Militari moldoveni vor participa începând de luni, 1 noiembrie, la un exercițiu militar internațional în România Junction Strike 2021 (JUST 21), la care participă și militari din Georgia, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia și SUA, și peste 800 de militari români, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice terestre, aeriene și navale. Exercițiul se va desfășura între 1 - 12 noiembrie, în facilități de instruire ale Armatei României.

Potrivit unui comunicat al ministerului apărarii de la București, militarii se vor antrena atât în facilități de instruire ale Armatei Române, cât și în zonele din vecinătatea localităților Reghin, Brădet, Miercurea Ciuc, Mihail Kogălniceanu și Sângiorgiu de Mureș, pe baza unui scenariu fictiv, asociat războiului hibrid, în cadrul unor structuri de nivel operativ și tactic, în format multinațional și inter institutional, informează Radio Chișinău.

Autoritățile belaruse au blocat accesul la site-ul Deutsche Welle și televiziunii Current Time – proiect al postului nostru și al Vocii Americii pe fondul intensificării represiunii asupra societății civile și mediilor de informare independente.

Ministerul Informațiilor a declarat că cele două site-uri web, precum și cel al ziarului belarus Novîi Cias au fost blocate pentru că ar fi difuzat materiale care conțineau link-uri considerate „extremiste” de către instanțele din Belarus. Utilizatorii de internet au raportat că site-urile de știri nu s-au deschis și mai târziu a apărut un mesaj care indică accesul limitat. Cu toate acestea, site-urile pot fi accesate în continuare prin rețele private virtuale (VPN).

Președintele RFE/RL, Jamie Fly, a condamnat decizia de a bloca site-ul televiziunii Current Time. „Încercările regimului Lukașenka de a criminaliza jurnalismul nu cunosc limite și acum privează poporul belarus de încă o sursă independentă de știri și informații”, a spus el.

Zeci de site-uri de știri au fost blocate ca parte a represiunii împotriva presei independente în urma protestelor fără precedent declanșate de alegerile prezidențiale din august 2020, care i-au oferit liderului autoritar Alyaksandr Lukashenka un al șaselea mandat. Opoziția și Occidentul spun că votul a fost fraudat și nu recunosc legitimitatea liderului de la Minsk.

În această noapte de sâmbătă 30 spre duminică 31, vom trece la ora de iarnă, deci vom dormi cu o oră mai mult. Să nu uitați să dați acele ceasornicului cu o oră în urmă! Astfel, în noaptea dintre 30 spre 31 octombrie, ora 03.00 va deveni ora 02.00

Trecerea la „ora de iarnă” are loc în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene a ONU și concomitent cu statele membre ale Uniunii Europene.

Belarus, Rusia, Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China și Coreea de Nord, nu își vor schimba ora.

Monica Babuc a fost aleasă în funcția de președintă interimară a Partidului Democrat din Moldova. Decizia a fost luată astăzi în cadrul ședinței Consiliului Politic Național al formațiunii. Doamna Babuc este citata de Ziarul de Gardă cu declarația că „Partidul Democrat are o istorie bogată și are oameni competenți, înseamnă că noi avem șansa să jucăm un rol important în politica moldovenească. Putem face acest lucru”.

Numirea Monicăi Babuc vine după ce la 16 octombrie, Pavel Filip și-a anunțat retragea de la conducerea Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Pavel Filip a fost prim-ministru al R. Moldova din 2016 până în 2019, ulterior a fost deputat şi preşedinte al PDM.

Monica Babuc a fost ministră a Culturii (2013-2017), ministră a Educației, Culturii și Cercetării (2017-2019), vicepreședintă a Parlamentului (2019-2020), deputată și vicepreședintă al PDM.

În România, Biroul Politic Naţional al PNL a validat, sâmbătă, 30 octombrie, lista de miniştri ai Guvernului Nicolae Ciucă şi programul de guvernare, potrivit unor surse liberale, citate de agenția Agerpres. Este vorba de un guvern minoritar al liberalilor și ai Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Vineri, BE al PNL a aprobat propunerile de miniştri făcute de premierul desemnat Nicolae Ciucă.

Potrivit sursei citate, miniştrii propuşi de PNL în Guvernul Ciucă sunt: Dan Vîlceanu - la Ministerul Finanţelor Publice; Marcel Boloş - la Ministerul Transporturilor; Lucian Bode - la Ministerul de Interne; Alina Gorghiu - la Ministerul Justiţiei; Bogdan Aurescu - la Ministerul de Externe; Cătălin Predoiu - la Ministerul Apărării Naţionale; Virgil Popescu - la Ministerul Energiei; Florin Roman - la Ministerul Economiei; Mircea Fechet - la Ministerul Agriculturii; Robert Sighiartău - la Ministerul Cercetării; Nelu Tătaru - la Ministerul Sănătăţii; Raluca Turcan - Ministerul Muncii; Sorin Cîmpeanu - la Ministerul Educaţiei; Bogdan Gheorghiu - la Ministerul Culturii.

