În România, guvernul a decis că școlile vor deconta toate mijloacele de transport folosite de elevii obligați să facă naveta. Guvernul a rectificat astfel ordonanța inițială în care se prevedea numai decontarea transportului rutier. Decontarea o face școala, în baza actelor emise de operatorii de transport, relatează portalul edupedu.ro.

În România, aproape 430 de mii de elevi fac naveta zilnic la școală, potrivit unei analize a Băncii Mondiale. Timpul mediu petrecut pe drum e mai mare pentru elevii care învață în orașe.

Embed Răspândește

Tot pe drum, pe drum, pe drum...

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:10:17 0:00

Link direct

• 270p | 24,5MB
• 360p | 36,1MB
• 576p | 74,1MB

Accesul la transport este foarte diferit, situația cea mai precară fiind constatată în județele din estul României: Vaslui, Botoșani, Bacău, Iași și Vrancea, „ care au cel mai ridicat nivel de inaccesibilitate la transport la nivel național” se mai arată în raportul Băncii Mondiale. Accesul la transport este direct proporțional cu nivelul de dezvoltare economică a județelor, care influențează și calitatea sistemului de școlarizare. ”...în județele Vaslui, Botoșani și Vrancea, peste 80% dintre elevi merg la școli care nu au o sală de sport. Similar, școlile din aceste județe nu au grupuri sanitare în interior, unul din trei sau patru elevi fiind afectat de această problemă”, se mai arată în raportul BM, citat de edupedu.ro

Europa trebuie să încerce să aibă relații mai bune cu Rusia pe termen lung, a declarat sâmbătă președintele francez Emmanuel Macron, adăugând că, deși nu este în favoarea ridicării sancțiunilor, ele nu au schimbat nimic în comportamentul Rusiei. Vorbind la Conferința Internațională de Securitate de la Munchen, Macron a mai spus că o abordare „credibilă” a raporturilor cu Rusia trebuie să includă intransigență din partea europenilor, de pildă în ce privește conflictele înghețate, dar și re-angajarea în „dialogul strategic” cu Rusia, deși aceasta „va dura”. Associated Press amintește că luna aceasta, în timpul unei vizite în Polonia, Macron a spus că a fost „o mare greșeală să ne distanțăm de o parte a Europei cu care avem neplăceri”. Tot AP notează că firmele franceze cu interese economice în Rusia au făcut presiuni asupra lui Macron să ajute la repararea legăturilor UE cu Moscova și să relaxeze sancțiunile economice.

Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a insistat că Republica Moldova trebuie să lupte, în continuare, cu dezinformarea și să facă eforturi pentru a avea o presă liberă, informează Radio Chișinău. Vorbind la emisiunea TVR Moldova „Punctul pe Azi”, Michalko a spus că fără o presă liberă nu poate exista o societate bine-informată. Michalko a mai spus că Consiliul Audiovizualului nu funcționează cum trebuie, iar legile privind mass-media pregătite spre aprobarea Parlamentului nu au fost adoptate. Emisarul european s-a mai plâns că „nu au fost investigate suficient semnalele de existenţă a unui control de cartel asupra pieţei de publicitate”. „Se văd nişte fenomene negative, de dezinfomare, împotriva cărora trebuie luptat. Ea este ţintită spre minţile oamenilor. De altfel, şi propaganda. Toate aceste lucruri sunt un pericol pentru societate, ca aceasta să se dezvolte în mod deschis şi democratic”, a mai spus ambasadorul Michalko.

