Președintele Iranului aflat la final de mandat, Hassan Rohani, a declarat că principalele divergențe dintre Teheran și puterile internaționale în chestiunea resuscitării acordului nuclear din 2015 au fost depășite, dar Germania și Franța au avertizat că mai există obstacole. Declarația făcută de Rohani la o ședință a cabinetului iranian pe 23 iunie, survin în timp ce alți oficiali de rang înalt iranieni au semnalat că se fac progrese în cadrul discuțiilor în curs începute în luna aprilie, la Viena. Șeful de cabinet al lui Rohani, Mahmud Vaezi, a declarat presei iraniene că Statele Unite au fost de acord în principiu să ridice peste 1 000 de sancțiuni reimpuse Iranului după ce fostul președinte american Donald Trump a renunțat la acord în urmă cu trei ani. Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a spus, pe 20 iunie, că mai rămâne de parcurs o distanță considerabilă de parcurs, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile și angajamentele nucleare pe care Iranul trebuie să și le asume pentru a salvgarda acordul. Statele Unite sunt prezente la convorbirile de la Viena, dar nu negociază direct, în principal din cauza refuzului Iranului de a se întâlni față în față, negocierile fiind intermediate de europeni.

Echipa lui Aleksei Navalnîi a spus că recenta hotărâre a justiției ruse care califică drept „extremistă” rețeaua politică a opozantului aflat în detenție nu prezintă nicio dovadă a presupuselor încălcări și sfidează „bunul simț”, arătând un „nivel cu adevărat nou” al fărădelegii din Rusia. Asociații lui Navalnîi au dat publicității la 23 iunie hotărârea judecătorească și documentele utilizate de către procurori împotriva rețelei de opoziție în timpul procesului, care a avut loc cu ușile închise din cauză că unele materiale erau considerate clasificate. Prin hotărârea sa din 9 iunie, instanța de la Moscova a etichetat drept „extremistă” organizația lui Navalnîi pe motiv că apelurile sale la proteste au adus „daune ordinii publice, securității publice, intereselor persoanelor și companiilor”. Curtea a declarat că protestele au încălcat drepturile și libertățile cetățenilor din Rusia. „În cei douăzeci de ani în frunte cu Putin, părea să ne fi obișnuit cu orice joc și fărădelege, dar aici avem un nivel cu adevărat nou”, se spune în declarația echipei Navalnîi. Autoritățile ruse au mărit presiunea asupra disidenței înainte de alegerile parlamentare din septembrie, sondajele de opinie arătând că sprijinul pentru partidul de guvernământ Rusia Unită a scăzut.

Într-o nouă decizie despre organizarea votului în străinătate de natură să înfurie mai mulți concurenți electorali, Comisia Electorală Centrală (CEC) a spus la 23 iunie că la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie vor fi deschise pentru alegătorii din diaspora numai 150 de secții de votare.

Este un număr mult mai mic decât cel așteptat în urma unor verdicte ale Curții de Apel Chișinău și Curții Supreme de Justiție, care au spus că CEC trebuie să țină cont la luarea acestei decizii de avizul ministerului de Externe. Într-un prim aviz, ministerul de Externe a spus că în străinătate pot fi organizate 191 de secții de votare.

În noua hotărâre a CEC, se afirmă însă că ministerul a dat la 23 iunie un nou aviz. Numărul de 150 de secții s-ar baza pe un deviz de cheltuieli pentru birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate adoptat de CEC la începutul campaniei.

Electoratul moldovean din străinătate a crescut și a devenit activ în ultimii ani, așa încât poate avea un impact decisiv asupra rezultatului alegerilor. Se crede că un număr mare de secții de votare în străinătate ar avantaja partide pro-europene, ca partidul pro-prezidențial PAS, dar și blocul Renato Usatîi, și ar dezavantaja principalul lor rival, blocul comuniștilor și socialiștilor.

