionul ucrainean s-a prăbușit la numai câteva ore după atacul iranian cu rachete asupra a două baze militare din Irak, care găzduiesc trupe americane. Motiv pentru care imediat s-a speculat că accidentul ar putea fi cumva legat de escaladarea tensiunilor dintre Iran și Statele Unite.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) vine cu un proiect de lege care să asigure protecție instituțiilor importante în stat față de investiții și proprietari considerați ”dubioși”.

În cadrul unei conferințe de presă, lidera PAS, Maia Sandu, a spus că acest proiect se referă la Aeroportul național, la Moldtelecom, la protecția și stocarea datelor, la transportul feroviar.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a prezentat trei aspecte ale modificărilor propuse și care sunt introducerea în legea națională a conceptului de clauză de schimbare a controlului, definirea domeniilor strategice de importanță pentru securitatea statului când cineva vrea să vină să investească în R. Moldova și interdicții exprese pentru companiile offshore de a participa în procesul de privatizare a bunurilor publice. „Legea prevede interdicții și pentru cei care au fost implicați în diverse cazuri corupționale sau când există un risc în viziunea celor care acordă contractul”, a spus Sergiu Litvinenco.

La conferința de presă din aceasta dimineață, Maia Sandu a mai spus că pentru alegerile prezidențiale, din partea opoziției ar trebui să candideze persoana care ar avea cele mai multe șanse. Doamna Sandu a evitat să spună dacă va candida la viitoarele alegeri. Potrivit recentelor sondaje de opinie, lidera PAS este persoana care se bucură de cea mai mare încredere a electoratului, după președintele Igor Dodon.

Iranul și Ucraina au convenit „să coordoneze acțiunile suplimentare ale grupurilor noastre de investigații pentru a stabili cauza teribilului accident de avion” petrecut ieri in Iran, cu 176 de victime, a anunțat ministrul ucrainean de externe, Vadym Pristaiko pe Twitter.

Ulterior, biroul președintelui Volodimir Zelenski a emis un decret prin care se declară ziua de astăzi, 9 ianuarie drept „zi de doliu național” pentru onorarea victimelor accidentului .

Potrivit președinției ucrainiene, Zelenski va vorbi telefonic cu omologul său iranian, Hassan Rohani, pentru a colabora pentru „stabilirea adevărului” despre tragedie.

Într-o apariție la televiziune, președintele Ucrainei a cerut reținere și precauție în a avansa teorii conspiraționiste și manipulări legate de cauzele accidentului.

Televiziunea iraniană a declarat că accidentul s-a datorat unor probleme tehnice nespecificate, iar mass-media iraniană a citat un oficial din domeniul aviației locale care a declarat că pilotul nu ar fi anunțat vreo urgență.

Mass-media de stat iraniană a relatat că avionul a luat foc după ce s-a prăbușit, însă un videoclip difuzat de televiziunea de stat a părut să arate că avionul deja ardea când s-a prabușit pe pământ.

Accidentul a avut loc la câteva ore după ce Iranul a lansat un atac cu rachete balistice împotriva a două baze americane din Irak, ca represalii pentru moartea comandantului Corpului Gărzii Revoluționare Iraniene, Qasem Soleimani.

Momentul accidentului avionului i-a determinat pe unii experți în aviație să se întrebe dacă avionul nu a fost cumva doborât de o rachetă, însă oficialii iranieni au respins o astfel de sugestie.

"Zvonurile despre avion sunt complet false și niciun expert militar sau politic nu le-a confirmat", a declarat citat de agenția de știri semioficială generalul Abolfazl Shekarchi, purtătorul de cuvânt al forțelor armate iraniene, care consideră că astfel de zvonuri ar fi parte a ”unui război psihologic” dus de ” adversarii guvernului”.

Camera Reprezentanților din SUA, controlată de Partidul democrat, a programat un vot privind limitarea capacității președintelui Donald Trump de a lua măsuri militare împotriva Iranului, după ce mulți parlamentari au declarat că nu au fost mulțumiți de explicația Casei Albe pentru uciderea cu o dronă la 3 ianuarie a generalului iranian Qassem Soleimani.