Președintele francez Emmanuel Macron a spus sâmbătă că dacă rapoartele Comisiei Europene așteptate în martie asupra Macedoniei de Nord și Albaniei vor fi pozitive, el va fi în favoarea începerii negocierilor de aderare la UE a celor două țări. Reuters scrie că declarația lui Macron, făcută la conferința internațională de securitate de la Munchen, semnalează înlăturarea principalului obstacol în calea apropierii celor două țări balcanice de UE. Anul trecut, ambele s-au declarat nemulțumite de amânarea, sub presiunea Franței, secondată de Olanda, a deciziei de începere a negocierilor de aderare. Macedonia de Nord și Albania se numără printre cele câteva țări din Balcani cărora UE le-a promis că vor deveni membrele sale, odată ce vor fi pregătite, ca și Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia și Kosovo. Când a blocat anul trecut deschiderea negocierilor cu albanezii și macedonenii de nord, președintele Macron a invocat nevoia regândirii întregului proces de extindere a UE. Între timp, Bruxelles-ul a lucrat la o nouă strategie în domeniu.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, spune că i-a exprimat secretarului de stat american, Mike Pompeo, „recunoștința pentru poziția clară, exprimată public, a Departamentului de Stat al SUA în raport cu fugarul din Moldova, Vladimir Plahotniuc”. Potrivit unei postări pe contul său de Facebook, însoțită de o fotografie cu oficialul american, Dodon i-a mulțumit lui Pompeo în marginea conferinței internaționale de securitate de la München. Departamentul de stat al Statelor Unite a anunțat la 13 ianuarie că fostului lider PDM, soției și fiului lui nu li se vor prelungi vizele de călătorie în Statele Unite, întrucât Plahotniuc a fost implicat în acțiuni de corupție care au știrbit statul de drept și au compromis instituțiile democratice din Republica Moldova.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a promis „până la un miliard de dolari” pentru încurajarea unor proiecte în Europa de est în scopul reducerii dependenței energetice de Rusia. Vorbind la conferința internațională de securitate de la München, șeful diplomației americane a spus că banii ar urma să fie destinați țărilor din Inițiativa celor Trei Mări și vor avea ca scop „galvanizarea investițiilor private în sectoarele lor energetice”. Inițiativa celor Trei Mări, lansată în 2015, reunește țările membre în UE din Europa Centrală și de Răsărit cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră.

Un înalt oficial chinez spune că Beijingul crede că epidemia coronavirusului de tip nou se va termina curând și nu va afecta creșterea economică a țării sale. Vorbind la conferința internațională de securitate de la Munchen, Qin Gang, ministru adjunct de externe, a spus că impactul epidemiei izbucnită în provincia Hubei va fi „de scurtă durată și temporar”. Între timp, autoritățile chineze din sănătate au spus sâmbătă că numărul persoanelor infectate în China a ajuns la 66.492, iar 1532 de oameni au murit. În ce privește noile infecții, sâmbătă ele s-au cifrat la 2461, în coborâre abruptă față de vineri, când fuseseră 5090. Într-o altă evoluție, Statele Unite au trimis un avion în Japonia ca să evacueze cetățenii americani de pe nava de croazieră Diamond Princess, aflată în carantină în portul Yokohama din cauza depistării de infectări cu coronavirus. La bord, printre cei 3000 de pasageri și membri ai echipajului, se află și cel puțin trei moldoveni, dar Chișinăul susține că sunt sănătoși. La scară globală, noul virus a infectat cam 67.000 de oameni.

Continuă să stârnească reacții propunerile președintelui Igor Dodon privind gestionarea finanțelor statului. Deputatul PPDA Alexandru Slusari, citat de IPN, a pus sub semnul întrebării ideea președintelui ca statul să scoată la vânzare cele 59 de hectare din jurul complexului Arena Chișinău, iar din banii rezultați să întoarcă creditul de 30 de milioane de euro contractat pentru construcția arenei în cadrul proiectului promovat de fosta guvernare. Deputatul Slusari și-a exprimat dubii că se poate vinde un teren gajat unei firme afiliate companiei alese să construiască arena. Mai mult, Slusari susține că terenurile vizate ar fi fost „sustrase” din patrimoniul agricol al comunei Stăuceni, ai cărei locuitori nu au putut beneficia de reforma agrară post-sovietică. Zilele trecute, a stârnit controverse propunerea lui Dodon, agreată cu condiții de alte instituții de stat, ca Banca Națională să-și verse o parte din profituri în bugetul de stat ca să se poată ușura povara întoarcerii „miliardului furat” din sistemul bancar.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, eliberat vineri din arest preventiv într-un dosar de corupție, susține că procurorul care a scris denunțul pe numele său ar fi acționat din „răzbunare” și ambiție personală. În declarații video consemnate de TV8, Morari a spus că procurorul ar avea mai multe dosare tergiversate, și încearcă tocmai prin dosarul lui să „îmbunătățească starea lucrurilor”. În aceleași declarații, Morari a respins acuzațiile dintr-un al doilea dosar care i s-a făcut sub învinuirea de îmbogățire ilicită, spunând că este pedepsit pentru că ar fi „mers împotriva sistemului”. „Este un fel de pedeapsă, umilire, pentru opunerea de rezistență”, a spus Morari. În primul dosar, Morari este acuzat de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea urmăririi penale. După eliberarea din arest preventiv, la 14 februarie, el a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile.