Trei decese și 92 de cazuri noi de îmbolnăvire de COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova pe 23 iunie. Ministerul Sănătății a spus că dintre cazurile noi de infectare două sunt de import, provenind din Rusia. În Rusia se atestă o intensificare a pandemiei în ultimele săptămâni. În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești moldovene sunt internați 151 de pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 41 în stare extrem de gravă. Numărul persoanelor diagnosticate cu COVID-19 și decedate a ajuns în R. Moldova la 6 178.

Comisia Electorală Centrală (CEC) se convoacă în ședință extraordinară miercuri seara pentru a lua o nouă decizie în legătură cu numărul și locul amplasării secțiilor de votare pentru diaspora la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În cursul zilei, CEC a purtat consultări îndelungate cu ministerul de Externe, după ce a fost obligată de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) la 22 iunie să mărească de la 146 la 191 numărul secțiilor pentru alegătorii din străinătate. Electoratul moldovean din străinătate a crescut și a devenit activ în ultimii ani, așa încât poate avea un impact decisiv asupra rezultatului alegerilor. Se crede că un număr mare de secții de votare în străinătate ar avantaja partide pro-europene, ca partidul pro-prezidențial PAS, dar și blocul Renato Usatîi, și ar dezavantaja principalul lor rival, blocul comuniștilor și socialiștilor.

Marea Britanie a dezmințit relatările despre faptul că o navă a Rusiei ar fi tras focuri asupra unui distrugător britanic în Marea Neagră, atribuind incidentul unui exercițiu militar anunțat în prealabil. Presa rusă a relatat pe 23 iunie că forțele ruse au deschis foc de artilerie și au aruncat bombe dintr-un avion pentru a avertiza nava HMS Defender în apropierea peninsulei ucrainene Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014.

„Considerăm că rușii au întreprins un exercițiu de artilerie în Marea Neagră, oferind comunității maritime un avertisment prealabil cu privire la activitatea lor”, a declarat ministerul britanic al Apărării într-un comunicat postat pe Twitter. „Niciun foc nu a fost direcționat împotriva navei HMS Defender și nu recunoaștem afirmația că în calea ei au fost aruncate bombe”, se mai spune în comunicat. Agenția oficială de știri a Rusiei, TASS, a relatat că incidentul a avut loc după ce HMS Defender ar fi pătruns la 3 kilometri în apele din Marea Neagră pe care Rusia le consideră ale sale. Moscova a anexat Crimeea în 2014 și a oferit sprijin separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, care luptă de peste șapte ani contra guvernului de la Kiev într-un război soldat cu peste 13 mii de morți.

Comisia Europeană va lua măsuri împotriva noii legi anti-LGBT din Ungaria, deoarece încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pe 23 iunie, la o zi după ce 13 țări membre ale Uniunii Europene au condamnat legea ungară. Aceasta „este o rușine (...), discriminează în mod clar persoanele pe baza orientării lor sexuale”, a spus Von der Leyen la o conferință de presă la Bruxelles, adăugând că îngrijorările îi vor fi aduse la cunoștință Budapestei prin scrisori oficiale, înainte ca legea să intre în vigoare. Legea interzice diseminarea în școli a informațiilor despre care autoritățile cred că promovează homosexualitatea și schimbarea de sex. Interdicția se aplică și publicității care ar viza persoanele cu vârsta sub 18 ani, dacă este considerată pro-LGBT. Adoptată pe 15 iunie de parlamentul Ungariei dominat de partidul Fidesz al premierului de dreapta Viktor Orban, legea este considerată de critici drept un atac asupra drepturilor persoanelor aparținând minorităților sexuale.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care analizează cererea de aprobare a vaccinului rusesc Sputnik-V, spune că a descoperit probleme la una din patru unități farmaceutice din Rusia implicate în producția acestui ser, dar producătorul spune că deficiențele au fost remediate. Aprobat în peste 60 de țări și utilizat pe scară largă în Rusia, vaccinul Sputnik-V mai este încă verificat de OMS și Agenția Europeană pentru Medicamente, ale căror aprobări îi pot deschide noi piețe, în special în Europa. Într-un raport preliminar al OMS difuzat pe 23 iunie, se spune că problemele au fost depistate la o fabrică de îmbuteliere din Ufa, capitala republicii ruse Bashkortostan. Echipa de inspecție a constatat probleme cu integritatea datelor din cadrul controlului de calitate a vaccinurilor și cu urmărirea și identificarea loturilor de vaccinuri. Un set de „îngrijorări” vizează menținerea unui mediu steril, inclusiv în ce privește îmbrăcămintea celor care operează liniile de îmbuteliere și luarea unor măsuri adecvate împotriva riscului de „contaminare încrucișată”. Producătorul Pharmstandard-UfaVITA a spus într-un comunicat că problemele nu se referă la siguranța sau eficacitatea vaccinului în sine, a dat asigurări că au fost remediate și a invitat experții OMS într-o nouă vizită de inspecție.

