Ştiri
Turkmenistanul amplasează trupe și armament mai aproape de granița cu Afganistanul
Turkmenistanul a început să deplaseze armament greu, elicopterele și avioane mai aproape de granița cu Afganistanul , iar rezerviștii sunt puși în alertă în capitală, un semn suplimentar al îngrijorării care se răspândește în Asia Centrală, în timp ce luptătorii talibani continuă să avanseze în țara vecină. Un înalt oficial al unei agenții de securitate din Turkmen a declarat pentru postul nostru că mai multe trupe dintr-o garnizoană a armatei în apropierea orașului Mary erau trimise pentru a întări unitățile de grăniceri. Mary se află la aproximativ 400 de kilometri nord de Serhetabad, o importantă trecere a frontierei cu Afganistanul. Oficialul, care nu era autorizat să vorbească cu mass-media, a declarat că forțele suplimentare trimise la frontieră includ ofițeri, avioane de luptă și elicoptere. Nu este clar exact câte unități au fost trimise la frontieră sau numărul de aeronave desfășurate. Un alt site de știri online, Turkmen.News, a relatat , de asemenea, că armament greu a fost transportat în regiunea Serhetabad săptămâna trecută.
Ministerul Sănătății: În ultimele 24 de ore au fost administrate 2103 de doze de vaccin anti-COVID
Ministerul Sănătății de la Chisinau a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost administrate 2.103 de doze de vaccin împotriva coronavirusului.
Confrom datelor MSMPS cu o singură doză s-au vaccinat 1.100 de persoane, cu ambele seruri 1003.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat și că mîine va recepționa un lot de 150.000 de doze de vaccin Johnson & Johnson, produs în SUA. Lotul va fi livrat prin intermediul platformei COVAX. Statele Unite au anuntat că vor dona Moldovei, prin platforma COVAX, jumătate de million de doze de vaccin Johnson&Johnson.
Dominic Fritz: „duminică, Moldova poate face un pas hotărâtor către Europa”
„Duminică, Moldova poate face un pas hotărâtor către Europa și vă îndemn, pe toți cetățenii moldoveni din Timișoara și Timiș, să veniți la vot. Secția amenajată pe strada Cluj nr. 12, în incinta Colegiului Național de Artă Ion Vidu vă așteaptă. Istoria Timișoarei, oraș al libertății, în care ați ales să veniți la studii, să munciți sau să trăiți, să vă fie inspirație”, a scris primarul din Timișoara, Dominic Fritz, pe Facebook, citate de site-ul G4Media.
Fritz susține că a admirat „mobilizarea exemplară” a diasporei moldovenești de la alegerile prezidențiale. „Orele de stat la cozi, miile de km parcurși între orașele europene și telefoanele date rudelor rămase acasă. Tot acest val de încredere și determinare a contribuit la victoria forțelor reformiste și începutul unui nou capitol pentru Moldova. După zeci de ani de oligarhie, corupție și sărăcie, Moldova are șansa să înceapă construcția unui stat modern, cu instituții puternice și condiții de trai decente”, a mai scris Dominic Fritz.
România: 26 de cazuri noi de COVID în ultimele 24 de ore
În România, Grupul de Comunicare Strategică anunță că 26 de cazuri noi de COVID au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, după efectuarea a 17.958 de teste RT-PCR și antigenice. A fost înregistrat și un deces la categoria de vârstă peste 80 de ani, pacientul având comorbidități. Numărul total de persoane internate cu COVID-19 este acum de 284. Dintre acestea, 56 sunt internate la ATI, informeaza site-urile de știri din Romania.
Papa Francisc a apărut în public pentru prima dată de când a fost supus unei intervenții chirurgicale
Papa Francisc a apărut în public astazi pentru prima dată de când a fost supus unei intervenții chirurgicale acum o săptămână, ieșind pe balconul spitalului în care este internat pentru a conduce rugăciunea săptămânală la care au participat sute de oameni adubați în fața spitalului. Papa părea în stare bună de sănătate, scrie agenția Reuters.