Premierul Ion Chicu a spus că prima tranșă dintr-un împrumut de la ruși ar urma să ajungă în visteria statului moldovean în martie. Potrivit site-ului de știri Agora.md, Chicu a făcut declarația într-o vizită la Bălți. Surse de la guvern au declarat că prima tranșă va constitui 200 de milioane de dolari. Creditul rusesc a fost anunțat în noiembrie de președintele Igor Dodon, care spunea că R. Moldova dorește de la Moscova 500 de milioane de dolari pentru proiecte de infrastructură. Agora.md scrie că ulterior Dodon a vorbit de numai 300 de milioane de dolari. La sfârșitul lui ianuarie, ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, anunța construcția a aproximativ 350 de km de drumuri și lansarea de licitații în valoare de 2,25 de miliarde de lei pentru circa 180 de km de drumuri. Potrivit lui Usatîi, toate lucrările urmează a fi executate din creditul pe care autoritățile îl așteaptă de la Federația Rusă. Creditul, însă – notează Agora.md - nu a fost încă ratificat de instituțiile rusești abilitate.

Secretarul de stat, Mike Pompeo, a apărat, sâmbătă, rolul global al Statelor Unite și a atacat China și Rusia, declarând că idealurile și valorile Occidentului vor învinge.

„Sunt fericit să vă informez că moartea alianței transatlantice a fost mult exagerată. Occidentul câștigă și câștigăm împreună”, a spus Pompeo într-un discurs ținut la Conferința de securitate de la München .

Pompeo răspundea astfel criticilor președintelui german Frank-Walter Steinmeier, care l-a criticat vineri indirect pe președintele Donald Trump, spunând că administrația acestuia a respins ideea unei comunități internaționale. Steinmeier a acuzat Statele Unite, Rusia și China că au provocat neîncrederea și insecuritatea globală.

Invocând anexarea Crimeei în 2014 de către Rusia, amenințările cibernetice ale Iranului și presiunile economice ale Chinei, Pompeo a spus că aceste țări au încă aspirații să devină imperii, destabilizând sistemul internațional bazat pe reguli.

„Vestul câștigă”, a afirmat Pompeo. „Dar acum, la mai bine de treizeci de ani de la căderea zidului (Berlinului), țările care nu respectă suveranitatea încă ne amenință."

Pe fondul creșterii preocupărilor americane față de compania chineză de telecomunicații Huawei, Pompeo a spus că toate aceste trei națiuni folosesc tărâmul cibernetic pentru a câștiga tot mai multă influență pe scară globală.

„Huawei și alte companii tehnologice chineze de stat sunt cai troieni pentru informații chineze. Campaniile de dezinformare ale Rusiei încearcă să-și întoarcă cetățenii unii împotriva altora. Atacurile cibernetice iraniene creează în continuare probleme în rețelele informatice din Orientul Mijlociu”, a mai spus el.

Tinerii din capitala României, membri ai organizației civice Fridays for Future Romania, inspirată de activista de mediu Greta Thunberg, au protestat vineri în fața Primăriei București. și au scandat ”Vrem aer curat, nu oraș poluat”.

În vară, în România, au loc alegeri locale iar actualul primar general al Bucureștiul, social-democrata Gabriela Firea vrea sa candideze pentru un nou mandat.