Democrații spun că rezoluția care a fost dezbătută s-ar încadra în Legea puterilor de război din 1973 și ar fi obligatorie legal dacă ar fi votată și în Senat.

Republicanii spun că propunerea nu ar fi legală iar instanțele federale nu au soluționat niciodată definitiv problema.

Republicanii controlează Senatul și o rezoluție similară ar avea șanse să fie votată.

Președintele Donald Trump nu i-a informat pe liderii congresului înainte de a declanșa acțiunea împotriva comandantului iranian.

Președintele Trump și alți membri ai administrației au apărat uciderea lui Soleimani, spunând că generalul era responsabil pentru mai multe atacuri orchestrate asupra trupelor și aliaților din SUA și planifica acțiuni teroriste suplimentare.

De asemenea, Statele Unite și-au apărat acțiunile într-o scrisoare către Națiunile Unite la sfârșitul zilei de 8 ianuarie, susținând că atacul împotriva lui Soleimani a fost de apărare în temeiul articolului 51 din Carta ONU, adăugând că Statele Unite sunt pregătite să ia măsuri suplimentare în Orientul Mijlociu „la nevoie” pentru a-și proteja interesele.

Prințul Harry și soția sa, Meghan, au anunțat, miercuri, că se retrag din rolurile lor de prim-plan din cadrul familiei regale britanice și doresc să obțină independență financiară și să se stabilească pentru o partea anului în America de Nord, relatează agențiile internaționale de presă. „Avem intenția de a renunța (la rolul) de membri de rang înalt ai familiei regale și să muncim pentru a deveni independenți financiar, în timp ce continuăm să o susținem pe regină”, au anunțat ei într-un comunicat în care au spus și că în ultimele luni au resimit drept dificilă presiunea mediatică legată de funcțiile lor. BBC citează o purtătoare de cuvânt a Palatului Buckingham care a declarat că discuțiile cu ducele și ducesa de Sussex cu privire la decizia lor de a se retrage au fost „într-o fază incipientă”, adăugând: „Înțelegem dorința lor de a adopta o abordare diferită, dar acestea sunt probleme complicate care vor avea nevoie de timp pentru a fi clarificate .“

Uniunea Europeană și Belarusul au semnat două acorduri care vor simplifica și ieftini accesul cetățenilor din Belarus în majoritatea țărilor UE. Acordul de facilitare a vizelor și acordul de readmisie semnat ieri la Bruxelles reprezintă „un pas important în relațiile UE-Belarus și deschid calea pentru o mobilitate îmbunătățită a cetățenilor”, a anunțat Consiliul European într-un comunicat. Taxa de viză va fi redusă la 35 de euro (39 de dolari), iar termenul consulatelor pentru o decizie cu privire la cerere de viză va fi scurtat, se arată în comunicat. Mai multe categorii de călători, precum jurnaliști și studenți, vor putea, de asemenea, să obțină vize de intrare multiplă cu o valabilitate mai lungă. În prezent, belarusii trebuie să plătească 60 de euro (67 USD) pentru viză. Cele două acorduri trebuie aprobate de Parlamentul European și ratifucate de țările Uniunii. Adunarea Națională din Belarus trebuie, de asemenea, să ratifice acordurile, care urmează să intre în vigoare în iunie 2020.

Banca Mondială prognozează o creștere economică globală modestă în 2020, în fața perspectivei unui potențial război comercial între Statele Unite și China. În raportul său privind perspectivele economice globale publicat ieri, la 8 ianuarie, Banca Mondiala prognozează că economia globală va crește cu 2,5% în acest an, doar puțin mai mult decât 2,4% cât este estimat pentru 2019. În iunie, Banca a prevăzut o creștere de 2,6% pentru 2019 și 2,7% pentru 2020. Banca Mondială cu sediul la Washington a declarat că în 2019 s-a înregistrat cea mai slabă creștere de la criza financiară globală de acum un deceniu. Chiar și cu o ușoară îmbunătățire înregistrată pentru acest an, Banca a spus că în 2020 creșterea economică continuă să fie vulnerabilă la incertitudinile legate de disputele comerciale și de tensiunile geopolitice. In Rusia, prognozează Banca Mondială, investițiile și comerțul au fost mai slabe decât se preconizase iar continuarea sancțiunilor economice internaționale a dus la o încetinire a creșterii la aproximativ 1,2% în 2019. Creșterea este prognozată la 1,6% în 2020.