Papa, în vârstă de 84 de ani, ieșit în balconul apartamentului de la etajul 10 al spitalului Gemelli, timp de aproximativ 10 minute.
Sute de oameni adunați din fața spitalului au strigat „Viva il Papa!” (Trăiască Papa) și medicii și pacienții au iesit și ei la alte balcoane ale spitalului pentru a participa la rugăciune.
Câțiva copii care sunt pacienți ai spitalului au apărut alături de suveranul Pontif.
A fost prima dată de la alegerea sa ca papă în 2013 când Francisc nu a citit rugăciunea și mesajul său duminical de la o fereastră a Palatului Vaticanului cu vedere spre Piața Sf. Petru, deși se află la Roma.
Mii de oameni din Bosnia au comemorat masacrul de la Srebrenica din 1995
Mii de oameni din Bosnia au comemorat astăzi masacrul de la Srebrenica din 1995, singurul genocid recunoscut din Europa după cel de-al doilea război mondial. Astăzi au fost îngropate la Srebrenica încă 19 victime identificate recent.
Execuția a peste 8.000 de bosniaci musulmani, majoritatea bărbați și băieți, este comemorată într-o serie de evenimente, urmată de înhumarea victimelor ale căror rămășițe au fost găsite în morminte comune și recent identificate prin analize ADN.
Fără adăpost, refugiații din Bosnia se confruntă cu frigul iernii
La douăzeci și șase de ani după ce au fost asasinați brutal, 16 bărbați, doi băieți adolescenți și o femeie vor fi reînhumați la cimitirul memorial de la intrarea în orașul Srebrenica alăturându-se celor peste 6.600 de alte victime ale masacrului deja îngropate acolo.
Victimelor nou identificate li se acordă în fiecare an o ceremonie funerară pe 11 iulie - aniversarea zilei în care a început masacrul în 1995.
Majoritatea victimelor masacrului au fost executate sumar în timp ce încercau să fugă în pădurea din apropiere, după ce Srebrenica a fost preluată de forțele sârbilor bosniace la 11 iulie 1995, în timpul războiului din Bosnia( dintre 1992 și 1995) Cadavrele lor au fost aruncate în gropi comune săpate în grabă și apoi împrăștiate cu buldozerele printre alte locuri de înmormântare pentru a ascunde dovezi ale masacrului, scrie agenția AP.
În războaiele din Balcani, de după destrămarea Iugoslaviei peste 100.000 de oameni au fost uciși.
Lupte violente soldate cu morți au continuat la Kandahar, în sudul Afganistanului
Lupte violente soldate cu morți au continuat pentru a doua zi consecutiv în orașul Kandahar din sudul Afghanistanului, informează serviciul afgan al postului nostru de radio. Armata afgană a anunțat sâmbătă că 70 de luptători talibani au fost uciși și opt răniți în luptele din provincia Kandahar.
Serviciile de securitate nu au furnizat nicio informație cu privire la pierderile suferite de forțele guvernamentale afgane din oraș. Au fost raportate și victime în rîndul civililor. Vorbind la Radio Azadi, purtătorul de cuvânt al poliției din Kandahar a anunțat sâmbătă că militanții au evacuat forțat civili. T
Talibanii nu și-au confirmat implicarea în luptele de la Kandahar, dar au susținut că au preluat mai multe puncte de control de securitate în districtele din zonă. Zeci de districte afgane au căzut în mîinile talibanilor după ce forțele internaționale conduse de Statele Unite au început oficial retragerea lor din Afganistan la 1 mai, lăsând forțele loiale guvernului fragil de la Kabul vulnerabile în fața atacurilor reînnoite ale Talibanilor.
Crește numărul de infectări cu Covid-19 în New York și Florida
Doua din cele mai populate state americane - New York și Florida - înregistrează creșteri ale cazurilor de COVID-19, potrivit oficialilor din fiecare stat, în timp ce Coreea de Sud a stabilit un nou record de infectări pe zi, pentru a treia zi consecuyiv. În Rusia s-a atins un nou record de decese legate de noul coronavirus.
