Arabia Saudită a anunțat că va permite unui număr de 60 000 dintre locuitorii săi vaccinați împotriva COVID-19 să efectueze marele pelerinaj la Mecca anul acesta, confirmând că nerezidenții nu vor putea participa la acest ritual anual, pe care toți musulmanii trebui să îl facă măcar o dată în viață. Agenția oficială de presă saudită citează autoritățile, spunând pe 12 iunie că, în afară de faptul că trebuie să fie vaccinați, cei care doresc să efectueze pelerinajul Hajj trebuie să nu sufere de nicio maladie cronică și să aibă vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Pelerinajul anual atrage în general peste 2 milioane de pelerini în orașele sfinte musulmane Mecca și Medina și este programat anul acesta în perioada 17-22 iulie. Oficialii saudiți au declarat săptămâna aceasta că este important să se țină cont de noile variante ale coronavirusului și să se evite transformarea ritualului într-un focar al pandemiei. Multe țări musulmane și-au anulat deja pelerinajele organizate de stat la Mecca pentru al doilea an consecutiv din cauza îngrijorărilor legate de COVID-19.

Curtea de Apel Chișinău a luat sâmbătă o nouă pauză în examinarea valului de contestații împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale de a majora substanțial numărul de secții de votare pentru alegătorii din diaspora la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. După trei zile de ședințe, instanța a decis că pauza este necesară pentru a se rezolva o cerere de recuzare a completului de magistrați care judecă disputa.

Concurenți electorali ca PAS, Blocul Renato Usatîi, AUR, Platforma DA, PUN cer deschiderea în străinătate a cel puțin 190 de secții de votare, câte au spus ministerul de externe și premierul interimar Aureliu Ciocoi că este posibil să fie organizate și finanțate.

În turul doi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, în diaspora au votat peste 260 000 de moldoveni, mulți fiind nevoiți să parcurgă sute sau mii de kilometri până la secțiile de votare aglomerate și să aștepte ore pentru a-și exprima opțiunea.

Diaspora occidentală a sprijinit-o masiv pe Maia Sandu care, după ce a de venit președintă, a dizolvat parlamentul și a convocat anticipatele în speranța să-și consolideze puterea, pentru a-și pune în practică agenda anticorupție.

Părinții bloggerului belarus reținut și întemnițat luna trecută după ce zborul său internațional a fost deviat cu forța la Minsk au cerut ajutorul cancelarei germane Angela Merkel pentru eliberarea lui Raman Pratasevici, relatează ziarul Bild. Dmitri și Natalia Pratasevici, care se află în Polonia după ce au fugit din Belarus în urmă cu 10 luni, au declarat într-un interviu publicat pe 12 iunie că fiul lor de 26 de ani și alți deținuți politici din Belarus sunt supuși „sadismului și violenței pe bază zilnică”. „Vă cerem foarte mult să ne ajutați să scoatem toți oamenii nevinovați din închisorile” belaruse, a spus mama lui Pratasevici în apelul adresat lui Merkel.

Bloggerul și prietena sa cu cetățenie rusă, Sofia Sapega, au fost reținuți după ce autoritățile de la Minsk au invocat o presupusă amenințare cu bombă pentru a aduce forțat la sol un avion de pasageri al companiei irlandeze Ryanair, care traversa spațiul aerian belarus în zbor de la Atena la Vilnius, pe 23 mai.

Embed Răspândește

„Auziți acest strigăt al sufletului meu” Apelul mamei jurnalistului Protasevici

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Link direct

• 240p | 3,6MB
• 360p | 5,0MB
• 480p | 7,8MB
• 720p | 19,8MB
• 1080p | 26,4MB

Occidentul a răspuns cu asprime la ceea ce mulți au numit act de „piraterie de stat”. Uniunea Europeană și Statele Unite pregătesc noi sancțiuni economice împotriva regimului lui Aleksandr Lukașenka, luând deja măsuri pentru ocolirea spațiului aerian belarus de către companiile aeriene.

Lukașenka a reprimat violent protestele ample izbucnite împotriva sa după alegerile prezidențiale controversate, din august 2020.

