85 de cazuri noi de îmbolnăvire de COVID-19 și două decese prin coronavirus au fost confirmate în Republica Moldova pe 8 iulie. Ministerul Sănătății a spus că dintre cazurile noi de infectare patru sunt de import din Germania și 3 din Rusia. În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești moldovene sunt internați 223 de pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 57 în stare extrem de gravă. Numărul total al deceselor de la începutul pandemiei a ajuns în R. Moldova la 6 205.

Curtea de Apel Chișinău a decis la 8 iulie că numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană trebuie redus substanțial, au spus Europei Libere surse din Platforma DA, care a contestat deciziile Comisiei Electorale Centrale de a deschide 41 de asemenea secții. Cu doar trei zile înainte de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, instanța a admis parțial contestația concurentului electoral. Platforma DA a spus că numărul de secții stabilit de CEC este exagerat pentru că la alegerile prezidențiale din noiembrie trecut la multe dintre acestea s-au prezentat puțin alegători transnistreni sau chiar niciunul. Avocatul Platformei DA, Ion Botnarenco, a mai spus Europei Libere că, în decizia sa din 8 iulie, care nu a fost dată publicității la momentul scrierii acestei știri, Curtea de Apel va recomanda ca pe malul drept al Nistrului să fie deschise pentru alegătorii transnistreni numai 12 secții de votare. CEC va mai avea la dispoziție o zi să decidă dacă se conformează deciziei, sau o contestă la Curtea Supremă de Justiție. Anterior, Curtea de Apel a anulat decizia de a se deschide alte trei secții în localități controlate de autoritățile transnistrene, iar CEC s-a conformat. Platforma DA și alte partide pro-europene au exprimat îngrijorări că secțiile de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului pot fi folosite pentru fraude electorale în favoarea unor partide pro-ruse, inclusiv prin transportarea organizată la vot.

Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Tokyo au căzut de acord să interzică prezența fizică a spectatorilor la competiții, după ce s-a decis că în capitala japoneză va fi introdusă starea de urgență din cauza înmulțirii cazurilor noi de infectare cu COVID-19. Anunțul a fost făcut pe 8 iulie de ministrul olimpic japonez, Tamayo Marukawa, după discuții la care au participat reprezentanți ai guvernului, autorităților locale, oficiali olimpici și paralimpici. Majoritatea competițiilor olimpice vor avea loc la Tokyo, dar câteva evenimente se vor ține în afara capitalei japoneze. Marukawa a spus că, în alte zone, organizatorii vor decide „măsuri concrete” pentru spectatori după discuțiile cu fiecare guvernator local. Jocurile Olimpice de la Tokyo care au fost amânate în 2020 din cauza pandemiei urmează să înceapă pe 23 iulie, fără vreo ceremonie de deschidere. Se așteaptă că starea de urgență va intra în vigoare pe 12 iulie și va dura până pe 22 august. Spectatorilor din străinătate li s-a interzis cu luni în urmă să vină la olimpiadă.

Autoritățile din Belarus au blocat accesul la una din principalele publicații online de opoziție, Nașa Niva, și l-au arestat, la Minsk, pe redactorul șef, Egor Martinovici. Ministerul Informațiilor a anunțat că restricționează accesul la site-ul nn.by în baza unei legi care permite Procuraturii Generale să interzică fără mandat judiciar difuzarea unor informații. Arestarea lui Martinovici a fost confirmată de soția acestuia, iar jurnaliștii de la Nașa Niva spun că redacția și contabilitatea publicației au fost percheziționate, poliția ridicând mai multe documente. Persecuțiile împotriva presei independente în Belarus s-au intensificat în ultimele luni, pe fundalul reprimării a protestelor pro-democrație de către regimul Lukașenka. În luna mai, autoritățile belaruse au blocat un alt portal proeminent, tut.by. Relansată în 1991 ca succesoare modernă a unui ziar literar și intelectual apărut inițial în 1906, publicația Nașa Niva devenise cu un deceniu în urmă una din principalele surse de știri independente în Belarus.

Comisia Europeană a amendat cinci mari producători germani de automobile cu suma totală de 1 miliard de dolari pentru presupuse înțelegeri de cartel împotriva eforturilor de a limita emisiile. Daimler și BMW, precum și Volkswagen, Audi și Porsche, care fac parte din grupul Volkswagen, au evitat să concureze între ele pentru dezvoltarea noilor tehnologii care ar putea reduce poluarea cauzată de motoarele cu ardere internă pe benzină și diesel, au spus autoritățile europene antitrust. Este pentru prima dată când oficiali europeni pedepsesc presupuse înțelegeri de cartel având ca scop descurajarea progresului tehnologic. Comisara europeană pentru concurență, Margrethe Vestager, a spus că cele cinci companii ar fi putut reduce emisiile dăunătoare mai mult decât prevăd limitele legale, dar în schimb au colaborat pentru a evita astfel de reduceri. Existența înțelegerii de cartel ar fi fost dezvăluită autorităților de reglementare de către Daimler. Cazul nu are legătură cu scandalul „dieselgate” în care Volkswagen a folosit în 2015 programe de computer pentru a ascunde în timpul testării volumul real al emisiilor motoarelor diesel pentru a vinde mai multe mașini.