Numărul de decese produse de noua epidemie de coronavirus din China a trecut sâmbătă de 1500. Cu toate acestea Beijingul a ordonat oamenilor care se întorceau în capitală din vacanță să se pună singuri în carantină vreme de 14 zile, ca parte a efortului de a controla focarul. În China sunt acum peste 66000 de persoane infectate cu virusul apărut în centrul provinciei Hubei decembrie trecut. Există probabilitatea ca acesta să se fi răspândit în țară, pentru că milioane de oameni au călătorit luna trecută cu ocazia vacanței de Anul Nou Lunar. Vacanța a fost prelungită cu câteva zile pentru a preveni extinderea epidemiei, dar oamenii au început încet să se întoarcă la muncă în ultimele două săptămâni, chiar dacă mulți lucrează de acasă și școlile rămân închise. Guvernul municipal din Beijing a adoptat, vineri, o hotărâre prin care s-a solicitat ca toți oamenii care vin în Capitală să se pună singuri în carantină vreme de 14 zile, avertizând că aceia care încalcă ordinele vor fi aspru pedepsiți, potrivit presei oficiale. Nu era clar modul în care autoritățile vor aplica măsura. Între 25 ianuarie și 14 februarie au fost efectuate aproximativ 283 de milioane de călătorii în țară, a declarat vicepremierul transporturilor, Liu Xiaoming. Numărul celor contaminați s-a mărit săptămâna aceasta după ce autoritățile din Hubei au schimbat criteriile de evaluare a cazurilor. S-au adăugat, astfel, mii de noi pacienți la statisticile anterioare. Autoritățile chineze au plasat în carantină aproximativ 56 de milioane de oameni din Hubei și capitala sa, Wuhan, provincia fiind astfel ruptă cu totul de restul țării, într-un efort fără precedent de a controla extinderea virusului. Într-o altă măsură preventivă drastică, Banca Centrală a Chinei a anunțat, sâmbătă, că bancnotele utilizate au fost dezinfectate cu lumină ultravioletă sau cu temperaturi ridicate. Ele sunt păstrate până la 14 zile înainte de a fi readuse în circulație. Comisia Națională de Sănătate a raportat sâmbătă 143 de decese noi, toate în Hubei, ridicând numărului de victime la 1523. Comisia a mai informat, de asemenea, că s-au mai înregistrat alte 2641 de cazuri noi de tulpină COVID-19, cele mai multe în Hubei.

La următoarele alegerile generale din Româna (eventual anticipate),cetățenii români din diaspora vor putea vota trei zile, așa cum s-a întâmplat în premieră la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019, câștigate de președintele Klaus Iohannis. Vineri a fost publicată în Monitorul Oficial, ordonanța de urgență adoptată de guvernul lui Ludovic Orban înainte de a fi demis. Alte schimbări statuate prin noua lege: se va putea vota la orice secție. Totodată este dublat numărul de parlamentari pentru diaspora.

### Vezi și... ###

Când diaspora e în sărbătoare

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2019, un milion de români din diaspora a votat, ceea ce a însemnat triplarea celor care până acum votau în străinătate. A existat și posibilitatea votului prin corespondență.

Noua ordonanță de urgență mai precizează că în caz de alegeri anticipate, cum își dorește actualul guvern liberal de la București, se reduce termenul pentru declanșarea acestora la 50 de zile pentru anunţarea datei alegerilor după dizolvarea parlamentului, iar acest anunţ poate fi făcut în termen de cinci zile de la dizolvarea parlamentului.

În Noiembrie 2019, peste 96% din alegătorii români din R. Moldova care au votat în turul doi al alegerilor prezidențiale din România și-au dat votul pentru Klaus Iohannis. La al doiela tur al prezidențialelor, din 24 noiembrie 2019, a urne în secțiile de votare din stânga Prutului s-au prezentat aproximativ 52 de mii de alegători, cu aproape 10 mii mai mulți decât în primul tur.

Locuitorii regiunii transnistrene au primit anul trecut aproape 105 milioane de dolari în calitate de transferuri din străinătate, cu peste 10 milioane dolari mai mult decât în 2018. Remitențele vin în principal de la migranții care au plecat să-și caute un loc de muncă în alte țări, din cauza sărăciei și șomajului din regiune. Două treimi din sumele transferate provin din spațiul CSI, iar puțin peste 15 la sută – din țările Uniunii Europene, anunță Banca centrală de la Tiraspol. Geografia transferurilor în regiunea transnistreană, care se suprapune peste cea a migrației de muncă, cuprinde 122 de state.

Ministerul de Externe de la Chişinău a cerut diplomaților ruși acreditați în Republica Moldova „să se abțină” de la participarea la evenimentele organizate de administrația separatistă de la Tiraspol. Ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov, a fost convocat la MAE moldovean după ce luni a participat la colegiul așa-numitului minister de externe de la Tiraspol.

La eveniment, Vasnețov a ținut și un discurs în care, potrivit presei transnistrene, a spus că „Rusia continuă să fie garantul păcii și securității Transnistriei”, a salutat contactele dese dintre administrația de la Tiraspol și autoritățile rusești, a pledat pentru continuarea strategiei „pașilor mici” în reglementarea transnistreană, precum și a misiunii de pacificare de pe Nistru controlată de Rusia.