Numărul de cazuri noi în New York a crescut cu 42% în șapte zile, între 2 și 9 iulie. În Florida, numărul cazurilor a crescut cu aproximativ 30% comparativ cu săptămâna precedentă, potrivit Departamentul de Sănătate al statului. Experții afirmă că această creștere este provocată de noile variante, mult mai contagioase, cum este Delta.
Aproximativ 55% din populația de 20 de milioane a statului New York este complet vaccinată. În Floria, aproximativ 11 milioane de , sau 58% din persoanele de 12 ani și peste aceasta vârsta au fost vaccinate complet sau parțial.
In Rusia , cele 752 de decese cauzate de COVID-19 raportate în Rusia pe 10 iulie au fost un record zilnic și vin pe o tendință evidentă a creșterii cazurilor.
Grupul de lucru pentru coronavirus din Rusia a raportat sâmbătă 25.082 de cazuri noi de coronavirus . Numărul zilnic al infecțiilor confirmate a crescut de la aproximativ 9.000 la începutul lunii iunie la peste 23.000 la începutul lunii iulie. Și în Rusia oficialii vorbesc despre răspândirea variantei Delta.
În ciuda acestei tendințe, Kremlinul a spus că nu există planuri de a impune un lockdown național.
La Tokyo, unde Jocurile Olimpice de vară vor începe pe 23 iulie, au fost raportate sâmbătă 10 iulie, 950 de cazuri noi de coronavirus, cel mai mare număr zilnic din ultimele două luni.
Primul ministru Yoshihide Suga a declarat stare de urgență la Tokyo începând cu 12 iulie iar cea mai mare a competițiilor olimpice se vor desfășura fără public. În Japonia, doar 16,8% din populație este complet vaccinată.
Georgia: un jurnalist mort, în urma ciocnirilor violente dintre susținătorii și oponenții comunității LGBTQ
A murit un cameramanul georgian care se număra printre zecile de jurnaliști, atacați în timpul ciocnirilor de saptămâna trecută între activiști pentru drepturile comunității LGBTQ , participanți la parada PRIDE și protestatari ant-LGBTQ.
Colegii lui Lekso Lașkarava au anunțat astăzi decesul survenit aparent ca urmare a bătăilor primite cu șase zile în urmă, dar nu se cunosc detalii.
Lașkarava, care a lucrat pentru canalul de televiziune „Pirveli”, a fost unul dintre cei aproape 50 de jurnaliști și alți lucrători din mass-mediam agresați 5 iulie când sute de oameni au ieșit pe străzile din Tbilisi pentru a bloca o paradă LGBTQ
Doi reporteri ai serviciului georgian al postului nostru de radio au fost printre cei răniți.
Mulți au dat vina pentru declanșarea violențelor pe primul ministru Irakli Garibașvili, care criticase organizarea paradei Pride, argumentând că ar fi o provocare pentru „un segment larg al societății georgiene”.
De asemenea, Biserica Ortodoxă Georgiană și-a chemat susținătorii să se adune împotriva marșului minorităților sexuale.
Videoclipurile postate au arătat câțiva preoți în timpul protestelor când mulțimi de bărbați s-au năpustit asupra celor care încercau să participe la parada.
Pe 6 iulie, la o zi după marșul LGBTQ suspendat, mii de oameni s-au adunat la Tbilisi pentru a denunța violența împotriva minorităților sexuale. Evenimentul a fost în mare măsură pașnic, dar activiștii de dreapta, care au fost reținuți de poliție, au organizat ulterior propriul eveniment în fața parlamentului, unde au dărâmat și ars un steag al Uniunii Europene.
Misiunile diplomatice din 18 țări și Uniunea Europeană au condamnat violențele și au solicitat guvernului georgian să protejeze dreptul constituțional al oamenilor de a se aduna pașnic.