UDMR îi propune pe: Kelemen Hunor - vicepremier; Hegedus Csilla - la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Cseke Attila - la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi a Administraţiei; Tanczos Barna - la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; și Novak Eduard - la Ministerul Tineretului şi Sportului.

Cercetătorii spun că este posibil să fi descoperit că boala Alzheimer progresează diferit în creier decât se știa anterior.

Oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge și Harvard Medical School spun că boala Alzheimer nu ar începe într-o singură zonă a creierului înainte de a se răspândi în alte regiuni.

Grupurile de proteine toxice considerate responsabile pentru declinul cognitiv asociat cu boala Alzheimer ajung devreme în diferite regiuni ale creierului și apoi se acumulează de-a lungul deceniilor, potrivit descoperirilor cercetătorilor.

Cercetarea, publicată în Science Advances, este prima care utilizează date umane pentru a cuantifica viteza proceselor moleculare care duc la boala neurodegenerativă.

„Se credea că boala Alzheimer se dezvoltă într-un mod similar cu multe tipuri de cancer: agregatele se formează într-o regiune și apoi se răspândesc prin creier”, a spus cercetătorul de la Cambridge, Georg Meisl, într-un comunicat de presă.

„Dar, în schimb, am descoperit că atunci când începe boala Alzheimer, există deja agregate în mai multe regiuni ale creierului și, prin urmare, încercarea de a opri răspândirea între regiuni nu va face nimic pentru a încetini boala”, a explicat el.

Cercetătorii și-au efectuat studiul folosind 100 de tomografii cu emisie de pozitroni (PET) ale persoanelor care trăiesc cu boala Alzheimer, și cu până la 400 de mostre de creier post-mortem de la persoane care au murit cu această boală.

Descoperirea contrazice o teorie acceptată în mod obișnuit și care spunea că progresia bolii Alzheimer a fost cauzată în principal de o „reacție în lanț”, așa cum a fost găsită la șoareci și s-a considerat că această răspindire a bolii ar fi adevărată și pentru oameni.

Irina Slavnikova, reprezentanta postului de televiziune Belsat, a fost reținută pe aeroportul din Minsk împreună cu soțul ei, a scris pe Facebook directorul adjunct al Belsat, Aliaksei Dzikavitski.

Slavnikova, care este și vicepreședinta Asociației Jurnaliştilor din Belarus, și soțul ei, Aliaksandr Loiko, au fost reținuți vineri seara târziu, când se întorceau din Egipt, a spus Dzikavitski.

El a adăugat că polițiștii de frontieră și vameșii i-au spus tatălui Irinei, care venise să o întâlnească la aeroport, că nimeni nu a fost reținut. Nu se știe unde se află Slavnikova și telefonul ei a fost oprit, a spus Dziavitski.

Canalul de televiziune Belsat, finanțat din Polonia, a fost declarat „extremist” de autoritățile din Belarus în luna iulie și site-ul său web și toate conturile de rețele sociale au fost blocate în Belarus, pe fondul intensificării represiunii împotriva mass-media și a societății civile.

Belsat este o sursă de știri populară pentru belaruși, care relatează și despre opoziția față liderul de la Minsk Aleksandr Lukașenka.

Belsat a acoperit pe larg protestele în masă împotriva lui Lukașenka după alegerile prezidențiale de anul trecut, despre care Lukașenka a susținut că le-a câștigat. Iar opoziţia şi Occidentul spun că alegerile au fost fraudate masiv și că ar fi fost câştigate de candidata opoziţiei Svetlana Țihanovskaia. Occidentul nu recunoaște legalitatea autorității lui Lukașenka.

Autoritățile din Belarus și-au intensificat, începând de anul trecut campania împotriva presei și a societății civile, cu sute de raiduri în birouri și apartamente ale activiștilor și jurnaliştilor.

Zeci de jurnalişti au fost reţinuţi şi condamnaţi la închisoare, iar două jurnaliste de la Belsat, Katarina Andreieva şi Daria Ciulțova, care au fost condamnate la doi ani de închisoare în februarie pentru că au relatat despre protestele opoziției.

Rusia a raportat sâmbătă 40.251 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cel mai mare număr de cazuri într-o singură zi de la începutul pandemiei. Grupul de lucru al guvernului de la Moscova pentru coronavirus a raportat 1.160 de decese legate de virus, cu trei mai puțin de recordul zilnic de 1.163 stabilit cu o zi înainte. Rusia va intra într-un lockdown parțial la nivel național în prima săptămână a lunii viitoare, în timp ce Moscova a reimpus o blocare parțială din 28 octombrie.