Creșterea economică a Chinei comuniste în 2020 este prognozată la 5,9% - în scădere față de 2019, când a fost de 6,1%.

Canada spune că intenționează să joace un rol-cheie în investigarea accidentului avionului ucrainean care a făcut 176 de victime. 138 dintre acestea aveau legături canadiene. Cauza prăbușirii avionului companiei aeriene internaționale din Ucraina (UIA) Boeing 737-800NG, după ce a decolat pe 8 ianuarie din capitala Iranului, Teheran, continuă să fie necunoscută. Prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, a declarat la o conferință de presă la Ottawa că mulți dintre cei 138 de canadieni morți în acest accident erau membrii unei mari comunități iraniene din zona Edmonton. „Canada este una dintre cele câteva țări cu un grad ridicat de expertiză în ceea ce privește aceste tipuri de accidente și, prin urmare, am putea avea o contribuție importantă în investigarea cauzei accidentului”, le-a spus Trudeau reporterilor. Liderul canadian a mai declarat că ministrul său de externe, Francois-Philippe Champagne, va discuta cu omologul său iranian, Mohammad Javad Zarif, pentru a solicita o investigație completă asupra tragediei. Canada a rupt relațiile diplomatice cu Iranul în 2012, iar Italia acționează ca reprezentant pentru comunicarea dintre Ottawa și Teheran. Presa de stat iraniană a spus că avionul ar fi luat foc după prăbușire, dar o înregistrare video difuzată de televiziunea de stat ar arăta că avionul ar fi luat foc deja în aer. Cum accidentul a avut loc la doar câteva ore după ce Iranul a lansat un atac asupra unor obiective militare americane din Irak, mai mulți experți în aviație se întreabă dacă nu cumva avionul a fost lovit de o rachetă, variantă respinsă de autoritățile iraniene. BBC relatează că Iranul nu ar dori să predea cutiile negre ale avionului care au fost găsite deja de ieri.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a cerut procurorului general să deschidă procedurile penale în urma accidentului. El a scris pe Facebook că Ucraina va trimite o echipă de experți în Iran pentru a investiga circumstanțele accidentului.

Întregul echipaj format din 9 persoane și alți 2 ucrainieni au fost victime ale accidentului.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump într-o apariție în fața presei a avertizat ieri că atâta timp cât va fi președinte al Statelor Unite, nu va permite Iranului să dețină arme nucleare. El consideră că țările europene care sunt încă parte a acordului nuclear cu Iranul din 2015 ar trebui, ca și Statele Unite, să denunțe înțelegerea. În opinia președintelui american, Iranul este „o mare țară” care s-ar putea dezvolta și cu care Satele Unite ar putea urmări interese regionale comune, în primul rând, distrugerea structurii teroriste a Statului Islamic.

Această ofertă de dialog a fost prezentată de președintele Trump drept oferta unei țări care se află într-o poziție de forță: cu cea mai „puternică armată din lume” și „cea mai puternică economie”, dar, mai ales, o țară – a subliniat președintele – care astăzi este total independentă energetic.

În finalul discursului, Donald Trump s-a adresat direct conducerii iraniene, afirmând că „Statele Unite vor pace”.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a avut o convorbire telefonică miercuri (8 ianuarie 2020) cu președintele SUA, Donald Trump, cu privire la evoluțiile din Orientul Mijlociu. Potrivit unui comunicat al Alianței, cei doi au discutat situația din regiune și rolul NATO. Președintele i-a cerut secretarului general ca NATO să se implice mai mult în Orientul Mijlociu. Au fost de acord că Alianța ar putea contribui mai mult la stabilitatea regională și la lupta împotriva terorismului internațional. De asemenea, au fost de acord să rămână în contact strâns în legatură cu această problemă.