„After Poll” - sondaj după votare, prezentat duminică seară de WatchDog și IPP
La alegerile de duminică nu se vor face sondaje la ieșirea de urne, așa-numite „exit poll”. În schimb, Comunitatea WatchDog.MD și Institutul de Politici Publice
realizează un sondaj după vot sau „After Poll”. Rezultatele vor fi prezentate duminică seară, la ora 21.00 - după închiderea secțiilor de votare.
Sondajul va fi realizat telefonic de companiile CBS Research și CIVIS, utilizând un soft care va genera numerele de telefon ale intervievaților într-un mod aleatoriu.
Organizatorii precizează într-un comunicat de presă că alegătorii vor fi întrebați între altele dacă au mers deja la votare, dacă s-au decis cu cine să voteze sau pentru cine au votat. Vor fi și câteva întrebări despre profilul alegătorului - vârsta, studiile, reședința.
Sondajul este realizat în cadrul proiectului „Countering disinformation and promotion of election integrity”, finanțat de către European Endowment for Democracy, implementat de către Comunitatea WatchDog.MD în parteneriat cu Institutul de Politici publice.
Ca și sondajele anterioare, făcute în toată perioada electorală, nici acesta nu va cuprinde votul diasporei.
Bulgaria: alegerile parlamentare ar putea aduce prima victoria a unui partid anti-sistem
Acuzațiile de corupție sistematică ar putea duce la înfrângerea partidului GERB al fostului premier Boyko Borisov în alegerile generale de duminică din Bulgaria. Scrutinul are loc la numai trei luni de la alegerile din 4 aprilie, care s-au încheiat cu un rezultat neconcludent și incapacitatea partidelor de opoziție de a forma un guvern de coaliție.
Noi acuzații de utilizare abuzivă a fondurilor guvernamentale de către guvernele conduse de Borisov au erodat și mai mult popularitatea partidului GERB. Sondajele de opinie sugerează o cursă strânsă între GERB și principalul său rival, partidul anti-ssitem „Există așa un popor” al actorului și vedetei de televiziune Slavi Trifonov. În trecut, Boris a câștigat trei alegeri palramentare folosind o retorică populistă dar și pro-occidentale.
În 2020 însă, Boris s-a confruntat cu un val de proteste fără precedent, provocate de acuzațiile că premierul și guvernul său au protejat oligarhi, refuzând reformarea sistemului judiciar și au încercat să limiteze libertatea de exprimare.
După alegerile generale din 4 aprilie încheiate cu un rezultat neconcludent, președintele Rumen Radev a instalat un guvern interimar de tehnocrați care a deschis o serie de anchete privind presupuse acte de corupție.
Ultimele sondaje de opinie arată că GERB ar putea obține în jur de 20% din voturi, fiind eventual întrecut de partidul lui Trfonov, cotat cu 21-122% din intențiile de vot. Dacă aceste pronosticuri se confirmă, ar fi prima dată când GERB nu se plasează pe primul loc la alegeri de la formarea sa în anii 2000.
CSJ: pentru alegătorii din regiunea transnistreană vor fi deschise 41 de secții de votare
La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie vor fi deschise 41 de secții de votare pentru cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană, așa cum a decis inițial Comisia Electorală Centrală (CEC).
Sâmbătă, 10 iulie, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat hotărârea Curții de Apel Chișinău (CA) prin care numărul secțiilor de votare pentru regiunea transnistreană a fost redus de la 41 la numai 12. CEC a atacat în recurs la Curtea Supremă de Justiție decizia de vineri, 9 iulie, a magistraților de la Curtea de Apel.
Reducerea numărului de secții de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană a fost cerută de Partidul politic Platforma "Demnitate și Adevăr".
Decizia CSJ a fost salutată de liderul socialiștilor, Igor Dodon.
Rusia: un nou maxim de decese asociate infecției COVID-19
Rusia a înregistrat un nou maxim de decese asociate infecției COVID-19 – 752 de oameni, în ultimele 24 de ore. Autoritățile spun că au fost confirmate și peste 25 de mii de noi cazuri de infectare.