Doar magazinele esențiale, cum ar fi farmaciile și supermarketurile, au permis să rămână deschise. Autoritățile au dat vina pe creșterea infecțiilor cu coronavirus în Rusia ca și în alte părți ale Europei de Est, în mare parte, pe seama ratei scăzute de vaccinare.

În China, autoritățile sanitare testează pentru a cincea oară întreaga populație din Lanzhou, un oraș de 3,7 milioane de locuitori și capitala provinciei de nord-vest Gansu, după ce au detectat noi infecții cu transmitere locală pe 29 octombrie, scrie agenția de știri de stat Xinhua. La începutul săptămânii, guvernul comunist chinez a impus o interdicție strictă pentru Lanzhou, ca răspuns la un nou focar de virus.

Georgienii votează sâmbătă, 30 octombrie, într-un al doilea tur de scrutin în alegeri locale, pe fondul unei puternice crize politice, cu fostul președinte și lider al opoziției Mihail Saakașvili în greva foamei în închisoare.

Votul îi opune pe candidații partidului de guvernământ al partidului Visul Georgian ai prim-ministrului Irakli Garibashvili cu cei din opoziția lui Saakashvili Mișcarea de Unitate Națională (UNM) pentru posturi de primari în cinci orașe mari - capitala Tbilisi, Batumi, Kutaisi, Poti și Rustavi. Mai sunt disputate și 15 posturi de primari în municipalități mai mici și 42 de locuri în două duzini de consilii locale.

La Tbilisi, actualul primar Kakha Kaladze de la Visul Georgian, care a câștigat aproape 45 la sută din voturi în primul tur pe 2 octombrie, îl are drept contracandidat pe șeful partidului opoziției Mișcarea de Unitate Națională, Nika Melia, care a obținut pe 2 octombrie 34 la sută din voturi.

Primul tur a fost câștigat în general de candidații de la Visul Georgian - o victorie umbrită de arestarea lui Saakașvili, pe 1 octombrie, la câteva ore de la întoarcerea sa în Georgia, după opt ani de autoexil în străinătate. Opoziția a denunțat frauda electorală, în timp ce Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a spus că scrutinul a fost afectat de acuzații de „intimidare, cumpărare de voturi, presiune asupra candidaților și alegătorilor”.

Saakashvili, în vârstă de 53 de ani, care a fost președinte al Georgiei între 2004-2013, a fost condamnat în lipsă la închisoare în 2018 pentru abuz de putere și pentru a ascunde dovezi despre violențele asupra unui membru al opoziției când era președinte. Saakașvili a fost președinte al Georgiei și în perioada scurtului război ruso georgian din 2008, dupa summitul NATO de la București – la care Georgia spera să obțina confirmarea candidaturii sale pentru aderarea la NATO.

În urma războiului – Georgia a pierdut o treime din teritoroul său – Rusia recunoscând independența regiunilor separatiste ale Georgiei, Abhazia și Osetia de Sud. Saakașvili a fost promotorul unor importante reforme democratice în țara sa - mai ales în zona justiției și a luptei cu corupția. El are și cetățenie ucraineană și a ocupat o perioada funcția de guvernator al Odessei.

Numărul deceselor provocate în lume de noul coronavirus a depășit cifra de cinci milioane, potrivit datelor publicate de site-ul Worldometers. Totodată, bilanțul cazurilor de infectare cu COVID-19 a ajuns la peste 223,5 milioane, de la începutul numărării, transmite agenția de știri IPN.

Cele mai multe cazuri se înregistrează în Statele Unite ale Americii, urmate de Brazilia și India.

În Federația Rusă au fost raportate peste 8,4 milioane de infectări și 236 220 de decese asociate COVID-19. În România, bilanțul îmbolnăvirilor este de 1,6 milioane de cazuri, la o populatie de 19 milioane , iar cel al deceselor – 46 911. Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile este, sâmbătă, în Bucureşti, de 14,8 cazuri la mia de locuitori, potrivit site-ului Direcţiei de Sănătate Publică.

În cealaltă țară vecină a Republicii Moldova, Ucraina, sunt raportate peste 2,9 milioane de infectări și 67 393 de decese asociate noului coronavirus.

Potrivit datelor raportate de Ministerul Sănătății, ieri, în Republica Moldova s-au înregistrat 335 860 de cazuri de infectări, iar bilanțul deceselor a ajuns la 7710. Printre victime sunt și tineri, și copii.

Începând din 3 noiembrie, Certificatul Digital de Covid devine obligatoriu pentru toate persoanele care vor sa intre în clădirile Parlamntului European din Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg, scrie presa intermațională.