Miniștrii de externe ai Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei vor întreprinde, în premieră, o vizită de lucru comună la Bruxelles, pe 24 iunie, pentru convorbiri cu Josep Borrell, șeful politicii externe și de securitate a Uniunii Europene. Vizita lui Aureliu Ciocoi, David Zalkaliani și Dmytro Kuleba va avea loc în așa numitul format Trio Asociat. Cei trei vor avea întrevederi comune cu alți oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi. Potrivit unui comunicat al ministerului moldovean de externe, agenda vizitei se va axa pe perspectivele pregătirii summit-ului Parteneriatului Estic preconizat pentru finele anului curent și aprofundarea cooperării cu Uniunii Europene în ceea ce ține implementarea Acordurilor de Asociere.

Lidera exilată a opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, spune că aducerea forțată la sol a avionului de pasageri Ryanair luna trecută a fost „o greșeală” a autorităților de la Minsk care a galvanizat Occidentul împotriva lui Alexandr Lukașenka. Într-un interviu pentru agenția AP publicat pe 23 iunie, Tihanovskaia a mai spus că regimul de la Minsk este „înspăimântat” de răspunsul ferm al Uniunii Europene și Statelor Unite, dar și de unitatea belarușilor care i se opun, așa încât reprezentanții săi au „încetat să mai gândească strategic și gândesc emoțional”. Criza din Belarus, unde Lukașenka s-a confruntat cu proteste îndelungate după controversatele alegeri prezidențiale din august 2020, a atins un nou nivel pe 23 mai. Autoritățile de la Minsk au deturnat un avion european aflat în tranzit prin spațiul aerian belarus și l-au adus forțat la sol, arestând un disident aflat la bord, Roman Pratasevici, și pe prietena acestuia. Ca răspuns, Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie și Canada au impus Belarusului noi sancțiuni, care includ înghețarea activelor și interdicții de viză pentru zeci de oficiali, parlamentari și miniștri din administrația Lukașenka și membri ai familiei sale. De asemenea, miniștrii europeni de externe au convenit asupra unui pachet de sancțiuni economice, care ar ținti sursele de venit ale regimului, care mai trebuie adoptate oficial.

Cel mai mare ziar pro-democrație din Hong Kong, Apple Daily, a anunțat că se va închide la sfârșitul acestei săptămâni, fapt care reprezintă o lovitură majoră pentru libertatea presei din oraș. Consiliul de administrație al ziarului a declarat pe 23 iunie că edițiile tipărite și online ale Apple Daily vor înceta nu mai târziu de 26 iunie din cauza „circumstanțelor actuale care prevalează în Hong Kong”. Măsura urmează arestării redactorului șef al Apple Daily și a altor cinci directori din cauza acuzațiilor că ar fi încălcat controversata lege a orașului privind securitatea națională. De asemenea, autoritățile au înghețat active de 2,3 milioane de dolari ale unor companii având legătură cu popularul ziar. Poliția a invocat zeci de articole publicate de Apple Daily ca dovezi ale unei presupuse conspirații pentru a impune sancțiuni străine Hong Kong-ului și Chinei. Proprietarul și fondatorul ziarului, miliardarul Jimmy Lai, execută mai multe pedepse cu închisoarea pentru că a participat la protestele pro-democrație care au zguduit Hong Kong-ul în 2019 și au contestat autoritatea Beijingului. Lai se confruntă cu alte acuzații în temeiul legii privind securitatea națională, inclusiv înțelegeri cu o putere străină. Legislația, larg criticată la nivel internațional, a intrat în vigoare în urmă cu un an. Autoritățile de la Beijing și Hong Kong spun că a fost nevoie de ea pentru a aduce stabilitate, dar criticii spun că are drept scop suprimarea disidenței.

