Curtea de Apel Cahul a amânat pentru data de 12 iunie examinarea procesului lui Ilan Șor, ex-primar de Orhei și fost manager al Băncii de Economii, figură-cheie în frauda bancară, conform raportului companiei americane Kroll. Suporterii omului de afaceri devenit politician au protestat vineri în fața Curții de Apel din Cahul. Vorbind într-un megafon, deputata Partidului Șor Marina Tauber a cerut oamenilor să se ridice împotriva guvernării și a președintelui Igor Dodon, pe care îi consideră vinovați de necazurile juridice ale lui Șor. Protestatarii, relativ puțini la număr, păstrau distanța între ei și purtau măști. Dar presa de la Chișinău a observat că deputata Tauber ar fi trebuit la ora protestului să fie în autoizolare la domiciliu, ca toți deputații, după depistarea unui caz de COVID-19 la parlament. Ilan Șor a fost reţinut în mai 2015. În 2017, a fost condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Pedeapsa va intra însă în vigoare doar după ce va deveni definitivă.

Autoritățile din Pakistan spun că au supraviețuit doi oameni aflați la bordul aeronavei prăbușite vineri la Karachi, dar numărul morților a continuat să crească. Potrivit AP, o defecțiune de motor a fost cauza cea mai probabilă a prăbușirii avionului Airbus A320 venit de la Lahore, cu cel puțin 98 de oameni la bord, aparținând companiei Pakistan International Airlines (PIA). Avionul a căzut într-un cartier sărac când se pregătea de aterizare, distrugând cel puțin cinci case, rănind și oameni aflați la sol.

Marea Britanie a anunțat că impune carantină de 14 zile tuturor persoanelor care intră în țară de la 1 iunie, într-un efort de a evita un al doilea val de epidemie de coronavirus. Guvernul premierului Johnson a anunțat că pentru încălcarea carantinei va fi o amendă de 1000 de lire sterline. Chiar înainte să fie anunțată astăzi, măsura a fost criticată de cercurile de afaceri britanice, care au spus că merge împotriva tendinței din țările europene, care renunță treptat la restricții. Companiile aeriene, de pildă, au avertizat că aceasta este pentru ele lovitura de grație, întrucât nimeni nu va mai merge în lunile următoare în Marea Britanie.

Un oficial american de rang înalt este citat de Interfax cu declarația că Rusia dorește să împiedice Ucraina, Georgia și Moldova să intre în NATO, și folosește în acest scop ocuparea unor teritorii ale acelor țări. Reprezentantul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, a spus că „țările din NATO au rezerve să primească (în alianță) o țară unde Rusia ocupă o parte din teritoriu”, pentru că articolul 5 din tratatul alianței obligă membrii să vină în ajutorul unuia dintre ei dacă este victima agresiunii militare, ceea ce „ar implica un conflict cu Rusia”. Volker a făcut remarca la un forum de securitate ținut la Kiev. El a spus că Moldova, Georgia și Ucraina, ca să intre totuși în NATO, ar trebui să încheie un pact cu alianța care să precizeze că articolul 5 nu se aplică în cazul conflictelor lor înghețate. Ucraina și Georgia doresc să adere la NATO, dar Moldova este țară neutră prin constituție și nu a exprimat niciodată oficial vreo asemenea aspirație.

Un avion al companiei Pakistani International Airlines (PIA), de tip Airbus A320, cu cel puțin 99 de persoane la bord, s-a prăbușit când se pregătea să aterizeze în orașul-port Karachi, din sudul țării, venind de la Lahore, vineri. Autoritățile medicale regionale au spus că au murit cel puțin 11 oameni, iar șase au fost duși la spital, dar este de așteptat ca bilanțul să crească mult. Aeronava s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, avariind case. Cel puțin un pasager a supraviețuit și a vorbit la spital cu oficialii. Cauza prăbușirii nu a fost stabilită. Un oficial de la liniile aeriene pakistaneze a spus că ultimele cuvinte auzite de la pilot au fost că are o problemă tehnică.

