Partidul Socialiștilor spune că a decis la o ședință a conducerii sale, duminică, să ceară demisia președintei Maia Sandu și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate, acuzând-o pe șefa statului de „lovitură de stat”. Mișcarea socialiștilor care au cel mai numeros grup parlamentare are loc la trei zile după ce Curtea Constituțională, sesizată de șefa statului, a constatat că sunt întrunite toate circumstanțele pentru dizolvarea parlamentului, consumându-se două tentative eșuate de a numi un nou guvern într-o perioadă de peste trei luni.

Într-o postare pe Facebook după ședința de partid, liderul socialist Igor Dodon a acuzat-o pe președintă de „complot antistatal, antinațional și anticonstituțional” și de faptul că ar urmări scopul instaurării unui „regim de guvernare extern”. Dodon spune că este împotriva unor alegeri parlamentare în timpul pandemiei de COVID-19, deși a participat tot pe pandemie la prezidențialele din luna noiembrie, când a fost învins categoric de Sandu.

### Vezi și... ###

În așteptarea unei decizii a Curții Constituționale

La ședința de duminică, conducerea socialiștilor a mai cerut demisia celor trei judecători ai Curții Constituționale, Domnica Manole, Nicole Roșca și Liuba Șova, care au sprijinit decizia din 15 aprilie de a da undă verde dizolvării parlamentului.

Republica Moldova a primit două loturi noi de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 donate de România și de platforma COVAX. Un camion românesc cu 132 de mii de doze a ajuns sâmbătă seara prin punctul de frontieră Albița - Leușeni, unde a fost întâmpinat de consiliera prezidențială de resort, Ala Nemerenco, și de ambasadorul român Daniel Ioniță. Numărul de doze de vaccin donate în total de România se ridică la 204 mii, peste cel promis de președintele român Klaus Iohannis în timpul vizitei sale la Chișinău din decembrie 2020. Tot sâmbătă, la Chișinău au ajuns 48 de mii de doze de Astra Zeneca oferite de platforma COVAX, ridicând la aproape 87 de mii numărul total de doze donate Republicii Moldova prin această platformă internațională. Până sâmbătă, în R. Moldova au fost administrate aproape 92 de mii de doze de vaccin, campania de imunizare având loc exclusiv datorită donațiilor.

Cehia spune că a informat NATO și Uniunea Europeană despre concluzia sa că Rusia a fost implicată în explozia unui depozit de muniție ceh, în 2014, și despre decizia de a declara persona non-grata 18 diplomați ruși acuzați de spionaj. Premierul ceh Andrej Babiš a spus că expulzarea diplomaților ruși se bazează pe „dovezi indubitabile” prezentate de contraspionajul ceh și că există „suspiciuni rezonabile” despre rolul jucat în detonarea munițiilor de o unitate a serviciului de spionaj militar al Rusiei, GRU. Ministrul de interne Jan Hamacek, care exercită și funcția de ministru de externe, a spus că-și va informa pe larg omologii din Uniunea Europeană luni, la o reuniune online.

• Radio Europa Liberă

Cehia a declarat persona non-grata 18 diplomați ruși acuzați de spionaj, după ce serviciile secrete cehe au spus că agenți militari ruși au fost implicați, pe 20 octombrie 2014, în detonarea depozitului de muniție de la Vrbetice, în estul țării, soldată cu doi morți.

Este cel mai grav incident în relația Cehiei cu Rusia de la încheierea, în 1989, a epocii comuniste în care Praga s-a aflat timp de decenii sub dominația Moscovei. Statele Unite, Marea Britanie și NATO au spus că sunt alături de Cehia. NATO a spus că „activitățile maligne” pe teritoriul Cehiei se înscriu într-o serie de exemple ale unui „comportament periculos” al Rusiei și a exprimat condoleanțe familiilor celor uciși în explozia de la depozitul din Vrbetice. Doi oameni și-au pierdut viața în deflagrația de pe 20 octombrie 2014, în regiunea cehă Zlin, la granița cu Slovacia, unde au fost aruncate în aer 50 de tone de muniții. Două luni mai târziu, o altă explozie a distrus încă 13 tone de minuții. Cauzele deflagrațiilor nu au fost dezvăluite public până în prezent.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus că ceea ce i se întâmplă opozantului rus întemnițat Alexei Navalnîi este „total nejustificat și total inadecvat”. Biden le-a vorbit jurnaliștilor, sâmbătă, la Wilmington, în statul Delaware, după ce un grup de doctori și purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi au spus că criticului Kremlinului poate să moară din cauza grevei foamei. În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a anunțat greva foamei luna trecută în semn de protest față de ceea ce a spus că este refuzul autorităților penitenciare de a-i acorda îngrijiri medicale. Starea sănătății sale s-a deteriorat rapid și el poate face stop cardiac „în orice minut”, au spus doctorul său personal și alți trei medici într-o scrisoare trimisă Serviciului Federal al Penitenciarelor din Rusia, în care semnatarii mai cer să li se permită să-l examineze pe deținut. Și un influent cotidian american a avertizat în legătură cu starea sănătății lui Navalnîi, în editorialul său din 17 aprilie, afirmând că, în cazul în care opozantul va fi lăsat să moară în penitenciar, acest lucru va „confirma solid” faptul că președintele rus Vladimir Putin este un „ucigaș”.