Părinții lui Pratasevici, care este acuzat că ar fi contribuit la organizarea protestelor, mai spun în interviu că scrisorile pe care i le-au trimis în închisoare nu au fost livrate, iar avocatul bloggerului nu poate vorbi liber cu ei la telefon. În scrisoarea către cancelara germană, soții Pratasevici mai vorbesc despre „semne clare de tortură” văzute la fiul lor, care a apărut într-o înregistrare video din detenție în ceea ce se consideră o „confesiune forțată” a acestuia.

Președinta Maia Sandu i-a scris liderului rus Vladimir Putin cu ocazia Zilei naționale a Rusiei marcate la 12 iunie, asigurându-l de „disponibilitatea R. Moldova de a continua dialogul constructiv și deschis” cu Moscova. Sandu i-a urat „succese în activitate” lui Putin și și-a exprimat convingerea că, „prin eforturi comune”, relația bilaterală „va cunoaște o dezvoltare dinamică continuă, în beneficiul statelor și popoarelor noastre”. Este a doua scrisoare trimisă de Sandu lui Putin în ultimele luni, după ce, la sfârșitul lui martie, i-a cerut să ajute Chișinăul cu vaccinuri rusești împotriva COVID-19. Rusia a donat R. Moldova vaccinuri Sputnik-V pentru imunizarea a 71 de mii de oameni în luna aprilie, o mare parte fiind destinate regiunii transnistrene. În alegerile prezidențiale moldovene din noiembrie 2020, Putin l-a sprijinit deschis pe rivalul lui Sandu, Igor Dodon, vorbind ulterior, într-o conferință de presă anuală, despre faptul că noua președintă moldoveană deține și cetățenia României într-o sugestie că ar promova interese occidentale. Sandu care a călătorit după alegeri la București, Kiev, Bruxelles și Berlin a repetat în luna mai că prioritățile sale în relația cu Moscova sunt îmbunătățirea comerțului și a situației cetățenilor moldoveni din Rusia, dar nu a anunțat planuri concrete pentru o vizită la Moscova.

Ministerul apărării din Statele Unite a anunțat pe 11 iunie un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina. Pentagonul a declarat că ajutorul de 150 de milioane de dolari va îmbunătăți capacitățile armatei ucrainene, inclusiv în ce privește „letalitatea, comanda și controlul”. „Asistența letală defensivă” include radare anti-artilerie, echipamente de comunicații și de război electronic, sisteme anti-dronă și instruire. Statele Unite au acordat Ucrainei asistență de securitate de peste 2,5 miliarde de dolari din 2014, când Rusia a anexat în mod ilegal peninsula ucraineană Crimeea. Un război în curs cu separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei a făcut peste 13 000 de victime. Deși ultimul pachet provine din fonduri deja aprobate de Congres pentru anul fiscal curent, anunțul Pentagonului detaliază modul în care se va aloca asistență. Ucraina urmează să figureze pe agenda convorbirilor pe care președintele american Joe Biden le va purta cu omologul său rus Vladimir Putin la prima lor întâlnire, așteptată pe 16 iunie, la Geneva.

Procuroara șefă a Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi, a declarat în timpul unei vizite la Sofia că independența judecătorilor este cea mai importantă condiție pentru un sistem de justiție funcțional. Românca Kövesi a ales Bulgaria, una din țările cele mai sărace și corupte ale Uniunii Europene, pentru prima sa vizită într-un stat membru de când Parchetul European pe care îl conduce și-a început activitatea, pe 1 iunie. „Doar un sistem judiciar independent poate fi garant al justiției”, a spus Kövesi într-o conferință de presă, încurajând bulgarii să trimită direct oficiului său plângeri cu privire la mită și utilizarea abuzivă a fondurilor Uniunii Europene. Parchetul este prima instituție independentă împuternicită să investigheze și să urmărească penal infracțiunile din țările membre legate de deturnarea fondurilor bugetare ale Uniuni Europene, iar Kövesi a fost aleasă procuroară șefă datorită succeselor sale în lupta cu corupția în România. „Toată lumea este egală în fața legii și nu vom face nicio diferență pe cine investigăm”, a spus Kövesi, la Sofia. În primele zece zile de activitate, instituția sa a primit peste 300 de cazuri și 120 de plângeri individuale din diferite țări, inclusiv Bulgaria.