Șeful Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Furtună, a spus că sărbătoarea Paștele Blajinilor, amânată de preoți din aprilie până la începutul lunii iunie, ar putea fi anulată cu totul anul acesta. Vorbind vineri la o conferință de presă, Furtună a observat că rata infectării cu coronavirus se menține încă ridicată, iar adunarea oamenilor în cimitire de „Blajini” ar fi riscantă. Sub presiunea autorităților, biserica ortodoxă moldoveană a acceptat ca Paștele Blajinilor, care are loc în mod tradițional o săptămână după Paște, să fie ținut anul acesta în perioada 6-8 iunie. R. Moldova avea vineri 6704 cazuri confirmate de COVID-19, dintre care 244 grave, și 233 de decese.

Prim-ministrul Ion Chicu a respins criticile unui europarlamentar cu influență asupra relației cu R. Moldova la adresa felului cum gestionează guvernul său criza provocată de coronavirus, spunând că pentru el contează „doar critica moldovenilor”.

„Atacurile concertate ale unor personaje cu pretenții de avocați ai Moldovei pot să-i impresioneze doar pe patronii lor”, a scris Chicu pe Facebook. Mai devreme, europarlamentarul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European în Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova, care este român, spusese despre executivul de la Chișinău că, după ce că nu a făcute reforme, nu a gestionat bine nici criza COVID-19. În replica sa de pe Facebook, Chicu spune că România este cea mai coruptă țară din Europa, iar numai în Suceava sunt jumătate din bolnavii de COVID-19 înregistrați în toată R. Moldova.

Suporterii omului de afaceri devenit politician Ilan Șor au protestat vineri în fața Curții de Apel din Cahul, unde se ținea a doua ședință de judecată în dosarul legat de participarea lui Șor la devalizarea sistemului bancar. Vorbind într-un megafon, deputata Partidului Șor Marina Tauber a cerut oamenilor să se ridice împotriva guvernării și a președintelui Igor Dodon, pe care îi consideră vinovați de necazurile juridice ale lui Șor. În imaginile prezentate de Privesc.eu se vedea că protestatarii, puțini la număr, păstrau distanța între ei și purtau măști. Dar presa de la Chișinău a observat că deputata Tauber ar fi trebuit la ora protestului să fie în autoizolare la domiciliu, ca toți deputații, după depistarea unui caz de COVID-19 la parlament. Ilan Șor a fost reţinut în mai 2015. În 2017, a fost condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Pedeapsa va intra însă în vigoare doar după ce va deveni definitivă.

Începând de luni se vor relaxa unele restricții legate de coronavirus la Madrid și Barcelona, unde se deschid terasele restaurantelor, la jumătate din capacitate, și sunt permise adunările de până la 10 persoane. La Barcelona săptămâna aceasta s-au redeschis plajele, dar numai pentru plimbări, nu pentru baie și stat la soare. De luni va fi permisă la Madrid și Barcelona deschiderea bisericilor. În alte regiuni spaniole, unde rata infectării nu a fost așa de ridicată ca în două cele mai mari orașe, se vor ridica încă și mai multe restricții. Spania a fost una din țările cele mai greu lovite de coronavirus, cu aproape 28.000 de decese până vineri, și cu peste 233.000 de infectări. Interdicția ieșirii din casă pentru deplasări ne-esențiale a fost introdusă la 14 martie.

Fondul Monetar Internațional a spus joi că a ajuns la o înțelegere cu autoritățile de la Kiev pentru alocarea a 5 miliarde de dolari, ca să ajute Ucraina să facă față pandemiei de coronavirus. Ivanna Vladkova Hollar, oficialul care gestionează relația FMI-Ucraina, a spus că suma va ajuta Ucraina să revină la creștere economică după sfârșitul actualei crize, ajutând-o să obțină credite pe piața financiară. Recent, Ucraina a adoptat legi care ridică interdicția asupra vânzării terenurilor agricole și interzic proprietarilor băncilor naționalizate sau lichidate să reintre în posesia lor. Ambele reglementări se numărau printre condițiile puse de FMI pentru a oferi asistență Ucrainei, anul trecut.

Șefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, s-a declarat de acord ca Beijingul să aplice legi de securitate în numele teritoriului, într-o mișcare despre care criticii ei spun că va fi ultima lovitură dată autonomiei Hong Kong-ului față de China comunistă. Într-o declarație de presă, Carrie Lam a spus că acceptă propunerea Beijingului, dar a insistat că „drepturile și libertățile legitime ale locuitorilor din Hong Kong” vor fi respectate, ca și independența justiției. Evenimentul vine după ce anul trecut Hong Kong a fost scena unor mari și îndelungate proteste de stradă provocate de proiectul unei legi care ar fi permis extrădarea locuitorilor semi-autonomiei în China, pentru judecare. Noua legislație, referitoare la activități subversive și secesioniste, teroriste etc. riscă să reaprindă protestele după actuala perioadă de liniște provocată mai ales de coronavirus.