Numărul deceselor cauzate în lumea întreagă de COVID-19 a depășit 3 milioane, pe 17 aprilie, în timp ce campania globală de vaccinare continuă să întâmpine numeroase obstacole, iar țări afectate grav de pandemie, inclusiv Brazilia, India și Franța se confruntă cu un nou val al infectărilor. Circa 12 mii de oameni au fost răpuși zilnic de coronavirus în ultima săptămână, potrivit unui bilanț al universității americane Johns Hopkins. Numărul noilor cazuri de infectare pe zi oscilează în jurul a 700 de mii, arătând că pandemia nu scade în intensitate. Situația din Brazilia, unde câteva cimitire lucrează în schimburi pentru a face față situației, a fost descrisă de către un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății drept „infernală”. Cu peste 365 de mii de victime ale coronavirusului, țara sud-americană se află pe locul doi în lume după Statele Unite, unde au murit 566 de mii de oameni. Dar, în Statele Unite, campania de vaccinare avansează rapid după preluarea puterii de către președintele democrat Joe Biden, o pătrime din populație fiind deja complet vaccinată.

Liderul belarus Alexandr Lukașenko a afirmat că a fost victima unei tentative de asasinare sprijinită de Statele Unite, iar serviciile de securitate ruse au reținut la Moscova doi belaruși acuzați de implicare în presupusul complot. În declarația făcută sâmbătă, Lukașenko a mai spus fără să prezinte vreo dovadă că atât el, cât și copii săi ar fi ținte ale asasinilor. Comitetului Securității Statului (KGB) a făcut o legătură între presupusul complot și o discuție pe Zoom din vara trecută între experți belaruși și câțiva foști oficiali de securitate. Aflat la putere de aproape trei decenii, Lukașenko a acuzat frecvent țările occidentale de faptul că ar vrea să îl răstoarne, după ce și-a revendicat victoria în controversatele alegeri prezidențiale din august 2020.

Aliații lui Alexei Navalnîi au convocat un protest amplu pe 21 aprilie, în Rusia, pe fundalul relatărilor despre faptul că starea sănătății liderului de opoziție rus aflat în detenție s-a deteriorat, iar medicii spun că el poate avea un stop cardiac „în orice minut” din cauza grevei foamei. Într-o postare online, duminică, echipa de activiști pro-Navalnîi a spus că rușii trebuie să treacă la acțiune pentru a obține examinarea de către medici a opozantului înainte să fie prea târziu.

Pe 17 aprilie, doctorul lui Navalnîi a spus că analizele de sânge ale acestuia arată un „nivel critic” al potasiului, fapt care poate duce între altele la aritmie. În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a anunțat greva foamei luna trecută în semn de protest față de ceea ce a spus că este refuzul autorităților penitenciare de a-i acorda îngrijiri medicale. El a fost arestat în luna ianuarie la revenirea la Moscova din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii sale în Siberia, în august 2020, cu ceea ce laboratoare europene au constatat a fi gaz neurotoxic Noviciok. Navalnîi l-a acuzat pe liderul rus Vladimir Putin că i-a comandat asasinarea, acuzația respinsă de Kremlin.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus, sâmbătă, că ceea ce i se întâmplă opozantului rus este „total nejustificat și total inadecvat”.