Statele Unite au confiscat câteva zeci de domenii de internet ale unor site-uri de știri care au legătură cu instituții de stat din Iran și pe care le-au acuzat de diseminarea dezinformării. Sunt vizate 33 de site-uri folosite de Societatea de Radio și Televiziune Islamică Iraniană (IRTVU) și trei site-uri operate de miliția Kataib Hizballah, susținută de Iran, a anunțat ministerul american al justiției, pe 22 iunie. Teheranul a spus că nu este un pas constructiv în contextul discuțiile în curs privind revenirea Statelor Unite în acordul nuclear din 2015 dintre Iran și puterile internaționale. Anul trecut, Oficiul Statelor Unite pentru Controlul Activelor Străine a desemnat anul trecut IRTVU drept controlată de Forțele Quds ale Gărzilor Revoluției Islamice, ca răspuns la ceea ce a numit „tentative obraznice de a semăna discordie” în Statele Unite, intervenind în procesul electoral american. Kataib Hizballah, o grupare militantă irakiană aliniată Iranului, a fost desemnată organizație teroristă străină de către Statele Unite.

Europarlamentarul român Eugen Tomac anunță miercuri, 23 iunie, că de săptămâna viitoare, fostul director al Liceului „Lucian Blaga”, unicul liceu românesc din Tiraspol, va fi consilierul său și a criticat decizia Ministerului Educației de a-l elibera din funcție pe Iovcev drept „o lovitură împotriva unui profesionist, a unui om de înaltă ținută morală și nu va rămâne fără consecințe”.

Marți, Ion Iovcev a fost eliberat din funcția de director din motiv de vîrstă, a explicat purtătoarea de cuvânt a Ministerului, Cristina Gonța, citată de Ziarul de Gardă, Ion Iovcev a împlinit 70 de ani și, spune Cristina Gonța,

„Conform Codului muncii, funcția de director poate fi deținută până la vârsta de 65 de ani”.

Ion Iovcev, un critic al regimului din stânga Nistrului, a fost în fruntea unicului liceu românesc de la Tiraspol mai bine de 29 de ani.

### Vezi și... ###

Ion Iovcev (liceul „Lucian Blaga”): „ În stânga Nistrului a avut și încă are loc o rusificare completă a populației”

La Chișinău, Platforma DA i-au adresat o notă de protest premierului interimar Aureliu Ciocoi, legată de ceea ce partidul consideră „o concediere abuzivă”. Totodată, Platforma DA susține că juridic, ordinul Ministerului Educației ar fi „lovită de nulitate”, dintr-o formalitate.

În România, în viitorul an școlar, va fi introdusă materia obligatorie „educație pentru viață” care va include educația sexuală – materie care a fost scoasă din programa școlară prin votul Parlamentului. Anunțul a fost făcut marți seară de premierul Florin Cîțu, care totodată și-a criticat colegii din Partidul Național Liberal care, în Senat, au votat alături de social-democrați, AUR și UDMR pentru scoaterea educației sexuale din școli.

Noua materie, educație pentru viață, a fost propusă de Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu ca o soluție de compromis și va mai include educație pentru alimentație, juridică sau financiară. Se va studia o oră pe săptămână, de la clasa a cincea până la clasa a douăsprezecea. Părinții își vor putea retrage copii de aceasta materie, cum este și cazul cu orele de religie.