A încetat din viață al treilea membru al unei echipe de filmare a instituției de presă Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea, implicat într-un accident rutier în R. Belarus. Rudele lui Liubov Zemțova au spus Europei Libere că regizoarea a murit într-un spital din Minsk, la 22 mai. Bine cunoscuta realizatoare de filme documentare din R. Belarus, în vârstă de 28 de ani, nu și-a recăpătat cunoștința după internarea la spital în urma accidentului rutier din 14 mai. Cei doi membri ai echipei cu care lucra – Uladzimer Mikhailovski (33 de ani) și Maksim Haryulenka (26 de ani) au murit imediat după accident. Cei trei se întorceau la Minsk după o filmare făcută la Homel, unde adunau material pentru o emisiune despre voluntarii care ajutau lucrătorii medicali angajați în lupta cu coronavirusul.

Deputații din Parlamentul R. Moldova se vor izola la domiciliu după ce unul dintre ei, Eugeniu Nichiforiuc (PD), a fost confirmat pozitiv cu COVID-19. Potrivit Ziarului de Gardă, o dispoziție în acest sens a fost semnată vineri de președinta legislativului, Zinaida Greceanîi. Deputații ar urma să stea acasă până ce sunt testați negativ. Faptul că Nichiforiuc a fot confirmat pozitiv cu coronavirus a fost anunțat de președintele fracțiunii PD Dumitru Diacov la ședința de joi a parlamentului. În dispoziția semnată de Greceanîi se spune că vor testați și angajații parlamentului. Când s-a aflat despre Nichiforiuc, mai mulți deputați din opoziție au cerut excluderea fracțiunii PD din sala de ședințe, dar propunerea a fost respinsă de Greceanîi.

Șapte oameni au fost împușcați mortal într-o excursie la pescuit în centrul Ucrainei, informează AFP citând poliția ucraineană. Opt oameni din Kiev veniți la pescuit la un lac din regiunea Jitomir au fost atacați cu o armă de vânătoare de un localnic, a spus ministrul adjunct de interne al Ucrainei, Anton Gershchenko. Atacul a avut loc vineri în zori, când localnicul, vânător de profesie, sub influența alcoolului, s-a angajat într-o ceartă cu doi kieveni beți și ei, și i-a împușcat. După aceea, a împușcat alte cinci persoane din grup, care dormeau pe malul lacului. O singură persoană din grup a reușit să scape fugind în pădure, după care a ajuns într-un sat și a alertat poliția.

Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 6704 cazuri de infecție cu noul coronavirus, dintre care 841 sunt din regiunea transnistreana. Au fost confirmate 1444 cazuri de infectare în rândul angajaților sistemului de sănătate.

Ministerul Sănătății a informat vineri dimineață că s-a înregistrat un nou deces în legătură cu Covid-19, ridicând numărul total la 234.

Asociația Patronală a Transportatorilor și Serviciilor Auxiliare a cerut guvernului și Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică să anuleze decizia prin care transportul internațional de persoane este sistat până la 30 iunie.

Toate restricțiile în vigoare sunt puse în contextul luptei cu pandemia de coronavirus, fiind ridicate treptat pentru a limita răspândirea virusului.

„Restricțiile introduse au creat un impact negativ asupra societății și sănătății publice, căci din cauza dezvoltării transportului neautorizat de pasageri, se mărește și riscul de răspândire în masă a virusului covid-19. Transportatorii ilegali nu respectă nici o cerință de prevenire răspândirii virusului și nu respectă regulile și instrucțiunile introduse”, argumentează Asociația.

Asociația Patronală a Transportatorilor și Serviciilor Auxiliare precizează că statele UE, precum și vecinii de la Est și Vest ai R.Moldova au liberalizat deja transportul internațional.