Biroul de reintegrare din Guvernul de la Chişinău a reconfirmat vineri faptul că începând din 1 septembrie șoferii transnistreni vor putea merge în Ucraina doar dacă au numere de înmatriculare neutre și permis moldovenesc. Prevederea ar fi trebuit să intre în vigoare încă la începutul acestui an, pe 15 ianuarie, însă Guvernul de la Chişinău a cerut Ucrainei să amâne acest termen până în toamnă, spunând că șoferii transnistreni nu au fost suficient informați despre această schimbare. Chişinăul se angaja să informeze locuitorii regiunii transnistrene despre noile reguli, dar în spațiul public nu au apărut în ultimele trei luni campanii de informare în acest sens.

### Vezi și... ###

Captivi în matrioșka totalitară: răpiri, COVID, militarism

Din 1 aprilie, șoferii din regiunea transnistreană pot obține numere neutre nu doar pentru mașini, ci și pentru remorci. Biroul de reintegrare anunță și că termenul de eliberare a certificatului de înmatriculare a fost redus de la 30 la 10 zile și a fost exclusă limita de vârstă pentru înmatricularea mașinilor aduse în stânga Nistrului după data de 24 aprilie 2018, când a fost semnată înțelegerea privind numerele neutre.

Cele două puncte de înmatriculare de la Tiraspol și Râbnița și-au început activitatea la 01 septembrie 2018, iar de atunci 4778 de mașini transnistrene au obținut numere neutre, iar 11366 de șoferi și-au preschimbat permisul de conducere transnistrean în unul moldovenesc, ceea ce însemnă aproape o treime din numărul total de 36 de mii de permise deţinute de locuitorii din regiune, conform datelor Agenţiei Servicii Publice.

Tiraspolul a reacționat la acest anunț prin a acuza din nou Chişinăului de presiuni politice și a spus că mecanismul este ineficient din cauza cerințelor birocratice excesive ale Chişinăului. „Aceste planuri de introducere a sancțiunilor încalcă principiile din procesul de negocieri și lovesc în drepturile omului. Chişinăul vrea să mai creeze încă o problemă pentru oameni. Sarcina noastră astăzi este să nu permitem punerea în aplicare a acestor măsuri restrictive”, a declarat negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, într-un interviu pentru postul oficial de televiziune din regiune.

O analiză pe subiectul plăcuțelor neutre pentru regiunea transnistreană, semnată de fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea și publicată de Institutul pentru Politicii și Reforme Europene de la Chişinău, spune că tergiversarea de către Chişinău a deciziei privind neadmiterea în traficul internațional a mașinilor care nu au o înmatriculare legală nu face decât să alimenteze speranțe neîntemeiate ale Tiraspolului de păstrare a status-quo-ului, perpetuând astfel starea de incertitudine și ilegalitate.

Agenția Servicii Publice a înregistrat „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” fondat și condus de fostul premier Ion Chicu. Într-un anunț pe pagina de Facebook al noii formațiuni politice, se spune că partidul fostului premier planifică să atingă scopurile sugerate de denumire prin „obținerea perspectivei de integrare europeană” a R. Moldova.

Această perspectivă ar fi crucială pentru a se evita „dispariția statului”. Ion Chicu care a condus guvernul puțin peste un an și două luni, sprijinindu-l pe fostul președinte pro-rus Igor Dodon, și-a dat demisia pe 23 decembrie, înaintea de inaugurarea președintei pro-europene, Maia Sandu, refuzând să exercite interimatul, într-o premieră pentru R. Moldova.

Noul său partid politic este al 68-lea înregistrat în R. Moldova, fiind sprijinit prin semnătură de 1 600 de oameni, potrivit datelor publicate pe pagina de Facebook a PDCM.

Organizația Amnesty International a criticat aspru demersul procurorilor ruși de a recunoaște drept „organizație extremistă” Fundația Anticorupție a opozantului întemnițat Aleksei Navalnîi și a o scoate în afara legii. Zeci de mii de activiști pașnici și angajai ai organizațiilor lui Navalnîi „se află în mare pericol”, a declarat Natalia Zviaghina, șefa oficiului de la Moscova al Amnesty International.

Ea spune că aceștia se vor confrunta cu „riscul iminent” al unor anchete penale, dacă organizația lor va fi declarată „extremistă”. Procurorii ruși au cerut pe 16 aprilie tribunalului municipal din Moscova să aplice eticheta „extremistă” atât Fundației Anticorupție, cât și altor două organizații ale opozantului rus, spunând că acestea s-ar fi angajat în „crearea de condiții pentru destabilizarea situației sociale și sociopolitice, ascunzându-se în spatele sloganurilor liberale”.