În 3 iunie 2020, deputații au adoptat proiectul prin care era eliminată sintagma „educație sexuală” din lege, înlocuind-o cu „educație sanitară”. Derularea acestor programe urma să se facă doar cu acordul scris al părinților, potrivit legii votate de parlamentari. Președintele Klaus Iohannis a atacat actul normativ la Curtea Constituțională , spunând că, prin modul în care a fost adoptat, precum și prin conținutul normativ, încalcă Constituția.

Curtea Constituțională a decis că legea este constituțională, însă pe 4 noiembrie 2020 președintele a trimis-o în parlament pentru reexaminare.

Inițiativa președintelui a fost respinsă acum de Senat, și va merge în Camera Deputaților, camera decizională.

Biserica Ortodoxă din România a susținut eliminarea educației școlare. Recent, într-uninterviu cu Europa Liberă România, purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu califica educația sexuală drept „materiedovedit ideologiza(n)tă, deci deformatoare de firesc și de realitate”.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 22 iunie să-și modifice hotărârile anterioare și să mărească la 191 numărul de secții de votare pentru diaspora la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Astfel, magistrații CSJ au menținut o decizie din 17 iunie a Curții de Apel Chișinău și au respins recursul depus de CEC, dând dreptate mai multor concurenți electorali, inclusiv Partidul Unității Naționale, Partidul Acțiune și Solidaritate, Alianța pentru Unirea Românilor, Platforma DA, Partidul Democrația Acasă, Partidul Acasă Construim Europa și Blocul electoral Renato Usatîi.

Deputatul Sergiu Litvinenco scrie pe pagina sa de socializare: „Deci rămâne în vigoare hotărârea Curții de Apel Chișinău. Iar asta înseamnă că CEC trebuie să deschidă secții de votare suplimentare în diaspora!!!”

CEC a aprobat inițial deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate, apoi a mărit numărul la 146, dar a refuzat să aprobe propunerea ministerului de Externe, care a spus că pot fi organizate și finanțate 191 de secții. Electoratul moldovean din străinătate a crescut și a devenit activ în ultimii ani, așa încât poate avea un impact decisiv asupra rezultatului alegerilor. Se crede că un număr mare de secții în străinătate ar avantaja partide pro-europene, în special partidul pro-prezidențial PAS, iar un număr mic, dimpotrivă, le-ar reduce șansele.

Cu ocazia celei de-a 80 aniversări a invadării Uniunii Sovietice de către Germania nazistă și aliații ei la 22 iunie 1941, președintele rus Vladimir Putin a deplâns deteriorarea situației securității europene în ultimele decenii din cauza extinderii alianței nord-atlantice. Într-un articol apărut marți în presa germană, Putin a scris că după sfârșitul războiului rece a existat șansa unei Europe fără linii de demarcație militare. „Dar a avut câștig de cauză o atitudine diferită, bazată pe extinderea NATO, o relicvă a războiului rece”, a amintit Putin. În același articol, președintele rus a spus că prosperitatea și securitatea Europei pot fi atinse numai prin eforturi comune și că „Rusia este în favoarea refacerii unui parteneriat cuprinzător cu Europa”. Kremlinul a anunțat marți că Putin a fost sunat la telefon de cancelarul german Angela Merkel, care a exprimat „empatia cu durerile și suferințele incomensurabile provocate de războiul început de regimul nazist”.

Spania a grațiat marți nouă separatiști catalani întemnițați după campania eșuată pro-independență din 2017. Premierul de la Madrid Pedro Sanchez a spus că speră ca decizia să pună capăt confruntărilor cu guvernul regional condus de separatiștii din Catalonia și să deschidă calea dialogului. Separatiștii fuseseră condamnați la mulți ani de închisoare în urma unui referendum ilegal din octombrie 2017, marcat de violențe polițienești și de o efemeră declarație de independență. Câțiva au fugit din țară, dar 12 au fost judecați și condamnați, trei sferturi dintre ei primind pedepse cu închisoarea între nouă și 13 ani. AFP scrie că grațierile vor fi în forma unui decret regal și vor fi publicate în buletinul oficial guvernamental miercuri.