Rusia se confruntă cu un nou val de infectări cu noul coronavirus de la sfârșitul lunii mai, iar autoritățile au încetat să mai anunțe zilnic datele statistice începând cu luna iulie. De la începutul pandemiei, în Rusia au decedat peste 142 de mii de oameni infectați cu COVID-19.
Autoritățile au înăsprit restricțiile, dar nu au introdus carantină. La Moscova și în alte câteva regiuni ale țării a fost impusă vaccinarea obligatorie a cel puțin 60% din angajații sectoarelor care au contact cu publicul – servicii, comerț, transport, sănătate, educație, cultură, funcționari publici ș.a.
Președintele rus Vladimir Putin a subliniat însă că vaccinarea trebuie să rămână opțională, așa cum prevede legislația.
Sondaj telefonic în ziua alegerilor din 11 iulie, realizat de două companii sociologice
Un sondaj telefonic printre alegători va fi realizat de două companii sociologice, în ziua alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Sondajul este realizat la comanda Comunității WatchDog.MD și a Institutului de Politici Publice, iar rezultatele prealabile vor fi prezentate în aceeași zi, după închiderea secțiilor de votare, la ora 21:00, iar cele finale la ora 22:00.
Sondajul numit After Poll 2021 va fi realizat telefonic de companiile CBS Research și CIVIS, utilizând un soft care va genera numerele de telefon ale intervievaților într-un mod aleatoriu.
Organizatorii precizează într-un comunicat de presă că alegătorii vor fi întrebați între altele dacă au mers deja la votare, dacă s-au decis cu cine să voteze sau pentru cine au votat. Vor fi și câteva întrebări despre profilul alegătorului - vârsta, studiile, reședința.
Sondajul este realizat în cadrul proiectului „Countering disinformation and promotion of election integrity”, finanțat de către European Endowment for Democracy, implementat de către Comunitatea WatchDog.MD în parteneriat cu Institutul de Politici publice.
UE spune că a atins obiectivul de a livra ser anticovid pentru 70% din populația adultă
Uniunea Europeană a livrat suficient ser anticovid statelor membre pentru a fi administrat deja în această lună la cel puțin 70% din populația adultă, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 10 iulie, într-un comunicat de presă.
Von der Leyen a cerut țărilor din UE să accelereze campaniile de imunizare, adăugând că circa 500 de milioane de doze le vor fi distribuite în acest weekend, până pe 11 iulie.
Guvernele celor 27 de țări membre ale UE poartă răspundere pentru administrarea serurilor - unele campanii de imunizare derulându-se mai rapid, altele mai lent -, dar von der Leyen a ținut să sublinieze că „UE s-a ținut de cuvânt”.
În Tadjikistan, cinci oameni și-au pierdut viața în urma unui cutremur
În Tadjikistan, cinci oameni și-au pierdut viața în urma unui cutremur cu magnitudinea 5,9, a anunțat Comitetul pentru Situații de Urgență de la Dușanbe. Peste 20 de case au fost distruse, în urma cutremurului produs în dimineața zilei de 10 iulie. În câteva localități, liniile electrice au fost, de asemenea, parțial avariate. Cutremurul a avut loc la puțin peste 100 de km la Est de capitală, la o adâncime de 40 km, potrivit Centrului Seismologic European-Mediteranean (EMSC).
Autoritățile ruse declară „indezirabile” patru organizații ale lui Hodorkovski
Ministerul justiției din Rusia a extins lista așa-numitelor organizații indezirabile, adăugând pe ea patru structuri ale omului de afaceri Mihail Hodorkovski și organizația cehă „Společnost Svobody Informace”, care colaborează cu grupul pentru drepturile omului „Komanda 29”.
Trei din organizațiile vizate ale lui Hodorkovski sunt înregistrate în Marea Britanie și una în Franța. Dintre acestea, cea mai cunoscută este Fundația Oxford Russia, care oferă burse pentru studenți și tineri cercetători.
Hodorkovski a anunțat deja că nu va mai oferi granturi și burse pentru Rusia.