Amnesty și alte organizații internaționale pentru drepturile omului spun de mult timp că legislația rusă împotriva extremismului este folosită pentru neutralizarea vocilor incomode puterii.

Președintele american Joe Biden și-a schimbat o decizie despre numărul anual de refugiați care pot fi admiși în Statele Unite, în urma unui val de critici. La scurt timp după ce Biden a emis vineri ordinul prin care a menținut limita foarte redusă de numai 15 mii de refugiați stabilită de fostul președinte Donald Trump, Casa Albă a difuzat un comunicat, spunând că aceasta va fi mărită până pe data de 15 mai.

În comunicatul purtătoarei de cuvânt, Jen Psaki, nu se precizează care va fi majorarea. Dar se spune că este puțin probabil să se atingă până la sfârșitul anului fiscal, în octombrie, obiectivul inițial de 62 500, din cauza „programului decimat al admiterii de refugiați moștenit” de noua administrație.

Biden se confruntă cu un baraj de critici din partea republicanilor care-l consideră responsabil de numărului mare de imigranți care intră în Statele Unite din Mexic. Dar grupuri de presiune ale democraților cer acțiuni rapide pentru anularea politicelor restrictive față de refugiați ale fostei administrații Trump.

Departamentul de Stat a calificat drept „regretabil” răspunsul Rusiei la expulzarea a 10 diplomați ruși din Statele Unite. Presa americană citează un purtător de cuvânt, spunând că „un ciclu al escaladării” nu este în interesul Statelor Unite, dar că Washington-ul își rezervă dreptul să riposteze la represalii din partea Moscovei.

Rusia a decis să expulzeze 10 diplomați americani, ca răspuns la o măsura similară luată de Statele Unite, anunțând și că va interzice pe teritoriul rus activitatea tuturor fundațiilor și ONG-urilor americane, care s-ar „amesteca direct” în treburile sale interne.

Săptămâna aceasta, președintele american Joe Biden a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități ostile, pe care Moscova le neagă.

Rusia a anunțat că-l expulzează pe consulul ucrainean din St. Petersburg reținut, sâmbătă, în urma suspiciunilor că ar fi încercat să obțină de la un cetățean rus informații clasificate din bazele de date oficiale. Oleksandr Sosoniuk a fost eliberat la scurt timp după reținere și trebuie să părăsească teritoriul Rusiei până pe 22 aprilie, a spus ministerul rus de Externe. Incidentul are loc pe fundalul unor tensiuni ridicate între cele două țări, Rusia masând forțe militare la granița comună și în peninsula ucraineană Crimeea pe care a anexat-o în 2014.

Președintele american Joe Biden a spus că producția de uraniu îmbogățit la 60% lansată de Iran nu contribuie „deloc” la depășirea impasului în chestiunea salvării acordului nuclear din 2015, dar a adăugat că este „mulțumit” de faptul că Teheranul continuă să participe la discuțiile indirecte cu Statele Unite pentru revenirea ambelor țări la îndeplinirea angajamentelor din acord.

Biden a făcut declarația vineri, în timpul unei conferințe de presă comune, la Washington, cu premierul japonez Yoshihide Suga. El a mai spus că este „prematur” să se poată ști care va fi rezultatul discuțiilor cu iranienii, începute săptămâna trecută la Viena.

Anunțul de vineri al Teheranului despre decizia de a îmbogăți uraniu până la 60% față de nivelul de 3,75% permis de acordul din 2015 menit să-l împiedice să construiască bomba atomică survine în urma unui presupus atac asupra instalațiilor sale nucleare din Natanz pentru care dă vina pe Israel.

Din necesarul de 10 tone pe zi în acest moment în stânga Nistrului există capacitatea de a produce doar 6 tone. Cererea de oxigen a crescut considerabil din cauza formelor grave de boală.

Principalul furnizor de tuburi de oxigen este Uzina metalurgică de la Râbnița. Capacitatea obișnuită de producție este de 4 tone pe zi, cea admisibilă – de 6 tone. În ultimele zile capacitățile uzinei au fost forțate să producă aproape 10 tone de oxigen, însă aceste volume nu pot fi menținute mult timp.