Un nou contingent de 40 de militari moldoveni a fost detașat la 8 iulie pentru o perioadă de șase luni în Kosovo pentru a participa la misiunea de menținere a păcii KFOR sub egida NATO. Va fi a 15-a asemenea misiune a militarilor moldoveni, din 2014. În cadrul ceremoniei de detașare, la ministerul Apărării, premierul Aureliu Ciocoi s-a declarat „mândru” de faptul că R. Moldova contribuie la asigurarea securității internaționale în Balcanii de Vest, fiind „nu doar consumator, dar și un generator de securitate”. Ca și precedentele contingente, efectivul de militari moldoveni va fi dislocat la Baza multinațională Camp Vilaggio Italia din localitatea Pech. Misiunea este sprijinită de Italia și Statele Unite. Prezent și el la ceremonie, ambasadorul american, Dereck Hogan, a spus că, în cei șapte ani de participare moldoveană la KFOR, Statele Unite au contribuit la modernizarea Centrului de Instruire Bulboaca al Armatei Naționale, dar și la instruirea și echiparea fiecărui contingent.

Activiști conduși de oficiul local al organizației Amnesty International au protestat la Budapesta, pe 8 iulie, la intrarea în vigoare a unei legi controversate care interzice „afișarea sau promovarea” homosexualității și schimbării de sex în emisiuni și alte produse informaționale despre educația sexuală. Protestatarii s-au adunat în fața Parlamentului Ungariei care a adoptat legea cu o lună în urmă cu voturile partidului dominant Fidesz al premierului Viktor Orban. „Protestăm la Parlamentul Ungariei și ne alăturăm celor 100 000 de tineri LGBTQ care se vor confrunta cu consecințe teribile (din cauza legii)”, se spune într-un tweet postat de Amnesty International.

Legea ungară a fost criticată aspru de Uniunea Europeană, iar lideri europeni au respins afirmațiile premierului Orban despre faptul că legea n-ar fi îndreptată împotriva homosexualității. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că legea este „o rușine”, contravine profund valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și că Ungaria se poate confrunta cu o procedură de infringement din partea Bruxelles-ului.

Guvernul afgan spune că a dislocat sute de militari într-o capitală de provincie în nord-vestul Afganistanului pentru a-și consolida pozițiile în urma unei riposte date talibanilor. Într-un prim atac asupra unei capitale de provincie de când au lansat o mare ofensivă împotriva forțelor guvernamentale afgane, talibanii au încercat să cucerească orașul Qala-e Naw, capitala provinciei Badghis. Ministerul afgan al Apărării spus la 8 iulie că atacul a fost respins, deși localnici citați de presa locală spun că luptele din zonă s-ar mai afla în plină desfășurare. Ofensiva talibanilor are loc pe fundalul campanei de retragere a forțelor americane din Afganistan, care se apropie de sfârșit. Se estimează că talibanii au cucerit numeroase clădiri guvernamentale, inclusiv sediile poliției și birourile agenției de securitate afgane, în zeci de raioane. Mersul retragerii din Afganistan urmează să fie abordat de președintele american Joe Biden într-un discurs așteptat pe 8 iulie. Autoritățile afgane au promis să recucerească toate pozițiile pierdute, în ciuda retragerii americanilor.

Guvernul României a decis să doneze Republicii Moldova peste 100 de mii de doze de vaccin Pfizer-BioNTech împotriva COVID-19. Anunțul a fost făcut de premierul român Florin Cîțu în urma ședinței din 8 iulie a guvernului de la București. La Chișinău, președinta Maia Sandu a mulțumit autorităților române, spunând într-o postare pe Facebook că noua donație are loc în urma unei înțelegeri pe care a avut-o recent cu premierul Cîțu. România este cel mai mare donator de vaccinuri împotriva noului coronavirus pentru Republica Moldova. Campania moldoveană de imunizare a putut începe la 2 martie datorită donațiilor românești de vaccinuri Astra Zeneca. Dar este pentru prima dată când guvernul român donează Chișinăului vaccin Pfizer-BioNTech, care trebuie păstrat la temperaturi mult mai joase. Noua donație așteptată la destinație în următoarele zile ridică la peste jumătate de milion numărul total al dozelor oferite Republicii Moldova de România.

Emisarul Uniunii Europene la Moscova este citat cu declarația că blocul comunitar a propus Rusiei să discute despre o posibilă recunoaștere reciprocă a certificatelor de COVID-19. Potrivit agenției ruse TASS, ambasadorul Markus Ederer a spus că legislația Uniunii Europene permite recunoașterea certificatelor străine, întrebând ministerul rus al Sănătății dacă partea rusă ar fi interesată. O asemenea înțelegere poate facilita turismul, călătoriile de afaceri și comerțul afectate de restricțiile antiepidemice. Certificatul digital european a intrat în vigoare la 1 iulie. Rusia are propriul certificat care permite accesul în țară, mersul la restaurant sau la serviciu, dar investigațiile presei sugerează că certificate rusești false pot fi cumpărate pe internet cu 40 de dolari. Niciunul din cele patru vaccinuri anti COVID-19 aprobate în Rusia, inclusiv vaccinul Sputnik-V folosit în multe alte țări, nu a fost aprobat de Organizația Mondială a Sănătății sau de Agenția Europeană pentru Medicamente. Pe de altă parte, autoritățile ruse nu au aprobat niciun vaccin străin.