În ceea ce privește organizația cehă „Společnost Svobody Informace”, care urmărește asigurarea accesului la informații importante pentru societate, procurorii ruși au spus că activitatea acesteia „reprezintă o amenințare pentru ordinea constituțională și securitatea Rusiei”.
Într-un comentariu pe Twitter, Hodorkovski a comparat aceste decizii ale autorităților ruse cu acțiunile organizației teroriste Taliban.
Fostul oligarh Mihail Hodorkovski, care a făcut închisoare în Rusia sub acuzația de escrocherie și evaziune fiscală, are interdicție de intrare în țară, fiind dat în urmărire de către autoritățile ruse.
Ministerul Justiției de la Moscova a introdus peste 40 de ong-uri străine pe lista organizațiilor indezirabile, care li se interzice să activeze în Rusia, iar cetățenilor ruși să colaboreze cu acestea.
În Belarus, autoritățile intensifică represiunile împotriva presei independente
În Belarus, poliția a continuat să facă percheziții la sediile unor publicații din afara capitalei și la domiciliile unor jurnaliști independenți, pe 9 iunie, pentru a doua zi consecutiv, într-o nouă operațiune de persecutare a presei independente de către regimul autoritar al liderului Aleksandr Lukașenka.
Cele mai multe raiduri au avut loc în orașul și în regiunea Brest din vestul țării. Printre cei interogați de KGB sau supuși perchezițiilor la domiciliu sunt jurnaliști de la portalul Baranovichi Intex-Press, publicația Virtual Brest, canalul-telegram Onliner, Ganțavițki Ceas, Perșî Reghien, Inform-Progulka, Silnîe Novosti, Media Polesia, Nașa Niva, ș.a.
Unele publicații online au fost declarate extremiste, cum ar fi Hrodna.life, iar mai mulți jurnaliști sunt amendați sau cercetați penal pentru ceea ce autoritățile numesc „acte teroriste”.
Șeful departamentului de investigații din cadrul KGB-ului belarus, Konstantin Bîchek, a spus la televiziunea de stat că „ampla operațiune” ar urmări să elimine „radicalii”.
Asociația jurnaliștilor din Belarus a anunțat că, începând de joi, 32 de reprezentanți ai presei au fost reținuți de forțele de securitate.
Biden îi cere lui Putin să ia măsuri împotriva hackerilor, după ultimul atac din SUA
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, l-a îndemnat pe liderul de la Kremlin, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, să „ia măsuri” împotriva grupurilor care efectuează atacuri cibernetice de tip ransomware din Rusia, a anunțat Casa Albă.
Într-o convorbire telefonică, vineri, Biden i-a spus lui Putin că Statele Unite vor întreprinde „orice acțiune necesară” pentru apărarea americanilor și a infrastructurii critice în fața acestor amenințări.
Apelul a avut loc la o săptămână după ce sistemele informatice ale companiei IT Kaseya din Florida au fost vizate de un atac de tip ransomware care a afectat sute de companii din America și până la 1.500 de companii la nivel global.
Biden a vorbit cu Putin despre atacurile ransomware desfășurate „de criminali cu sediul în Rusia, care au afectat Statele Unite și alte țări din întreaga lume”, a declarat Casa Albă, într-un comunicat de presă.
Experți în securitate cibernetică spun că ultimul atac ransomware a fost unul din cele mai mari de până acum. Grupul cibernetic criminal REvil bazat în Rusia a cerut bitcoini în valoare de 70 de milioane de dolari ca răscumpărare pentru deblocarea computerelor.