Numărul americanilor care au depus de la mijlocul lunii martie cereri pentru acordarea de alocaţii de şomaj a depăşit nivelul record de 38,6 milioane, deoarece măsurile stricte pentru ţinerea sub control a răspândirii pandemiei de coronavirus (COVID-19) au oprit brusc activitatea şi au dus la un val de concedieri. Informaţiile vin într-un moment în care toate statele americane au început procesul de redeschidere a economiei.

Rata şomajului a urcat în aprilie la 14,7%, de la 4,4% în martie. Este cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial, depăşind recordul de 10,8% înregistrat în noiembrie 1982.

Patronul companiei Facebook, Mark Zuckerberg, a declarat joi că firma va începe să permită multora dintre cei 50.000 de angajaţi şi celor nou recrutaţi să lucreze permanent de acasă. Facebook se alătură astfel unui număr mic, dar în creştere, de companii din domeniul tehnologiei care au adoptat o activitate descentralizată în timpul pandemiei coronavirusului.

### Vezi și... ###

Twitter, prima mare companie din domeniul tehnologiei care permite lucrul de acasă „pentru totdeauna”

Mark Zuckerberg anticipează că, în următorii cinci până la zece ani, aproximativ 50 la sută din forţa de muncă a Facebook va lucra de la distanţă. Facebook a anunțat deja că marea majoritate a personalului poate lucra de acasă până la sfârşitul acestui an.

Cercetări recente realizate de Universitatea din Chicago au estimat că 37% din locurile de muncă din Statele Unite pot fi făcute de acasă. Dar doar 2 la sută din forţa de muncă americană lucrează de acasă în mod regulat, potrivit Biroului pentru Statistica Muncii.

Statele Unite au avertizat joi China în legătură cu adoptarea unei legi privind „securitatea naţională" în Hong Kong, despre care Washington-ul afirmă că ar fi "foarte periculoasă pentru stabilitatea” acestui teritoriu semi-autonom.

Parlamentul chinez a anunţat joi că va studia în următoarele zile o lege privind „protejarea securităţii naţionale" în Hong Kong. Noua lege are scopul declarat să consolideze „mecanismele de aplicare" a măsurilor de întărire a securității în fosta colonie britanică ,zguduită în 2019 de un val de proteste împotriva autorităţilor de la Beijing.

Potrivit Departamentului de Stat american, acest proiect de lege „subminează angajamentele şi obligaţiile asumate de Republica Populară Chineză în Declaraţia comună sino-britanică', care asigură o anumită autonomie Hong Kong-ului după retrocedarea sa Chinei de către Marea Britanie în 1997.

Ambasadorii ţărilor NATO au fost convocaţi vineri pentru o reuniune de urgenţă, după ce Statele Unite au anunțat că intenionează să se retragă din tratatul internaţional „Open Skies” (Cer Deschis) din cauza încălcării acestuia de către Rusia, a anunţat joi o sursă de diplomatică.

La rândul său, Rusia a denunţat joi „lovitura'' dată securităţii europene, după ce Statele Unite au anunţat că se retrag din tratat.

Tratatul, care datează din 2002, are scopul să întărească stabilitatea internațională, permițând celor 34 de țări semnatare să-și survoleze reciproc teritoriul în zboruri de recunoaștere pentru monitorizarea instalațiilor militare și altor obiective.

Presa americană relatează că administrația Trump a notificat, pe 21 mai, ceilalți semnatari despre faptul că Statele Unite se vor retrage din tratat în șase luni. Casa Albă a acuzat Moscova că ar bloca zboruri americane deasupra orașului Kaliningrad și în apropiere de Georgia. Președintele Trump a retras Statele Unite și din alte tratate internaționale în ultimii ani, inclusiv, anul trecut, din tratatul cu Rusia privind forțele nucleare intermediare.

La nivel global, Statele Unite rămân țara cea mai afectată cu peste un milion 550 de mii de cazuri confirmate de contaminare și apropae 95 de mii de decese legate de Covid-19.

De vineri, în Statele Unite, drapelul va fi coborât în bernă pe toate clădirile federale timp de trei zile, pentru a onora memoria victimelor epidemiei noului coronavirus.

Numărul deceselor cauzate de COVID-19 în Europa a depășit, joi, 170 de mii, cea mai mare parte revenind Marii Britanii, Italiei, Franței și Spaniei, relatează AFP, citând date ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale guvernelor europene. Europa, unde numărul cazurilor de infectare se apropie de două milioane, este continentul cel mai afectat de infecția depistată inițial în China, în luna decembrie.