La summitul lor din sud-vestul Angliei, liderii G7 au încercat sâmbătă să contracareze influența tot mai mare a Chinei, oferind țărilor în curs de dezvoltare un plan de infrastructură care ar rivaliza cu inițiativa președintelui chinez Xi Jinping de a construi șosele și căi ferate către Europa pe rute ale vechiului drum al mătăsii.

Președintele american Joe Biden și alți lideri ai G7 speră că planul întitulat Build Back Better World (B3W) va oferi un parteneriat de infrastructură transparent care va mobiliza 40 de miliarde de dolari necesare țărilor în curs de dezvoltare până în 2035, a spus Casa Albă. „Nu este vorba doar de ripostarea în fața Chinei, dar până acum nu am oferit o alternativă pozitivă care să reflecte valorile, standardele și modul nostru de a acționa”, a spus un înalt oficial din administrația Biden, citat de Reuters.

Inițiativa chineză pe de altă parte prevede construcția de drumuri prin Asia și Africa înspre Europa, iar de la lansarea ei în 2013 peste 100 de țări au semnat acorduri cu Beijingul în acest efort.

Competiția strategică cu China a fost una din temele majore ale summitului celor mai bogate șapte democrații ale lumii, care are loc în stațiunea engleză Carbis Bay.

Cu o zi mai devreme, liderii G7 au anunțat că vor dona anul acesta și anul viitor un miliard de doze de vaccin împotriva COVID-19 țărilor cu venituri medii și mici pentru a le ajuta să combată pandemia, jumătate din donație fiind asumată de Statele Unite.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că relațiile cu Statele Unite au coborât până la „punctul lor cel mai scăzut din ultimii ani”. Putin a vorbit într-un interviu amplu la televiziunea americană NBC, realizat înainte de întâlnirea sa de la 16 iunie cu președintele Statelor Unite, Joe Biden, abordând, între altele, acuzațiile că ar fi „un ucigaș”. Într-un fragment al interviului difuzat de NBC pe 11 iunie, Putin a făcut o comparație între fostul președinte american Donald Trump, pe care l-a numit „extraordinar”, și „omul de carieră”, cum l-a descris pe Biden, spunând că speră să poată conlucra cu acesta. Întrebat în legătură cu adversari politici uciși, ale căror morți au fost atribuite Kremlinului și despre sugestia lui Biden din martie că este „un ucigaș”, Putin a răspuns că s-a „obișnuit cu atacuri de tot felul” în lunga sa perioadă de aflare la putere. „De-a lungul mandatului meu, m-am obișnuit cu atacuri din tot felul de unghiuri și din tot felul de zone, sub toate tipurile de pretext și motive și de calibru și înverșunare diferite și nimic nu mă surprinde”, a spus Putin.

Curtea de Apel Chișinău continuă sâmbătă, pentru a treia zi consecutiv, examinarea valului de contestații depuse de concurenți electorali împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale de a majora substanțial numărul de secții de votare pentru alegătorii din diaspora la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În primele două zile de ședințe maraton, instanța a examinat în special câteva cereri de recuzarea a completului de magistrați care judecă disputa, respingându-le. Concurenți electorali ca PAS, Blocul Renato Usatîi, AUR, Platforma DA cer deschiderea în străinătate a cel puțin 190 de secții de votare, câte au spus ministerul de externe și premierul interimar Aureliu Ciocoi că este posibil să fie organizate și finanțate. În turul doi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, în diaspora au votat peste 260 000 de moldoveni, mulți fiind nevoiți să parcurgă sute sau mii de kilometri până la secțiile de votare aglomerate și să aștepte ore pentru a-și exprima opțiunea. Diaspora occidentală a sprijinit-o masiv pe Maia Sandu care, după ce a de venit președintă, a dizolvat parlamentul și a convocat anticipatele în speranța să-și consolideze puterea, pentru a-și pune în practică agenda anticorupție.

Centrul pentru drepturile omului Memorial din Moscova a condamnat o decizie a instanței de a eticheta mai multe organizații asociate cu politicianul de opoziție întemnițat Aleksei Navalnîi drept „extremiste”.

Într-o declarație din 11 iunie, Memorial a numit decizia instanței de a eticheta astfel rețeaua de filiale regionale ale lui Navalnîi, împreună cu Fundația sa Anticorupție (FBK) și Fundația pentru apărarea drepturilor cetățenilor (FZPG), „încă un pas către înlocuirea completă a discuției politice și competiției politică cu represiunea ".