Alianța Nord Atlantică joacă un rol cheie în lupta împotriva terorismului internațional, inclusiv prin misiuni de instruire în Irak și Afganistan și ca membru al Coaliției globale pentru înfrângerea ISIS, se mai spune în comunicatul NATO.

Premierul britanic Boris Johnson a cerut Teheranului să „reducă urgent” tensiunile din regiune, condamnând atacurile iraniene împotriva unor baze ale coaliţiei în Irak şi apărând uciderea generalului iranian Qassem Soleimani într-un atac american cu dronă. Johnson a susținut că generalul „avea sânge de militari britanici pe mâini”.

Premierul britanic a discutat prin telefon cu preşedintele american Donald Trump, căruia i-a „reafirmat importanţa unei dezescaladări urgente pentru evitarea unui nou conflict”, a informat purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson.

Ministrul de externe britanic, Dominic Raab, urmează să se întâlnească miercuri, la Washington, cu membri ai Congresului, iar joi - cu secretarul de stat Mike Pompeo.

Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a declarat miercuri că va continua să se implice activ în negocieri cu „toți actorii relevanţi” în eforturile de a reduce tensiunile dintre Statele Unite şi Iran după atacul iranian cu rachete asupra a două baze din Irak care găzduiau forţe americane, ca ripostă la asasinarea de către Washington a generalului iranian Qassem Soleimani la Bagdad.

„Este datoria noastră comună să facem toate eforturile pentru a evita un război în Golf pe care lumea nu şi-l poate permite”, a precizat Guterres într-un comunicat.

Avionul de pasageri ucrainean care s-a prăbușit azi dimineață în Iran, în apropiere de capitala Teheran, a izbucnit în flăcări după ce i s-a aprins un motor în aer, iar pilotul a pierdut controlul, potrivit estimărilor preliminare ale Ministerului iranian al Drumurilor și Transporturilor.

Ulterior, această explicație a fost retrasă de autoritățile iraniene care continuă să investigheze cauzele accidentului. Imagini arătate de televiziunea de stat iraniană lasă impresia că avionul era deja în flăcări când s-a prăbușit.

Accidentul a survenit la numai câteva ore după ce Iranul atacase cu rachete două baze militare din Irak, care găzduiesc trupe americane. Ca reacție la uciderea, vineri, 3 ianuarie, a generalului iranian Qasem Soleimani, într-un atac cu dronă pe aeroportul din Bagdad.

Toți cei 176 de oameni aflați la bordul aeronavei ucrainene Boeing 737-800 aparținând companiei Ukraine International Airlines și-au pierdut viața. Avionul decolase de la Teheran, în drum spre Kiev.

Ministrul ucrainean de externe Vadim Pristaiko a declarat că 82 erau iranieni, 63 – canadieni, 10 elvețieni, patru afgani, trei germani și trei britanici. Au murit și 11 ucraineni, dintre care nouă membri ai echipajului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exprimat condoleanțe familiilor victimelor, a cerut procurorului general să facă o investigație și a chemat publicul să abțină de la speculații. Într-un comunicat, Zelenski care și-a întrerupt vacanța în Oman pentru a reveni acasă a mai spus că va fi verificată întreaga flotă aeriană civilă ucraineană.

Şeful diplomației europene, Josep Borrell a descris atacul de miercuri al Iranului asupra a două baze din Irak unde staționează militari americani drept „un alt exemplu de escaladare şi amplificare a confruntării”.

Nu este în interesul nimănui ca violențele să escaladeze, a spus Borrell miercuri la Bruxelles, adăugând că miniștrii de externe din țările Uniunii Europene se vor întâlni vineri într-o ședință specială, pentru a discuta despre ce ar trebui făcut la nivel internațional pentru a stabiliza situaţia din regiune.

Josep Borrell l-a invitat de asemenea pe ministrul de externe al Iranului, Javad Zarif, care a calificat atacurile cu rachetă drept un gest de „autoapărare legitimă”.