Agențiile de informații americane spun că s-ar putea ca niciodată să nu poată ajunge la o concluzie corectă dacă COVID-19 s-a răspândit prin transmitere de la animal la om sau printr-o scurgere dintr-un laborator de cercetare. Biroul Directorului de Informații Naționale din SUA (ODNI) a declarat într-un raport desecretizat emis vineri că o origine naturală și o scurgere de laborator sunt ambele ipoteze plauzibile pentru modul în care virusul a infectat pentru prima dată oamenii.

Raportul este o actualizare a unei analize comandată de președintele Joe Biden pentru a stabili dacă coronavirusul a provenit prin transmitere de la animal la om sau s-a scurs dintr-un laborator de cercetări de la Wuhan. Această analiză a descris agențiile de informații americane ca fiind împărțite în ceea ce privește originile virusului, dar analiştii nu cred că virusul a fost dezvoltat ca o armă biologică. China a rezistat presiunii globale de a coopera pe deplin cu investigațiile internaționale asupra pandemiei sau de a oferi acces nelimitat la secvențele genetice ale coronavirusurilor păstrate la Institutul de Virologie din Wuhan.

China a ripostat împotriva acuzațiilor că a gestionat greșit apariția coronavirusului, care a ucis 5 milioane de oameni în întreaga lume. O declarație a Ambasadei Chinei comuniste de la Washington a spus că raportul actualizat va submina studiul originii bazat pe știință și va împiedica efortul global de a găsi sursa virusului.

O agenție americană independentă de monitorizare a acuzat Departamentul de Stat și Pentagonul că au ascuns informații despre prăbușirea guvernului Afganistanului și adevărata capacitate a forțelor militare afgane. John Sopko, șeful Inspectorului General Special pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR), a declarat că informațiile ascunse ar fi ajutat parlamentarii și poporul american să evalueze dacă SUA ar fi trebuit să își încheie misiunea mai devreme și a cerut celor două departamente să faca publice toate informațiile relevante.

Sopko a spus că imaginea completă a ceea ce s-a întâmplat în august - și toate semnalele de avertizare care ar fi putut prezice acest rezultat - „vor fi dezvăluite doar dacă informațiile pe care Departamentele de Stat și Apărare le-au restricționat deja publicării vor fi făcute disponibile. Sopko a vorbit la conferința anuală a Asociației Reporterilor și Editorilor Militari din Arlington, Virginia. El a spus că departamentele de Stat și Apărare ar trebui să pună la dispoziție „toate cablurile interne ale celor doua ministere, rapoartele și alte materiale care reflectă situația de securitate pe teren din ultimii câțiva ani - în special acele rapoarte care diferă de declarațiile publice ale agențiilor de la Washington.”

Liderii celor mai dezvoltate economii globale se întâlnesc, începând de sâmbătă, timp de două zile la Roma pentru a discuta despre schimbările climatice și relansarea economiei globale. Va fi prima întâlnire față în față a Grupului celor 20 (G20) de la începutul pandemiei, dar se așteaptă ca schimbările climatice, și nu COVID-19, să domine agenda.

Reuniunea G20 are loc imediat înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice de la Glasgow, Scoția, iar liderii sunt sub presiune să facă progrese în privința schimbărilor climatice chiar înainte de începerea COP26.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a avertizat vineri pe liderii G20 să dea dovadă de „mai multă ambiție și mai multă acțiune” și să depășească neîncrederea pentru a promova obiectivele climatice.

Papa Francisc și-a facut și el auzita vocea cerînd, nu simple cuvinte, ci actiune de la reuniunea COP26, spunând că liderii politici ai lumii trebuie să ofere generațiilor viitoare „speranță concretă” că fac pașii radicali necesari.

Prim-ministrul italian Mario Draghi, gazda summit-ului, a cerut un „angajament G20 cu privire la necesitatea de a limita creșterea temperaturilor la 1,5 grade” peste nivelurile preindustriale -- ținta prezentată în Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice.

Municipiul Chișinău rămâne sub cod roșu de alertă Covid-19, potrivit unei noi hotărâri adoptate de Comisia locală de Sănătate. La fel, Comisia solicită Ministerului Sănătății asigurarea, în regim de maximă urgență, a spitalelor clinice municipale Covid-19, cu medicamente și preparate antivirale pentru tratamentul infecției cu coronavirus de tip nou, conform Protocolului Clinic Național de management a infecției Covid-19.

Primăria municipiului Chișinău a anuntat unde vor staționa sâmbătă și duminică cele 2 puncte de vaccinare mobile care vor fi deschise în intervalul 10:00-18:00.