13 țări din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța, au criticat Ungaria pentru noua ei lege anti-LBGT, care interzice „afișarea și promovarea homosexualității” în rândul minorilor.

Ministrul suedez al afacerilor europene a calificat legea ungurească, inspirată de la Rusia, drept „grotescă”, colegul lui olandez a cerut Ungariei să renunțe la ea, iar Irlanda a propus ca Ungaria să fie dată în judecată la cea mai înaltă instanță a UE.

Între timp, țările Benelux au publicat o declarație comună în care critică legea ungurească ca o formă de violare a libertății de expresie și o „formă flagrantă de discriminare bazată pe orientarea sexuală”.

Legea ungurească, împreună cu alte neajunsuri juridice din Ungaria și Polonia, vor figura la loc de frunte pe agenda unui summit al UE programat pentru 24-25 iunie.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ordonat Rusiei să plătească despăgubiri în sumă de aproape 2 milioane de euro rudelor a 11 persoane dispărute în Cecenia în 2005, în timpul unei operațiuni speciale a unității militare Vostok.

CEDO a decis la 22 iunie că Rusia a violat mai multe articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul la viață când, potrivit martorilor, unitatea Vostok a ucis un bărbat vârstnic la Borozdinovskaia în octombrie 2005, și a răpit 11 localnici, mai ales etnici avari, care nu au mai fost văzuți de atunci.

Comandanții unității Vostok au respins toate acuzațiile, iar Rusia le-a anchetat în mod separat.

Președinta Parlamentului R. Moldova, Zinaida Greceanîi, a depus marți flori la memorialul „Eternitate” din capitală cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la atacul Germaniei naziste asupra Uniunii Sovietice, în cadrul „Operațiunii Barbarossa”. „Țara noastră a fost printre primele asupra cărora s-au abătut trupele fasciste, iar poporul nostru, la fel ca popoarele tuturor celorlalte țări care au luptat cu fascismul, a trecut prin greutăți și suferințe inumane”, a scris pe Facebook politiciana socialistă. Greceanîi, care nu a menționat în mesaj participarea României la ofensiva nazistă, a amintit că „din anul 2002, pe 22 iunie în Republica Moldova este consemnată Ziua comemorării victimelor fascismului. Este o zi a memoriei, o zi în care îi pomenim pe toți cei care au luptat, cei care au căzut pe câmpul de luptă. Totodată, astăzi deplângem milioane de victime ale torturii în lagărele de concentrare naziste, ale bombardamentelor, foamei și suferinței extreme”, a mai scris Greceanîi.

În campania de imunizare anti-COVID-19, lansată la 2 martie, s-au vaccinat din până în prezent 12% din moldoveni cu prima doză, a anunțat un oficial de la Ministerul Sănătății, marți. Potrivit secretar lui de stat Denis Cernelea, 2-3% din moldoveni s-au vaccinat în străinătate. Oficialul a mai anunțat, citat de IPN, că au fost imunizați anti-COVID 83% dintre lucrătorii medicali, iar morbiditatea prin COVID în rândul angajaților din medicină a scăzut cu peste 90 la sută. Cea mai înaltă rată de vaccinare se înregistrează în Chișinău, Dubăsari, Rezina, Cimișlia. Cea mai mică rată de imunizare este la Briceni și Taraclia. În total, în Republica Moldova au fost create 535 de centre de vaccinare.

Politicieni și grupări politice moldovene au continuat să protesteze împotriva numărului prea mic de secții de votare ce-ar urma să se deschidă peste hotare la alegerile de la 11 iulie. Potrivit IPN, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a depus o scrisoare la Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO) în care spune că autoritatea electorală moldoveană, CEC, „înclină să favorizeze preferințele unor partide politice de a sfida drepturile cetățenilor moldoveni din străinătate de a participa la scrutinul din 11 iulie 2021, lezându-le drepturile consacrate de Constituție”. Decizia CEC privind constituirea secțiilor de votare peste hotare a fost atacată în instanță de către Blocul electoral „Renato Usatîi”, Platforma DA, PAS, PUN, AUR, Partidul Politic „Democrația Acasă”, PACE.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei s-a declarat îngrijorat de lentoarea procesului juridic din R. Moldova, informează IPN, citându-l pe directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru. Alte motive de îngrijorare menționate de sursa citată sunt aglomerația din penitenciarele moldovene, nivelul prea mic al compensațiilor financiare pentru încarcerarea în condiții proaste, ca și întârzierea construcției noului penitenciar de la Chișinău. În schimb, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a apreciat cu interes măsurile întreprinse de Guvern în contextul prevenirii COVID-19 în sistemul penitenciar și a încurajat ca aceste eforturi să continue.