SIS a deconspirat o „fermă de trolli” care ar promova imaginea lui Veaceslav Platon (Deschide.md)
Ofițerii SIS au deconspirat o „fermă de trolli” care de mai mult de două luni promovează imaginea controversatului om de afaceri Veaceslav Platon pe Facebook, dar și participă activ la denigrarea concurenților electorali. Descoperirea a avut loc în cadrul perchezițiilor de săptămâna aceasta, într-o casă de pe strada Pavel Boțu din cartierul Malina Mică, în cadrul schemei de filaj a magistratei Curți ide Apel, Angela Bostan, scrie site-ul Deschide.md
Acțiunile de urmărire penală au fost desfășurate de SIS și PCCOCS și l-ar fi vizat pe Andrei Bahcivanji, care în 1997 era asociatul lui Platon în cadrul companiei SRL „Neîmblînzit”. Compania a fost lichidată în anul 2003, iar în cadrul acesteia Platon deținea 70% din acțiuni, celelalte fiind deținute Bahcivanji.
Potrivit surselor Deschide.MD, apropiate anchetei, casa ar fi închiriată de către Veaceslav Platon, iar acolo își desfășura activitatea Bahcivanji, dar și avocatul lui Platon, Ion Crețu. Potrivit sursei citate, oamenii legii au dat peste 15 laptopuri la care lucrau mai mulți tineri și ar fi fost depistate mai multe cartele SIM în baza cărora au fost create mai multe profile „false” pe Facebook. De pe aceste profile false permanent se scriau comentarii de laudă și susținere pe pagina de Facebook a lui Veaceslav Platon, având scopul de a crea aparențe de susținere din partea utilizatorilor reali. Totodată, erau aduse acuzații și critici președintei Maia Sandu și PAS, mai scrie publicația online.
SUA donează R. Moldova 500.000 de doze de vaccin Johnson&Johnson
Ambasada SUA în Republica Moldova anunță că Statele Unite donează R. Moldova 500.000 de doze de vaccin Johnson&Johnson, produse în SUA. Potrivit unui comunicat publicat în această seară pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice, primele 150.000 de doze vor ajunge în Republica Moldova luni, 12 iulie.
„Această donație este cea mai recentă într-un parteneriat extins și productiv, în cadrul căruia s-au acordat peste 4 milioane de dolari de asistență legată de combaterea COVID în Republica Moldova, inclusiv echipamente fizice precum frigidere de laborator și distilatoare de apă, și de asemenea pregătire profesională pentru personalul centrelor de vaccinare și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică”, se arată în mesajul ambasadorului american la Chişinău, Derek Hogan.
De la începutul campaniei de vaccinare în Republica Moldova au fost administrate peste 780 de mii de doze, iar peste 300 de mii de persoane au fost deja vaccinate cu ambele doze anti COVID.
R. Moldova: două decese și 71 cazuri noi de COVID-19
Două decese și alte 71 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate vineri, 9 iulie, în R. Moldova. Din numărul total de cazuri, patru sunt de import: 2 – Marea Britanie, 2 – Rusia, a anunțat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS).
Bilanțul cazurilor de COVID-19 în Republica Moldova a ajuns la 257 343.
În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 224 confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 56 în stare extrem de gravă - 11 pacienți fiind conectați la aparate de respirație asistată. Numarul deceselor cauzate de Covid19 in Moldova este de 6 207.
Doi membri ai Pussy Riot condamnați din nou la închisoare, imediat după eliberare
Doi membri ai grupului Pussy Riot au fost condamnați din nou la închisoare, imediat după ce au fost eliberați. Instanta Kuntsevsky din Moscova a condamnat-o ieri Maria Aliohina, fondatoarea grupului - la 15 zile de închisoare sub acuzația de nesupunere. Aliohina fusese reținută în ziua precedentă în preajma unui centru de detenție în care fusese reținută timp de 15 zile pentru o infracțiune similară. Un alt membru al Pussy Riot, Aleksandr Sofeiev, a fost de asemenea condamnat la 12 zile de închisoare ieri pentru presupuse acte de huliganism. El a fost reținut în mod similar în preajma unui centru de detenție din Moscova cu o zi mai devreme, după ce a ispășit 15 zile de detenție pentru aceeași infracțiune. Săptămâna trecută, un tribunal de la Moscova a condamnat-o pe o altă membra a grupului Pussy Riot, Nika Nikulșina, la 15 zile de închisoare pentru presupuse acte de nerespectare a ordinelor poliției, la doar două zile după ce fusese eliberată după ce ispășise o altă pedeapsă de 15 zile pentru o acuzație similară. Membrii Pussy Riot au fost hărțuiți și reținuți în mod repetat de-a lungul anilor pentru protestele lor anti-guvernamentale și pentru activismul lor civic.