Sâmbătă troleibuzul va fi în sectorul Buiucani, Calea Ieșilor, intrarea în Parcul „Alunelul”, iar autobuzul se va afla pe str. Armeneacă, la intrarea în Piața Centrală.

Duminică troleibuzul va fi în sectorul Botanica, bd. Cuza-Vodă, în preajma magazinului „Green Hills”, iar autobuzul se va afla pe str. Armeneacă la intrare în Piața Centrală.

Comisia locală de Săntăte recomandă atingerea nivelului de vaccinare de 95%, până la 1 decembrie 2021, pentru următoarele categorii de angajați din prima linie, de pe teritoriul mun. Chișinău, a căror interacțiune cu cetățenii prezintă un grad înalt de risc de infectare: angajații Primăriei mun. Chișinău și subdiviziunilor din subordine, precum și toți cei care, prin natura activității, interacționează nemiijlocit cu cetățenii; personalul instituțiilor medico-sanitare publice și private, al instituțiilor socio-medicale și al instituțiilor de reabilitare și recuperare/ balneo-sanatoriale personalul centrelor de plasament pentru copii; personalul centrelor de plasament pentru vârstnici; personalul din unitățile poștale care interacționează nemijlocit cu clienții; personalul din unitățile bancare care interacționează nemijlocit cu clienții; Șoferii și taxatorii din transportul public.

Uniunea Europeană și Republica Moldova vor lansa în curând un dialog politic și de securitate la nivel înalt. Dialogul va avea ca scop discutarea provocărilor globale, securitatea și cooperarea regională, inițiativele comune privind combaterea amenințărilor hibride și îmbunătățirea securității cibernetice. De asemenea, este vorba despre protecția infrastructurii critice și consolidarea comunicării strategice și schimbul de opinii privind soluționarea conflictului transnistrean, transmite platforma Telegram EUinMoldova, citată de agenția IPN.

Dialogul dintre UE și Republica Moldova va facilita alinierea în continuare a politicii Moldovei la declarațiile și deciziile Politicii Externe și de Securitate Comune a UE, în conformitate cu angajamentul de a promova principiile consacrate în Acordul de Asociere, inclusiv principiile suveranității și integrității teritoriale.

Uniunea Europeană și Republica Moldova au convenit, în cadrul ședinței Consiliului de Asociere, să consolideze și să intensifice în continuare cooperarea într-o serie de domenii cheie, în conformitate cu angajamentele Republicii Moldova în temeiul Acordului de Asociere UE-Moldova. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este alături de Moldova în depășirea provocărilor cu care se confruntă în special în domeniile sănătății, energiei și economiei.

„Prin intermediul sprijinului nostru excepțional acordat, în valoare de 60 de milioane de euro, vom ajuta Moldova să treacă prin această criză, atenuând impactul creșterii prețurilor la gaze asupra celor mai vulnerabile persoane. De asemenea, susținem cu tărie agenda ambițioasă de reforme a Guvernului Republicii Moldova, în special pentru recâștigarea încrederii publicului în sistemul judiciar și în sistemul administrației publice și îmbunătățirea climatului de afaceri și investițional al țării”, a declarat șefa Comisiei Europene.

Cel de-al șaselea Consiliu de Asociere UE-Moldova, care a avut loc 28 octombrie, a reafirmat parteneriatul și angajamentul puternic pentru consolidarea asocierii politice și aprofundarea integrării economice a Moldovei cu UE în cadrul Acordului de Asociere și al Zonei de Liber Schimb Profunde și Cuprinzătoare (DCFTA). Acest lucru a fost confirmat în Declarația comună publicată după întâlnire. Consiliul de Asociere a fost prezidat de înaltul reprezentant Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, a condus delegația Republicii Moldova. A participat și comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Vicepremierul Moldovei, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a anunțat că R.Moldova va plăti pentru gaz 450 de dolari per mia de metri cubi în noiembrie, potrivit înțelegerii pe care a încheiat-o cu compania rusă de stat Gazprom. Potrivit mesajului vicepremierului pe Facebook, prețul convenit a fost cel propus de delegația Moldovei.

„În ceea ce ține de preț, s-a acceptat formula de preț propusă de delegația noastră, care e bazată pe un anumit raport între prețurile la gaz și petrol pe piață. Dat fiind că e vorba de o relație comercială între Moldova-Gaz și Gazprom, doar dacă vor decide aceste companii va fi făcută publică această formulă, dar ce pot spune la moment este că, în baza prețurilor actuale pe piață, pentru luna noiembrie prețul va fi aproximativ în jurul cifrei de 450 de dolari per mia de metri cubi, iar ulterior prețul ar urma să scadă în funcție de cotația prețului la gaze pe burse. În condițiile actuale vom avea un preț de două ori mai mic decât cel de piață și un preț mai mic decât am plătit în octombrie”, a scris ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, într-o postare pe pagina sa Facebook.