În cadrul unei ședințe a Centrului de comandă pentru gestionarea pandemiei s-a menționat că un sfert din deficitul de 4 tone de oxigen pe zi poate fi produs de Centrul mamei și copilului de la Bender. Pentru restul cantității se miza pe o veche stație de producere de oxigen de la Slobozia. Aceasta a fost repusă în funcțiune după ce fusese conservată acum opt ani, însă la doar câteva zile una din pompe s-a stricat. Aceasta a fost demontată și trimisă la reparație la uzina Electromaș de la Tiraspol.

Aproape 45.500 de persoane s-au infectat în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar 1032 de oameni au murit, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

Rusia a decis să expulzeze 10 diplomați americani, ca ripostă la măsura similară anunțată de Statele Unite, a anunțat vineri ministrul de externe rus Serghei Lavrov. El a mai spus că Rusia va interzice pe teritoriul ei activitatea tuturor fundațiilor și ONG-urilor americane, care s-ar „amesteca direct” în treburile interne ale Rusiei. Lavrov a spus că vor urma și alte riposte la sancțiunile americane, inclusiv pe plan economic. Declarația a venit la o zi după ce președintele american Joe Biden a anunțat noi sancțiuni, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități rusești ostile, pe care Moscova le neagă.

Premierul Aureliu Ciocoi a anunțat vineri că s-au înregistrat 689 cazuri noi din 5.700 de teste, în scădere față de zilele trecute. Sunt 16.906 pacienți îngrijiți, dintre care în spitale 3.024, în stare foarte gravă 282, iar 57 intubați. S-au înregistrat de asemenea 28 de decese noi. Numărul persoanelor care au primit prima injecție anti-Covid a ajuns 82.000, iar ambele injecții le-au făcut peste 9.000.

Vezi și: România - AstraZeneca „la liber".

Ciocoi a confirmat că R. Moldova va cumpăra peste 2 milioane de vaccinuri cu preț redus prin platforma COVAX și 700 de mii de vaccinuri rusești, dar va reduce numărul de doze cumpărate de la China. Așa a decis vineri, potrivit IPN, Comitetul național de coordonare a imunizării împotriva COVID-19. Săptămâna aceasta, autoritățile moldovene au primit „lumină verde” pentru achizițiile de la COVAX, cu 7 dolari doza, după ce primiseră de acolo doze gratuite, dar și-au luat răgaz de câteva zile ca să decidă cantitatea exactă. În decizia de vineri, Comitetul național de coordonare a imunizării a redus numărul de vaccinuri chinezești ce urmează să fie cumpărate de la 400 de mii la 100 de mii din cauza suplimentării achizițiilor din alte surse, ca și a donațiilor, de pildă, de la Federația Rusă și România. Moldova urmărește să vaccineze 70% din populație, o proporție considerată de experți suficientă pentru depășirea pandemiei.

Organizații LGBT de frunte din Europa au aplaudat o nouă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) care deschide calea recunoașterii familiilor-curcubeu în toate țările membre, chiar și în cele care nu permit căsătoriile gay. Instanța a decis că Bulgaria a violat dreptul la liberă circulație al cetățenilor UE când a refuzat să emită certificat de naștere bebelușului unui cuplu internațional de același sex. Decizia este în consonanță cu „cazul Coman”, în care CJEU a decis că România trebuie să dea drept de ședere unui american căsătorit cu un român. În prezent, doar șase țări din UE, toate est-europene, nu au căsătorie sau parteneriat gay: Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Președintele rus Vladimir Putin ia în considerare o ripostă împotriva Statelor Unite în urma noilor sancțiuni americane, a spus Kremlinul vineri, 16 aprilie, dar a adăugat că este „bine” că președintele american Joe Biden vrea dialog cu omologul său rus. Declarația purtătorului de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a venit la o zi după ce Biden a anunțat noi sancțiuni, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități rusești ostile, pe care Moscova le neagă. Peskov nu a spus când ar putea riposta Rusia, dar joi Ministerul rus de Externe spunea că ea va veni curând.

Un jurnalist de radio din Serbia se află internat la spital după a fost bătut de agresori neidentificați în orașul nordic Novi Sad, în cel mai recent atac împotriva presei din țara balcanică.