„Considerăm decizia de a interzice aceste organizații publice ca fiind pur politică, încălcând drepturile și libertățile cetățenilor ruși. Aceasta sfidează libertatea de asociere, libertatea de întrunire și libertatea de exprimare. Consecința sa evidentă va fi urmărirea penală motivată politic și represiunea administrativă”, se arată în declarația Memorialului.

Curtea municipală din Moscova a pronunțat hotărârea de a eticheta organizațiile lui Navalnîi drept extremiste la 9 iunie, într-o lovitură pentru opoziția rusă înaintea alegerilor din septembrie.

Decizia împiedică persoanele asociate cu FBK și cu celelalte grupuri asociate lui Navalnîi să ocupe funcții publice. De asemenea, devine ilegală calitatea de membru sau participarea la activitățile grupurilor asociate cu Navalnîi, care execută o pedeapsă de 2 ani și jumătate într-o închisoare din afara Moscovei, pentru acuzații de fraudă despre care el spune că sunt inventate. În plus, susținătorii săi se confruntă cu amenzi și închisoare pentru afișarea simbolurilor asociate grupurilor.

În aprilie, zeci de mii de oameni au protestat pentru eliberarea sa, în urma unor proteste în masă similare din ianuarie, acelea împotriva arestării sale.

Procurorii de la Moscova au susținut că „sub masca lozincilor liberale”, organizațiile legate de Navalnîi erau „angajate în crearea condițiilor de destabilizare a situației sociale și sociopolitice” din Rusia.

La 11 iunie, avocatul Vladimir Voronin a declarat că clientul său, directorul FBK, Ivan Jdanov, care locuiește în prezent în Lituania, a fost adăugat la lista celor căutați Ministerului de Interne pentru acuzații nespecificate.

Artistul protestatar rus Pavel Krisevici a fost arestat după un „performance” în care s-a „sinucis” în Piața Roșie din Moscova, folosind o armă de foc neletală. Martorii au spus că Krisevici a tras de două ori cu pistolul în aer, iar apoi și-a ținut arma la tâmplă. Prietena lui, Anastasia Mihailova, a spus că pistolul era un model ne-combativ și era încărcat cu gloanțe oarbe. Tot ea a spus că protestul s-a dorit de sprijin pentru prizonierii politici din Rusia. Poliția a reținut de asemenea o ziaristă, Nina Samusik, care a înregistrat actul pe video.

Președinta Maia Sandu le-a spus unor emisari europeni că în R. Moldova procesul electoral este marcat de probleme moștenite din trecut: finanțarea ilegală a partidelor, propaganda și dezinformarea din spațiul public, discursul de ură și coruperea alegătorilor. Potrivit IPN, Sandu a făcut remarca la întâlnirea cu membrii delegației Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care efectuează o vizită preelectorală în Republica Moldova, în contextul alegerilor anticipate din 11 iulie. „Cadrul legal trebuie îmbunătățit de următorul Parlament, dar, pentru scrutinul actual, instituțiile statului trebuie să-și îndeplinească obligațiunile cu maximă responsabilitate pentru a asigura alegeri libere și corecte”, a mai spus președinta.

Singurul punct de trecere a frontierei închis încă din cauza pandemiei, Lipcani-Rădăuți Prut, își reia sâmbătă activitatea. Din data de 12 iunie, ora 8 dimineață, va fi restabilit traficul atât pentru persoane, cât și pentru transportul de mărfuri, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al Poliției de Frontieră. În continuare, la trecerea frontierei de stat se mențin anumite restricții de circulație, impuse în perioada de pandemie. Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal reamintesc participanților la traficul transfrontalier despre importanța și necesitatea informării doar din surse oficiale despre condițiile de trecere a frontierei în țările de destinație, inclusiv în cele de tranzit.