### Vezi și... ###

„Dacă am pornit pe calea demnității, trebuie să continuăm așa”

Demnitarul moldovean a mai scris și că protocolul semnat nu prevede nicio condiționalitate politică și nu pomenește regiunea transnistreană în niciun fel.

În ceea ce privește datoria formată la Moldova-Gaz, urmează să se facă un audit independent al acestei datorii în 2022. „În baza acestui audit urmează să se stabilească suma și să avem noi negocieri pe identificarea modului și calendarului de achitare a acestei datorii de către Moldova-Gaz. Ceea ce este important pentru cetățeni și pentru afaceri e că avem de la 1 noiembrie asigurate livrări de volume suficiente de gaz la un preț de cel puțin două ori sub prețul actual pe piață. Întreprinderile nu se vor opri iar oamenii vor avea mai multă căldură în case”, a mai scris Andrei Spînu.

Vineri seară, vicepreședintele Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, a scris pe Facebook că „după euforia de ieri, azi în presa rusă a început să apară diferită informația despre contractul între Moldova-Gaz și Gazprom. Dacă ieri la noi se vehicula informația despre prețul pentru iarnă de 280 de dolari, văd că în mass-media rusă se vorbește de 550-600 de dolari. Cred că este necesar să cerem publicarea contractului cu Gazprom. Să înțelegem raționamentul semnării acestuia tocmai pe 5 ani în condițiile existenței gazoductului Iași-Chișinău”.

Alexandru Slusari spune că se cer răspunsuri la mai multe întrebări: Care este formula exactă de preț? Dacă nu există cumva obligațiunea Moldova-Gaz să procure anual anumit volum cu riscul sancționării în cazul în care gazul nu a fost cumpărat? Dacă Moldova-Gaz este flexibilă în comandarea volumelor de gaze pentru fiecare lună? Dacă nu există ceva restricții pentru depozitarea anumitor cantități de gaze în rezervoare în Ucraina sau pentru construirea propriilor rezervoare?

Concernul rus Gazprom a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu Chișinăul în disputa asupra prețului la gaze și a continuării livrărilor. Vineri, 29 octombrie, la încheierea negocierilor de la Sankt Petersburg, președintele Gazprom, Aleksei Miller, vicepremierul de la Chișinău Andrei Spînu și șeful Moldova-Gaz, Vadim Ceban, au semnat un „protocol de reglementare a problemelor curente în domeniul gazelor”, se spune într-un comunicat al furnizorului rus.

Totodată, Gazprom și Moldova-Gaz au extins contractul de livrare a gazului rusesc către consumatorii din Moldova, începând cu 1 noiembrie 2021, pe un termen de cinci ani, „în condiții reciproc avantajoase”. Anunțul Gazprom nu face alte precizări cu privire la prețul gazelor și datoriile istorice ale Chișinăului, pe care i ceruse în mod imperativ să le achite.

Tot în cursul serii de vineri, puțin mai devreme, ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a reușit să ajungă la un acord de principiu cu furnizorul rus Gazprom cu privire la prețul de achiziție a gazelor și achitarea datoriilor pentru consum.

„Părțile au ajuns la un acord principial privind formula de preț, auditarea datoriei formate în cadrul companiei Moldova-Gaz și necesitatea unor negocieri ulterioare pentru a stabili un calendar de achitare”, se spune în anunțul ministerului de la Chișinău.

Potrivit acestuia, „urmează să fie prelungit pe cinci ani contractul anterior între Gazprom și Moldova-Gaz, utilizând formula de preț propusă de partea moldovenească”.

Livrările de gaz conform noului contract urmează să înceapă din 1 noiembrie 2021.

Nici ministerul de la Chișinău nu face precizări asupra prețului de achiziție a gazelor de la Gazprom.

Vechiul contract dintre Moldova-Gaz și Gazprom a expirat la finele lunii septembrie. Furnizorul rus a extins acordul pentru luna octombrie, dar a majorat prețul de la 550 de dolari (cât era în septembrie) până la 790 de dolari pentru o mie de metri cubi - sau de peste patru ori mai mult decât la începutul anului - și a redus livrările până la 67% din necesitățile de consum ale Republicii Moldova.

Parlamentul de la Chișinău a instituit, pe 22 octombrie, stare de urgență în sectorul energetic, după ce presiunea în sistemul de gaze a scăzut până la un nivel periculos, permițând astfel guvernului să procure gaze la licitație din surse alternative - primele cantități de gaze venind din Polonia, Olanda și Ucraina.