Dasko Milinovic a spus într-un tweet că a fost atacat de asemenea cu gaze lacrimogene de cei doi indivizi care au fugit de la locul faptei, în incidentul petrecut vineri devreme. Atacul a fost condamnat de prim-ministra Ana Brnabic, care l-a numit „teribil și inadmisibil” și a promis că atacatorii vor fi „aspru pedepsiți”. Serbia, care dorește să adere la Uniunea Europeană, se confruntă cu presiuni crescânde din partea blocului cu 27 de membri pentru îmbunătățirea situației presei și a siguranței reporterilor, mai ales a celor care anchetează crime și corupție. Milinovic și colegul său Mladen Urdarovic sunt moderatorii unei emisiuni de radio satirice, numită „Alarma”, la radioul lor pe net.

Kremlinul spune că președintele rus Vladimir Putin și liderul autoritar din Belarus Alexandr Lukașenka au căzut de acord să se întâlnească la Moscova luna aceasta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus vineri că cei doi lideri se vor întâlni la 22 aprilie ca să discute cooperarea dintre țările lor. „Vedeți cât de activ a fost dialogul. Vedeți de asemenea abundența de proiecte și planuri comune”, a spus Peskov. Agenția de știri din Belarus BelTa l-a citat pe Lukașenka spunându-i premierului rus Mihail Mișustin, aflat în vizită la Minsk, că se va întâlni cu Putin ca să discute „anumite probleme”. În ultimii ani, Rusia a făcut presiuni asupra Belarusului să ia măsuri pentru integrare, ca să cimenteze un acord vechi de 20 de ani de formare a unei uniune statale. Lukașenka a insistat mereu, însă, asupra apărării suveranității țării sale.

Rusia va restricționa navigația navelor străine militare și oficiale în anumite zone din Marea Neagră până în luna octombrie, a anunțat agenția RIA Novosti vineri, citând o declarație oficială a Ministerului Apărării. În declarație se spune că între 24 aprilie și 24 octombrie va fi restricționată navigația în largul extremității vestice a Crimeii, în zona litoralului sudic al peninsulei și în apropierea peninsulei Kerci. Anunțul vine pe fondul tensionării relațiilor dintre Rusia și Ucraina, de la care rușii au anexat ilegal peninsula Crimeea. În ultima vreme, Rusia a masat trupe de-a lungul granițelor de nord și de est ale Ucrainei, iar săptămâna aceasta a ținut și manevre maritime în Marea Neagră.

Președintele socialiștilor, Igor Dodon, a spus că va propune Parlamentului să adopte o hotărâre privind uzurparea Curții Constituționale în interesul președintei Maia Sandu de către judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Vorbind în emisiunea sa video săptămânală, vineri, Dodon a spus că în hotărâre se va cere demisia celor trei judecători. Avertismentul vine după ce CC a constatat joi că ar fi îndeplinite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului, deschizându-i Maiei Sandu calea spre alegeri anticipate. Dodon a mai spus în emisiunea de vineri că socialiștii sunt și ei pentru alegeri anticipate, dar numai după ce Moldova va fi depășit pandemia de COVID-19.

Deputata Partidului Democrat, Ludmila Guzun a murit la 60 de ani neîmpliniți, din cauza COVID-19, vineri, 16 aprilie. Potrivit IPN, Guzun a anunțat la 7 aprilie că a fost internată la terapie intensivă, după ce fusese depistată pozitiv cu coronavirusul de tip nou. Parlamentul a transmis un mesaj de condoleanțe. Ludmila Guzun, care a fost președinta raionului Ungheni, a devenit deputat după ce a câștigat Circumscripția nr. 16 Ungheni, la alegerile din 2019. Anterior a deținut și funcția de viceprimar al orașului Ungheni, după care a fost reprezentantă în teritoriu a SA Moldtelecom.

Oficialii iranieni spun că Iranul a început îmbogățirea uraniului până la o puritate de 60%, mai mare decât oricând în trecut, în ciuda discuțiilor curente dintre Teheran și puterile globale pe tema relansării acordului nuclear din 2015. Televiziunea de stat iraniană l-a citat pe spicherul parlamentar Mohammad Bagher Qalibaf cu declarația că savanții iranieni au început operațiunea de îmbogățire a uraniului la 16 aprilie după miezul nopții la uzina Natanz. Remarca a fost confirmată de Ali Akbar Salehi, șeful Organizației pentru Energie Atomică a Iranului. Anunțul aduce tensiune în negocierile Iranului cu puterile mondiale, ținute la Viena, pe tema posibilei reveniri a Statelor Unite în cadrul acordului din 2015, denunțat în 2018 de președintele republican de atunci, Donald Trump.