Casa Albă a informat că președintele american Joe Biden o va primi în vizită la 15 iulie pe cancelara germană Angela Merkel, într-o vizită care va demonstra „legăturile bilaterale profunde”. Purtătoarea de cuvânt a lui Biden, Jen Psaki, a anunțat întrevederea pe când cei doi lideri se aflau în Anglia, cu ocazia începerii summitului de la weekend al G7. Psaki a spus că în iulie Merkel și Biden vor discuta „dorința de cooperare strânsă într-o serie de provocări comune, cum ar fi depășirea pandemiei COVID-19, abordarea chestiunii încălzirii globale, promovarea prosperității economice și a securității internaționale bazate pe valorile noastre comune”. Merkel ar urma să devină primul lider european care vizitează Casa Albă de la preluarea puterii de către Biden.

Șeful diplomației Chinei, Yang Jiechi, și secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, au vorbit la telefon vineri, 11 iunie, pe fondul persistenței tensiunilor din relația bilaterală. Televiziunea chineză a relatat despre convorbire, dar nu și despre conținut. Săptămâna aceasta, Senatul american a aprobat un pachet financiar pentru dezvoltarea tehnologică, inclusiv pe fondul ascensiunii Chinei în acest domeniu. Deși Statele Unite sunt puterea dominantă în tehnologie, ele produc numai 12% din semiconductori la scară globală, față de 37% în 1990. Într-un recent articol de presă, președintele american Joe Bien a scris că țara sa trebuie să „conducă lumea de pe o poziție puternică”, pe fondul „activităților dăunătoare” ale Chinei și Rusiei.

În vreme de pandemia de COVID-19 încetinește în multe țări europene, Rusia înregistrează o accelerare. Vineri, autoritățile au raportat 12.505 noi cazuri de infectare, o creștere cu 25% față de luni. Aproape jumătate din cazurile noi s-au înregistrat la Moscova, unde rata accelerării față de începutul săptămânii a fost de 50%. Dar în ciuda tendinței crescânde, primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a promis săptămâna această să nu impună noi restricții. AP relatează că se aglomerează secțiile COVID-19 și la St. Petersburg, unde urmează să aibă loc curând un meci din turneul final al Campionatului European de fotbal, care se ține anul acesta în mai multe orașe de pe continent. De la începutul pandemiei, în Rusia s-au raportat 5,2 milioane de infectări și peste 125.000 de decese provocate de COVID-19.

Ministrul de externe britanic Dominic Raab a avertizat că R. Belarus riscă să capete „statut de paria”, izolându-se pe plan internațional, după deturnarea unui avion de pasageri spre Minsk, la 23 mai, pentru capturarea unui opozant. „Belarus trebuie să-și revină și să se comporte potrivit regulilor fundamentale, cardinale, ale legislației internaționale”, a declarat Raab agenției Reuters, într-un interviu publicat vineri, 11 iunie. Comentariile vin la o zi după ce Parlamentul European a cerut sancțiuni economice ample și alte măsuri împotriva R. Belarus. Într-o rezoluție fără valoare de lege care spune că regimul de la Minsk este „nelegitim, ilegal și criminal”, legislatorii europeni au spus că sancțiunile trebuie să aibă ca țintă sectoarele economice-cheie din Belarus.

Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor a cerut autorităților să asigure participarea la vot a moldovenilor din stânga Nistrului, acuzându-și rivalii politici pro-europeni că încearcă să blocheze accesul alegătorilor transnistreni la scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie. „În timp ce partidele de dreapta se luptă săptămâni întregi pentru dreptul diasporei, aflată la mii de km de casă, să voteze la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, aceleași partide fac tot posibilul să încalce acest drept fundamental pentru zecile de mii de cetățeni moldoveni din estul Republicii Moldova”, a spus vineri deputatul PSRM din regiune, Vitalii Evtodiev, candidat la funcția de deputat pe listele BECS, citat de IPN.

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care dă un ultimatum de două săptămâni Comisiei Europene să își îndeplinească obligațiile și să pună la punct măsurile prin care acordarea fondurilor UE e condiționată real de respectarea statului de drept.

Rezoluția a fost adoptată cu 506 voturi pentru, 150 împotrivă și 28 de abțineri, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Noul instrument de condiționalitate pentru protejarea bugetului UE este în vigoare de la 1 ianuarie 2021 și se aplică și fondurilor de redresare. Cu toate acestea, Comisia nu a propus nicio măsură în temeiul noilor norme și nu a respectat termenul de 1 iunie stabilit de Parlament în rezoluția sa din 25 martie pentru finalizarea orientărilor privind aplicarea regulamentului.