Acum o săptămână, Gazprom a amenințat că va sista livrările către Moldova, dacă aceasta nu-și va achita integral consumul curent și o datorie de peste 700 de milioane de dolari, cu tot cu penalități, datorie a consumatorilor de pe malul drept al Nistrului.

Potrivit declarațiilor anterioare ale autorităților moldovene, în cadrul negocierilor, Gazprom a insistat pe prețul pieței (care este stabilit la sfârșitul fiecărei luni), cu o reducere de 25%. În timp ce guvernul de la Chișinău a insistat pe o formulă asemănătoare cu cea acceptată de Gazprom și în cazul altor țări cu care a încheiat acorduri de lungă durată.

Cât privește datoria istorică a R. Moldova față de Gazprom, estimată de concernul rus la 433 de milioane de dolari numai pentru malul drept al Nistrului, și care împreună cu penalitățile pentru neachitarea la timp a consumului s-ar ridica la 709 milioane de dolari, guvernul de la Chișinău a spus că nu va semna nicio înțelegere înainte de a avea un audit extern independent al acestor datorii.

Ambasada Statelor Unite la Minsk a declarat vineri, 29 octombrie, că autoritățile din Belarus „forțează închiderea” programelor sale umanitare de care au beneficiat până acum mii de oameni.

Liderul autoritar Aleksandr Lukașenka a luat măsuri represive împotriva grupurilor societății civile și a opoziției pro-democrație din Belarus, de când au izbucnit protestele față de realegerea sa, în august anul trecut, și care au condus la impunerea mai multor runde de sancțiuni occidentale.

Ambasada americană a declarat, într-un comunicat, că autoritățile au informat-o cu privire la noile măsuri „menite să împiedice funcționarea” misiunii, forțând închiderea biroului pentru Diplomație Publică și al USAID, precum și a Centrului American din Minsk.

De asemenea, măsura obligă Ambasada să disponibilizeze peste 20 de membri ai personalului său din Belarus.

„Aceste acțiuni reflectă nesiguranța profundă a autorităților din Belarus cu privire la rolul diplomației, a relațiilor interpersonale și a societății civile independente”, a spus ambasada.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și-a început astăzi turneul său european de cinci zile cu o vizită la Vatican, unde a avut o întâlnire neobișnuit de lungă cu Papa Francisc, în timpul căreia urma să discute despre pandemie, schimbările climatice și sărăcia globală.

Turneul lui Biden include, de asemenea, participarea la summit-ul G20 de la Roma, al celor mai dezvoltate economii ale lumii, care va avea loc la weekend, și discuții cu aliații europeni privind programul nuclear al Iranului și alte chestiuni bilaterale.

Biden urmează să participe și la conferința mondială privind schimbările climatice COP26, din Scoția.

Vaticanul a spus că întâlnirea privată a durat o oră și 15 minute, după care aproximativ 15 minute au fost alocate pentru fotografiere și schimbul de cadouri.

Întâlnirea cu Papa de la Roma a predecesorului lui Biden, Donald Trump, în 2017, a durat aproximativ o jumătate de oră, iar fostul președinte Barack Obama a petrecut aproximativ 50 de minute cu Papa Francisc în 2014.

Guvernele a 18 state, care fac parte din Coaliția pentru libertatea presei, între care Ucraina și Statele Unite ale Americii, au semnat joi o declarație în apărarea libertății mass-media din Rusia.

În textul publicat vineri, pe site-ul Departamentului de stat american, se spune că Rusia suprimă tot mai mult accesul cetățenilor săi la presa independență, introducând anul trecut cerințe oneroase de etichetare pentru așa-numiții „agenți străini media”, transmite Vocea Americii.

Zeci de jurnaliști și instituții de presă au fost etichetate în ultimele patru luni de către autoritățile ruse drept agenți străini.

Potrivit semnatarilor declarației, autoritățile ruse au acuzat corporația Radio Europa Liberă / Radio Libertatea (RFE/RL) de peste 600 de încălcări ale așa-numitei legislații a agenților străini, aplicându-i amenzi în valoare totală de peste 4,4 milioane de dolari.

Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, 10 jurnaliști se află în închisoare în prezent în Rusia, doar pentru că își fac meseria.

Cele 18 țări cu condamnat hărțuirea jurnaliștilor independenți și a instituțiilor de presă în Rusia, cerând autorităților ruse să își respecte angajamentele și obligațiile privind drepturile omului, și să asigure libertatea presei și siguranța jurnaliștilor.