Rezoluție europeană pentru boicotarea Olimpiadei de iarnă de la Beijing 2022
Parlamentul European a adoptat cu o majoritate largă o rezoluție prin care solicită oficialilor din statele membre UE să boicoteze Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022 din cauza abuzurilor drepturilor omului din China comunistă. Parlamentarii UE din toate fracțiunile politice majore au adoptat ieri rezoluția fără caracter obligatoriu cu 578 de voturi pentru, 29 împotrivă și 73 de abțineri. Rezoluția îndeamnă instituțiile UE și statele membre „să refuze invitațiile pentru reprezentanții guvernului și diplomați de a participa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing 2022, cu excepția cazului în care guvernul chinez demonstrează o îmbunătățire verificabilă a situației drepturilor omului în Hong Kong, regiunea Xinjiang Uyghur, Tibet, Mongolia Interioară și în alte părți ale Chinei. "Separat, parlamentul Belgiei a adoptat, de asemenea, o rezoluție care avertiza despre un" risc serios de genocid "împotriva etnicilor uiguri din China și altor minorități majoritar musulmane din provincia Xinjiang. Rezoluția urmează declarațiilor similare ale administrației americane și ale altorțări democratice inclusiv Marea Britanie, Canada și Țările de Jos. Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului britanic a solicitat, de asemenea, guvernului și întreprinderilor, să boicoteze Jocurile Olimpice de la Beijing, cu excepția cazului în care China permite o anchetă asupra abuzurilor drepturilor omului din provincia Xinjiang.
Raportul Comisiei „Laundromat” nu poate fi înregistrat deocamdată ca proiect de hotărâre
Raportul Comisiei parlamentare „Laundromat” nu poate fi deocamdată înregistrat ca proiect de hotărâre, pe motiv că patru membri ai Comisiei evită să-l semneze. Este vorba despre membri ai comisiei din PSRM, Partidul Șor și Pro Moldova, a anunțat președinta Comisiei, Inga Grigoriu, citată de TV8.
„Cei patru membri care nu au semnat raportul sunt Bogdan Țîrdea, Denis Ulanov, Alexandr Suhodolski și Vladimir Cebotar. Nu au răspuns dacă semnează sau nu raportul. Ba căutau să fie audiat Veaceslav Platon, ba căutau să fie audiat Vladimir Plahotniuc. Se încerca tergiversarea prezentării raportului”, a spus Inga Grigoriu, potrivit sursei citate.
Banii din „Laundromat” nu au avut doar caracter tranzitoriu pe teritoriul Republicii Moldova, așa cum intenționat a fost creată această percepție. Folosirea banilor în Moldova a produs impact pe plan național, a mai spus Inga Grigoriu, care a adăugat și că în cursul investigației s-au constatat date concrete privind utilizarea mijloacelor financiare provenite din Federația Rusă. Acestea au generat îmbogățiri ilicite și evaziuni fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, achiziții de acțiuni a două companii de asigurări și instituții financiare din Moldova, achiziții de valori mobiliare, bunuri mobile și imobile în UE.
De asemenea, de banii respectivi ar fi legate acțiuni de corupere de deputați și demnitari de stat și de judecători, a mai spus Inga Grigoriu, citata de agenția IPN.
Raportul stabilește conexiuni directe cu alte activități ilicite din domeniul financiar-bancar cum ar fi: spălări de bani prin segmental transnistrean, falimentarea de întreprinderi regionale, atacuri raider, conexiuni directe cu jaful bancar, toate fiind puse în aplicare prin intermediul persoanelor interpuse, entități juridice naționale, companii înregistrate în zone offshore, persoane politice, scrie IPN.