Această situație constituie un temei suficient pentru introducerea de acțiuni în justiție, afirmă aceștia.

Riscul ca bugetul european să fie utilizat abuziv în țările UE a crescut, iar statul de drept se deteriorează, subliniază eurodeputații și îi încredințează președintelui Sassoli sarcina de a solicita Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, să își îndeplinească obligațiile în temeiul noului regulament.

Președintele Joe Biden i-a îndemnat pe liderii din lumea întreagă să i se alăture în efortul de a ajuta țările sărace din lumea întreagă să aibă acces la vaccinurile anti Covid-19. Biden a promis că Statele Unite vor cumpăra și dona 500 de milioane de doze pentru a ajuta la accelerarea sfârșitului pandemiei. Vorbind în Anglia înainte de reuniunea la nivel înalt a Grupului celor Șapte, Biden a anunțat această nouă donație, care se adaugă la cele 80 de milioane de doze pe care le-a promis deja până la sfârșitul lunii.

### Vezi și... ###

Donație germană de 10 milioane de euro pentru lupta cu pandemia

Cele 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer/BioNTech vor fi distribuite prin platforma COVAX către 92 de țări cu venituri mici și medii în anul următor.

Președintele a susținut că este atât în interesul Americii, cât și al lumii întregi, ca vaccinarea să fie disponibilă pe scară largă și rapidă peste tot. „Vom ajuta să scoatem lumea din această pandemie, lucrând alături de partenerii noștri globali”, a spus Biden, anunțând că pe 11 iunie națiunile G-7 se vor alătura inițiativei american

În Cornwell, în Anglia, începe summitul G7, prima reuniune la vârf a principalelor șapte țări industrializate din lume la care participă și președintele american Joe BIden de la instalarea acestuia la Casa Albă.

### Vezi și... ###

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, s-a întâlnit cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson

Joi, în ajunul reuniunii, BIden s-a întâlnit cu premierul britanic Boris Johnson. Înainte de întrevedere, Biden a scris pe Twitter că așteaptă cu nerăbdare să „afirme relația specială dintre Statele Unite și Regatul Unit” și să discute cu Johnson despre abordarea provocările comune în anii următori.

După summitul G7, președintele american va merge la Bruxelles, iar turneul va culmina la Geneva, pe 16 iunie, cu întâlnirea față în față cu președintele rus Vladimir Putin pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington și Moscova. Biden se află în prima sa călătorie peste hotare, despre care a spus că are ca scop să consolideze legăturile cu aliații Statelor Unite, să apere democrația și să transmită Rusiei un avertisment împotriva activităților „dăunătoare”.

Toţi cetăţenii R. Moldova care se află legal pe teritoriul UE vor putea obține certificatul digital european privind Covid în aceleași condiții ca și cetățenii Uniunii Europene. Mai exact, ei ar urma să primească, din oficiu sau la cerere, actele cuprinse în sistemul digital, inclusiv certificatul de testare la Covid sau cel de vaccinare, în cazul în care s-au imunizat într-un stat membru al UE, ne-a comunicat Ministerul de Externe de la Chişinău.

În Româna, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a anunţat joi că certificatul digital european pentru COVID-19 va deveni operaţional la 1 iulie și va putea fi descărcat în una dintre cele trei variante de pe un website securizat.

### Vezi și... ###

Ce trebuie să știți despre certificatul digital Covid al UE

În ce priveşte situația cetățenilor moldoveni care s-au vaccinat în R. Moldova, certificatele de imunizare eliberate de autoritățile sanitare moldovene nu sunt deocamdată echivalate cu cel digital european, dar diplomația de la Chişinău dă asigurări că depune eforturi ca să fie găsită o soluție. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Daniel Vodă, ne-a comunicat că se evaluează compatibilitatea certificatelor naționale de vaccinare cu cele europene şi că se poartă deja discuții la nivelul Comisiei Europene în vederea clarificării procedurii de echivalare.