Premierul Georgiei, Irakli Garibașvili, a spus că fostul președinte Mikheil Saakașvili, care de aproape o lună se află în detenție în greva foamei, „are dreptul să se sinucidă”. Declarația vine pe fondul îngrijorărilor legate de deteriorarea sănătății lui Saakașvili, opoziția, medicii și avocații săi cerându-i partidului de guvernământ „Visul Georgian” să-l mute într-un spital privat pentru tratament, ceea ce Garibașvili a exclus. „Legea spune că o persoană are dreptul de a se sinucide”, iar „statul nu poate să-și asume responsabilitatea pentru aceasta”, a spus Garibașvili joi, într-un interviu televizat. Potrivit lui, Saakașvili ar putea fi mutat într-un spital de închisoare, dar nu la un spital privat, din motive de securitate. El a acuzat suporterii lui Saakașvili că plănuiesc să mobilizeze mii de oameni pentru proteste și pentru a destabiliza situația din Georgia. Prmeierul Garibașvili a mai spus că guvernul său nu-l va elibera anticipat pe Saakașvili și nici nu-l va preda Ucrainei, al cărui cetățean este. Zeci de parlamentari europeni și alți actuali și foști politicieni au cerut eliberarea fostului președinte georgian.

Compania de stat Energocom a anunțat vineri, 29 octombrie, o nouă licitație pentru procurarea gazelor naturale. Compania ar urma să cumpere în următoarele patru zile 12 milioane de metri cubi de gaze, transmite TV8. La începutul acestei săptămâni, Guvernul de la Chișinău a procurat primele cantități de gaze din surse alternative - un milion de milion de metri cubi de gaze, de la compania poloneză PGNiG, pentru a testa capacitatea de import din alte surse decât de la Gazprom, principalul furnizor, cu care poartă negocieri dificile, și pentru a echilibra presiunea joasă din sistemul său de gaze naturale. La alte licitații de săptămâna aceasta au fost procurate câteva milioane de metri cubi de gaze de la furnizori din Olanda și din Ucraina.

Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, și-a anunțat demisia, transmite IPN, citând-ul pe purtătorul de cuvânt al instituției, Adrian Platon. Potrivit lui, Serghei Pușcuța pleacă în „baza deciziei personale”. Cererea de demisie a fost semnată de ministrul finanțelor, iar Pușcuța va rămâne în funcție până pe 31 octombrie. Serghei Pușcuța a fost șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în anii 2005 – 2008, iar apoi, o scurtă întrerupere, în perioada 2016-2019, după care a ocupat funcția de ministru al finanțelor în fostul guvern al socialiștilor condus de Ion Chicu. În 2021, acesta a revenit în funcția de director la Fisc-ului.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat vineri, 29 octombrie, mersul negocierilor între autoritățile moldovene și concernul rus de stat Gazprom pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare a gazelor către Republica Moldova.

Peskov a spus că, „deocamdată, nu s-a ajuns la o înțelegere”. „Există datorii ale Moldovei față de Gazprom, destul de substanțiale, și care continuă să crească. Și există, în legătură directă cu această datorie, problema noului contract. Vânzătorul și compărătorul trebuie să convină condițiile contractului. Dacă părerile nu coincid, nu se poate face nimic”, a spus Peskov, într-o conferință de presă, citat de Ria Novosti.

Totodată, el a spus că Gazprom este deschis pentru continuarea negocierilor, dar „nu poate livra gaze gratis și nu poate ierta datoriile, fiind o companie comercială”.

Solicitat să comenteze solidaritatea mai multor state care sunt gata să ajute Moldova să facă față crizei gazelor, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei a spus: „Aceasta nu este solidaritate. Moldova singură apelează la ele și cumpără gaze la un preț mai mare decât cel discutat la negocierile” cu Gazprom.

Moldova a procurat la licitație primele cantități de gaze naturale din Ucraina. Compania energetică de stat ucraineană Naftogaz a anunțat vineri, 29 octombrie, că a câștigat prima licitație pentru furnizarea de gaze către societatea de stat moldovenească S.A. Energocom și că 500 de mii de metri cubi de gaze vor fi furnizate chiar astăzi.

Naftogaz spune că este dispus să participe și la alte licitații pentru furnizarea de volume suplimentare de gaze de către Republica Moldova. „Naftogaz este pregătită să furnizeze cantitățile necesare de gaz către Moldova”, se mai spune într-un comunicat al companiei. Anterior, Kievul a promis să împrumute Chișinăului alte 15 milioane de metri cubi de gaze.

Ucraina s-a alăturat astfel unui grup de operatori regionali de gaze care s-au oferit să ajute Republica Moldova. Principalul furnizor, compania rusă de stat Gazprom, a triplat prețul, reducând cu aproape un sfert livrările, și a amenințat să oprească gazul, dacă Chișinăul nu achită consumul curent și datoria istorică, ceea ce autoritățile pro-occidentale ale Moldovei și Uniunea Europeană au numit șantaj politic. Moscova respinge acuzațiile, spunând că prețul oferit este unul de piață.