Un comunicat al externelor moldovene spune că „recunoscând rolul deosebit pe care Federaţia Rusă îl joacă în calitate de mediator în procesul de reglementare transnistreană, a fost reiterată solicitarea autorităţilor moldoveneşti privind abţinerea de la participarea diplomaţilor acreditaţi în Republica Moldova la activităţile organizate de structurile de la Tiraspol, care servesc drept motiv pentru diferite speculaţii politice”.

La evenimentul de la Tiraspol, șeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev, a acuzat din nou Chişinăul de ceea ce a numit „blocarea dialogului și degradarea procesului de negocieri”.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a spus, la rândul său, că „încrederea dintre Chişinău și Tiraspol construită în 2017-2018” a fost distrusă de acțiunile președintelui Igor Dodon. Pentru a o restabili, Krasnoselski i-a recomandat lui Igor Dodon și socialiștilor să renunțe la studierea în școli a limbii române și a istoriei românilor, „să redea poporului moldovenesc limba lui, să introducă limba rusă drept limbă de comunicare interetnică, să redeschidă școlile rusești și să restabilească emisia posturilor de televiziune din Rusia”.

Statele Unite au ajuns la un acord cu milițiile Taliban privind reducerea violențelor timp de o săptămână, ceea ce ar putea duce la retragerea soldaților americani din Afganistan, a declarat un oficial de rang înalt al administrației președintelui Donald Trump. Oficialul citat de agenții le-a spus reporterilor vineri, în marginea conferinței de securitate de la Munchen că perioada de grație de șapte zile încă nu a început. Anunțul a venit după o întâlnire între secretarul de stat american Mike Pompeo, ministrul american al apărării, Mark Esper, și președintele afgan Ashraf Ghani în timpul conferinței, vineri. În ajun, președintele american Donald Trump spusese că este o „șansă bună” de ajungere la un acord cu militanții Taliban asupra reducerii prezenței militare americane la aproape două decenii după invazia condusă de Statele Unite.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre pregătirile pentru un nou summit în așa-numitul format Normandia și pentru un posibil nou schimb de prizonieri în Donbas, a informat președinția ucraineană la 14 februarie. Zelenski a reușit până acum să obțină organizarea a două schimburi de prizonieri, în septembrie și decembrie anul trecut. Între timp, Kremlinul a spus la 14 februarie că în discuția telefonică de vineri, Putin l-a întrebat „direct” pe Zelenski dacă Kievul are de gând să implementeze „cu adevărat” acordurile de pace de la Minsk pentru rezolvarea conflictului din regiunile estice ale Ucrainei, unde separatiștii pro-ruși se confruntă cu forțele guvernamentale ucrainene.

Președintele Igor Dodon a promis că după alegerile prezidențiale va cere modificarea Constituției pentru reducerea numărului parlamentarilor. „Eu încă în anul 2017 am ieșit cu o inițiativă de a organiza un referendum național, pentru reducerea numărului de deputați cu o treime”, a spus șeful statului în emisiunea lui video săptămânală „Președintele răspunde”. Dodon a mai spus că acum nu ar fi cel mai bun moment să se modifice constituția, pentru că asta i-ar atrage lui critici, dar după alegeri își va pune planul în practică. Dodon a argumentat că reducerea cu o treime a numărului de deputați – 101 în prezent – ar corespunde scăderii populației moldovene cu o treime în intervalul trecut de la fixarea actualului număr de deputați, la începutul anilor 1990.

În 2018, în R. Moldova s-au oficiat cele mai puține căsătorii din ultimii 80 de ani, a informat televiziunea N4, cu trimitere la datele Biroului Național de Statistică. Într-un articol publicat de ziua îndrăgostiților, 14 februarie, publicația mai scrie că în 2018 s-au căsătorit în Moldova numai 20.400 de perechi, față de 46.000, de pildă, în anul 1980. În ultimele trei decenii a crescut cu un an vârsta medie la care se căsătoresc moldovenii, ajunsă în 2018 la 26 de ani pentru femei și aproape 27 de ani la bărbați.