Continuă să apară critici la adresa forului fotbalului european, UEFA, care a interzis iluminarea în culorile curcubeului a stadionului din München când va găzdui miercuri partida Germania-Ungaria de la Euro2020. Autoritățile metropolei bavareze preconizau iluminarea ca protest împotriva legislației anti-LGBT aprobată săptămâna trecută la Budapesta. UEFA a spus însă într-o declarație că ar fi vorba de un gest politic care i-ar încălca „neutralitatea”. Interdicția a fost criticată de apărătorii drepturilor omului, de cel puțin o grupare de partide din Parlamentul European (Renew Europe) și de comisarul european Vera Jourova. Mai multe cluburi din Bundesliga, din Frankfurt pe Main, Koln, Berlin, Augsburg și Wolfsburg au anunțat că-și vor ilumina ele miercuri, în timpul meciului, stadioanele în culorilor curcubeului, dacă la Munchen nu se poate. Activiștii pentru drepturile omului au anunțat că vor oferi spectatorilor 11.000 de evantaie în culorile curcubeului, iar mulți din deținătorii de bilete au promis pe rețele să poarte tricouri în aceleași culori. Primarul metropolei bavareze, social-democratul Dieter Reiter, s-a declarat „foarte dezamăgit” de decizia UEFA, numind-o „rușinoasă”. El a promis că măcar primăria va arbora drapele LGBT, iar Turnul Olimpic din Munchen și o turbină eoliană de lângă stadion vor fi iluminate în culorile curcubeului.

Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au anunțat marți, 22 iunie, că fostul administrator special al Unibank, numit în această funcție în 2015, a fost reținut pentru 72 de ore, în legătură cu ancheta din așa-numitul dosar al „fraudei bancare”. Mai specific, este vorba despre condițiile în care s-au eliberat peste 5 milioane de euro din contul garanțiilor bancare din 2015, în cadrul administrării speciale a Unibank.

S-a precizat că marți au avut loc percheziții la domiciliul și în biroul de serviciu al unui angajat al Băncii Naționale a Moldovei, care în 2015 a fost numit administrator special al Unibank, relatează Ziarul de Gardă, citând comunicatul PCCOCS.

Potrivit PCCOCS, fostul administrator special al Unibank, numit în funcție în 2015, fost reținut pentru un termen de 72 de ore, în baza bănuielii rezonabile de comitere a abuzului de serviciu în interesul unui grup criminal, iar acțiunile de urmărire penală sunt în desfășurare, cu implicarea acestuia.

În comunicatul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, numele persoanei reținute nu este precizat.

La 30 decembrie 2014, reamitește Ziarul de Gardă, Banca Națională a emis un comunicat de presă în care anunța că „Banca Naţională a Moldovei, în temeiul art. 37⁴ al Legii instituţiilor financiare, începând cu 30 decembrie 2014, ora 11:30, a instituit regimul de administrare specială asupra B.C. ”UNIBANK” S.A. pentru o perioadă de 9 luni. Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în calitate de administrator special al B.C. „UNIBANK” S.A. a fost numit angajatul Băncii Naţionale a Moldovei Ruslan Grate”.

Potrivit Deschide.md, procurorii îl suspectează pe Ruslan Grate că, în 2015, ar fi eliberate 78 milioane lei de la UNIBANK către entitatea Fortex Opportunities LP, ce ar fi fost afiliată grupului Șor.