În R.Moldova joi erau peste 6.700 de cazuri confirmate de infectare cu noul coronavirus și 233 de decese.

Vineri, 22 mai este programată ședință de judecată în dosarul lui Ilan Șor la Curtea de Apel Cahul. Șor a fost condamnat de prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare pentru acte de corupție în proporție deosebit de mari.

### Vezi și... ###

O nouă amânare în „dosarul Ilan Șor”. PG spune că va înainta o nouă învinuire

La începutul săptămânii, președintele Igor Dodon declara că Ilan Șor va sta la închisoare, în Republica Moldova ori în Israel. Într-un interviu marți, 19 mai, la Accent TV, președintele spunea că a discutat personal cu omologul său israelian și cu premierul Beniamin Netanyahu despre extrădarea lui Ilan Șor.

Potrivit șefului statului, autoritățile din Israel au declarat că odată ce va fi pronunțată o decizie definitivă în privința lui Șor sunt două căi: ori acesta va fi extrădat sau își va ispăși pedeapsa într-o pușcărie din Israel.

Președintele a declarat că imediat ce va fi pronunțată o decizie definitivă în cazul Șor, aceasta va fi transmisă autorităților din Israel cu cererea ca acesta să fie extrădat în Moldova.

### Vezi și... ###

Unul din avocații lui Veaceslav Platon se declară convins că dosarul acestuia va fi revizuit

Luni, Procurorul General a anunțat că în numele lui Ilan Șor urmează să fie formulat un nou cap de acuzare în dosarul „furtului miliardului”.

Actualizare 22 mai:

Judecătorii au admis în dimineața zilei de 22 mai demersul PCCOCS și au emis mandat de arest pentru 30 de zile pe numele lui Vladimir Plahotniuc.

-------------------------------------------

Judecătoria Chișinău se va pronunța vineri, 22 mai, cu privire la cererea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de a se emite un mandat de arest preventiv pe numele lui Vlad Plahotniuc, fostul lider democrat, plecat din țară din iunie anul trecut când partidul său a fost înlăturat de putere.

### Vezi și... ###

Procuratura cere arestarea lui Plahotniuc, inculpat în furtul miliardului

La începutul acestei săptămâni, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat că Vld Plahotniuc, alături de Ilan Șor, este unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului. Împotriva lui Vladimir Plahotniuc s-au formulat și trei capete de acuzare: crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari.

### Vezi și... ###

Disculparea lui Platon, punerea sub învinuire a lui Plahotniuc...

Potrivit procurului general, imediat ce actele de învinuire vor fi traduse în limba engleză, vor fi expediate autorităților americane pentru a cere extrădarea lui Vad Plahotniuc în Republica Moldova.

Parlamentul a aprobat anularea examenelor de bacalaureat de anul acesta din cauza epidemiei de coronavirus. Absolvenții vor primi diplome în care, în locul notei de la examen, va fi trecută media notelor anuale din ultimii trei ani de studiu. Admiterea în universități se va face pe baza acestor diplome. Ministrul educației, Igor Șarov, a spus că, pentru restanțierii din sesiunile anterioare, care numără aproximativ două mii de elevi, va fi organizată o sesiune de examene, în funcție de evoluția situației pandemice.

Senatul american l-a confirmat pe congresmenul republican din Texas, John Ratcliffe, în calitate de director al serviciului de informații naționale. Nominalizat de președintele Donald Trump, Ratcliffe a fost sprijinit de 49 de senatori republicani, dar 44 de senatori democrați au votat împotrivă. Funcția de director al serviciului de informații naționale a fost creată în 2004 pentru coordonarea celor 17 servicii de informații americane și organizații subordonate. Ratcliffe îl va înlocui pe directorul interimar de până acum, Richard Grenell, care a condus o remaniere a comunității de informații americane. Ratcliffe a mai fost desemnat de Trump pentru această funcție anul trecut, dar s-a retras după ce unii senatori republicani au exprimat obiecții față de gradul său de pregătire. La audierile de confirmare, el a spus că împărtășește convingerea că Rusia s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane, o concluzie a serviciilor de informații pe care președintele Trump a pus-o deseori la îndoială.