Autoritățile moldovene spun că la bordul navei de croazieră aflată în carantină într-un port japonez din cauza coronavirusului se află trei cetățeni moldoveni, doi bărbați și o femeie, iar starea sănătății lor este bună. Doi dintre ei dețin și pașaport românesc. Într-un comunicat de presă citat de Radio Chișinău, ministerul moldovean de externe asigură că în Japonia nu există vreun focar de coronavirus, cu excepția navei de croazieră Diamond Princess, aflată în carantină la Yokohama, aproape de Tokio. Pe nava plecată în cursă în 20 ianuarie cu peste 3700 de oameni la bord se află mai mulți români, majoritatea membri ai echipajului, iar unul dintre ei a fost depistat pozitiv cu noul coronavirus. Agențiile de presă au relatat de la Yokohama că vineri autoritățile japoneze au îndepărtat de pe navă încă 11 pasageri. De la începutul lunii curente, 218 oameni au fost duși la spital după ce au fost testați pozitiv.

Președintele R. Belarus a spus vineri că Rusia a insistat pe fuziunea celor două state la discuțiile de săptămâna trecută asupra integrării lor economice. „Ei înțeleg integrarea ca pe înghițirea Belarusului. Asta nu este integrare. Este încorporare. Nu o voi accepta niciodată”, a spus președintele Aliaksandr Lukașenka, într-o vizită la o fabrică de hârtie din sudul țării sale. Tensiunile dintre cele două țări post-sovietice vecine sunt în creștere de mai multe luni. Pe fondul împotmolirii discuțiilor pe tema relațiilor mai strânse, Rusia a oprit livrările de petrol spre Belarus, iar Lukașenka a acuzat Kremlinul că face presiuni pentru fuziune. Lukașenka a discutat din nou problema cu președintele rus Vladimir Putin săptămâna trecută la Soci, dar nu s-a ajuns la nici o înțelegere. Fuziunea este percepută de unii ca o manevră prin care președintele Putin ar putea rămâne la putere dincolo de anul 2024, când îi expiră actualul mandat, căci ar putea deveni șeful unui stat nou.

La Chișinău au loc manifestări de comemorare a poetului moldovean Grigore Vieru, care ar fi împlinit la 14 februarie 85 de ani. Născut în raionul Briceni, Vieru a murit la 18 ianuarie 2009, la 73 de ani, în urma unui accident rutier produs cu două zile înainte. Vineri, rudele, prietenii poetului, oameni de cultură, elevi și studenți au depus flori la bustul lui Vieru de pe Aleea Clasicilor, în capitală. La manifestări au fost prezenți de asemenea politicieni din tabăra puterii și a opoziției. Cei din partidele unioniste și pro-europene au vorbit despre „românismul” lui Vieru, unii dintre ei criticând orientarea pro-rusă a politicii puterii actuale de la Chișinău, în frunte cu președintele Igor Dodon.

Avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a cerut Procuraturii Generale să verifice ceea ce el consideră a fi inactivitatea instituțiilor statului în cazul unei femei care are nevoie vitală de bani ca să se opereze în R. Belarus. Potrivit IPN, Cotorobai spune că statul a acceptat să achite 30% din cei 125.000 de dolari de care ar avea nevoie pacienta, dar banii ar urma să fie alocați abia după operație, în vreme ce spitalul belarus vrea plata în avans. Cotorobai spune că deja a lansat în acest caz un demers către guvern, la 30 ianuarie, dar încă nu are răspuns. Avocatul poporului a avertizat că dacă nici Procuratura nu răspunde în cel mult 15 zile, sau dacă răspunde negativ, el se va adresa organismele internaționale, sub egida ONU. „Statul este obligat să ofere dreptul la sănătate”, a declarat avocatul poporului.

Serbia și Kosovo au semnat un acord pentru refacerea legăturii feroviare dintre Belgrad și Priștina și construirea unei autostrăzi între cele două capitale, într-un nou pas spre normalizarea relațiilor. Ceremonia semnării a avut loc în marginea Conferinței de Securitate de la Munchen, la 14 februarie, în prezența președintelui sârb Alexandr Vucic și a celui kosovar, Hashim Thaci, ca și a emisarului special al Statelor Unite pentru Serbia și Kosovo, Richard Grenell, care este și ambasadorul american în Germania. Evenimentul are loc după ce luna trecută cele două țări au semnat un acord de reluare a zborurilor comerciale între Serbia și Kosovo după o întrerupere datând din vremea conflictului din anii 1998-1999. După ceremonia de la Munchen, președintele kosovar Thaci a numit acordul „o piatră de hotar” și a anticipat că o înțelegere politică între cele două state ar putea fi agreată anul acesta.