### Vezi și... ###

Donație germană de 10 milioane de euro pentru lupta cu pandemia

Miercuri, Parlamentul European a aprobat introducerea certificatului digital de Covid al Uniunii Europene, care intră în vigoarea de la 1 iulie. O serie de țări din UE au început să testeze acest sistem. Pe lângă țările din UE, certificatul va fi adoptat și de Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Premierul Viktor Orban a confirmat că Ungaria va organiza un referendum privind un proiect controversat de construire a unei universități chineze la Budapesta după ce mii de manifestanți au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva planului. Decizia de a construi până în 2024 la Budapesta un campus al Universității Fudan din Shanghai, folosind un împrumut de 1,5 miliarde de dolari de la o bancă chineză, a pus în lumină legăturile strânse ale lui Orban cu Beijingul și a trezit îngrijorări cu privire la impactul pe termen lung al unui astfel de proiect asupra sistemului de învățământ superior al Ungariei. Primarul liberal al Budapestei, Gergely Karacsony, și alți critici au exprimat temeri în legătură cu lipsa de transparență a proiectului și de libertate academică în viitoarea universitate. Un sondaj de opinie recent a arătat că majoritatea locuitorilor din Budapesta se opun campusului universitar chinez. La alegerile parlamentare de anul viitor, primarul capitalei ungare ar putea intra în cursă împotriva lui Orban, punându-l în dificultate pe naționalistului de dreapta pentru prima dată în peste un deceniu.

### Vezi și... ###

Curtea Europeană de Justiție condamnă Ungaria pentru „legea Soros”

Ungaria este primul stat UE care în 2018 a forțat plecarea din țară a unei universități americane – este vorba de Universitatea Central Europeană, lansată încă din anii 90 ai secolului trecut de filantropul american George Soros și care acum are sediul principal la Viena. În 2020, Curtea Europeană de Justiție a decis că legea în baza căreia guvernul Orban a forțat plecarea Universității, nu este compatibilă cu legislația europeană.

Tot joi, premierul ungar Viktor Orban a anunţat o creştere a salariului minim şi a reiterat planurile de reduceri fiscale pentru familii în 2022, lansându-şi astfel campania pentru alegerile ce vor avea loc anul viitor şi care se profilează ca o competiţie strânsă, pentru prima dată în ultimii zece ani.

Curtea de Apel Chișinău a început joi să examineze un val de contestații depuse de mai multe partide împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale de a majora substanțial numărul de secții de votare preconizate în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

După o zi de dezbateri, în care s-a confruntat cu cereri de recuzare a completului de magistrați desemnat pentru a examina demersurile concurenților electorali, instanța a întrerupt procesul, anunțând că acesta va continua vineri.

Audierile au avut loc pe fundalul unor proteste. Zeci de simpatizanți ai unor concurenți electorali ca PAS, Blocul Renato Usatîi, AUR, Platforma DA s-au adunat în fața Curții, cerând ridicarea numărului de secții de votare pentru diaspora până la 190, câte au spus ministerul de externe și premierul interimar Aureliu Ciocoi că se pot organiza și finanța.

Premierul britanic Boris Johnson și președintele american Joe Biden s-au întâlnite joi la primele lor discuții față în față, în Anglia, înaintea unui summit al G7. Johnson și soția sa Carrie i-au întâmpinat pe Joe și Jill Biden în stațiunea Carbis Bay de pe coasta sud-vestică a Angliei, unde summitul G7 va începe pe 11 iunie. Înainte de întrevedere, Biden a scris pe Twitter că așteaptă cu nerăbdare să „afirme relația specială dintre Statele Unite și Regatul Unit” și să discute cu Johnson despre abordarea provocările comune în anii următori. Cei doi lideri urmează să adopte o nouă versiune a Cartei Atlanticului, care a fost inițial convenită de Winston Churchill și Franklin Roosevelt, în 1941, stabilind obiectivele postbelice inclusiv pentru democrație și comerț. Noua cartă „cuprinde știința, tehnologia și comerțul” și „subliniază angajamentul nostru comun față de NATO”, a scris Johnson într-un articol publicat înainte de întâlnirea sa cu Biden. După summitul G7, președintele american va merge la Bruxelles, iar turneul va culmina la Geneva, pe 16 iunie, cu întâlnirea față în față cu președintele rus Vladimir Putin pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington și Moscova. Biden se află în prima sa călătorie peste hotare, despre care a spus că are ca scop să consolideze legăturile cu aliații Statelor Unite, să apere democrația și să transmită Rusiei un avertisment împotriva activităților „dăunătoare”.