La Tokyo, unde urmează să înceapă în două săptămâni Jocurile Olimpice, va fi introdusă din nou starea de urgență, după creșterea cazurilor de infectare cu COVID-19, a anunțat premierul japonez Yoshihde Suga. Întețirea pandemiei și revenirea restricțiilor aplică o nouă lovitură Olimpiadei din 2020, care a fost amânată cu un an din cauza pandemiei și urmează să înceapă pe 23 iulie, fără vreo ceremonie de deschidere. Se așteaptă că starea de urgență va intra în vigoare pe 12 iulie și va dura până pe 22 august. Deși nu va însemna un lockdown total, ea va presupune între altele lipsa spectatorilor din tribune la competițiile de la Tokyo. Sosirea spectatorilor din străinătate la Jocurile Olimpice a fost interzisă cu luni în urmă. Sondajele de opinie au arătat în mod constant că publicul japonez și comunitatea medicală consideră riscantă organizarea Jocurilor Olimpice pe timp de pandemie.

Poliția din Haiti spune că a ucis patru presupuși „mercenari” și i-a capturat pe alții doi în urma asasinării președintelui haitian, la 7 iulie. În vârstă de 53 de ani, Jovenel Moise a fost asasinat în dimineața zilei, într-un atac asupra reședinței sale din apropiere de capitala Port-au-Prince. Nu s-a dezvăluit cine se află în spatele asasinatului, dar s-a relatat că reședința prezidențială a fost luată cu asalt de bărbați mascați, care s-au prezentat drept ofițeri ai Agenției antidrog din Statele Unite. Poliția se mai află în căutarea altor suspecți. Asasinatul creează probleme de succesiune la putere și amenință cu aprofundarea crizei și haosului din țara săracă din Caraibe, care are o populație de 11 milioane de oameni. Premierul interimar Claude Joseph a anunțat „stare de asediu” națională și a spus că acum el conduce țara. Rănită grav în timpul asaltului, soția președintelui haitian, Martine Moise, a fost transportată cu avionul în Florida pentru tratament. Moise a preluat puterea prin decret după ce alegerile din 2018 au fost amânate. Înainte de alegerile planificate anul acesta, țara era zguduită de numeroase scandaluri politice. Consiliul de Securitate al ONU a condamnat asasinatul, a cerut ca făptașii să fie deferiți justiției și și-a programat o ședință cu ușile închise în această chestiune pentru ziua de 8 iulie.

Una dintre persoanele cele mai influente din executivul de la Tiraspol, așa-numitul ministru de interne Ruslan Mova, a fost demis de liderul administrației, Vadim Krasnoselski. Presa din regiune publică decretul de demitere, dar nu vorbește despre motivele care ar sta în spatele acestei decizii.

Rusian Mova a fost persoana care a coordonat de anul trecut centrul de combatere a pandemiei, lui îi sunt atribuite măsurile dure de carantină și de izolare a regiunii transnistrene adoptate pentru oprirea răspândirii virusului. Încă la începutul acestui an Ruslan Mova era văzut ca un posibil contracandidat al lui Vadim Krasnoselski la viitoarele alegeri așa-zise prezidențiale din regiunea separatistă, programate pentru sfârșitul acestui an.

Printr-un alt decret, fostul șef al departamentului vamal de la Tiraspol, Vitali Neagu, este numit șef al internelor transnistrene.

Parlamentul European a adoptat joi, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, un raport în care cere, din nou, ca România și Bulgaria să fie integrate în spațiul Schengen de liberă circulație a Uniunii Europene. Rezoluția precizează că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

### Vezi și... ###

Parlamentul European va cere din nou admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație

Solicitarea este inclusă în Raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen, având-o raportoare pe europarlamentara Tanja Fajon, grupul S&D, precizează G4media.

Comisia Europeană ar putea să amâne deblocarea celor 7 (șapte) miliarde de euro care i-ar fi revenit Ungariei (7,2 miliarde, mai precis) pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-Covid până nu pune pe picioare un mecanism fiabil care să garanteze că banii sunt folosiți corect. Comisia ar fi trebuit să aprobe planul Ungariei până luni 12 iulie, relatează Politico.eu, dar nu-și va da pentru moment acordul. Oricum, acest plan trebuie aprobat și de Consiliul European.

Ar fi prima oară că se aplică noua regulă a condiționării, prin suspendarea fondurilor destinate Ungariei, până când nu se vor lămuri condițiile folosirii lor. Condiționarea nu este legată însă direct de statul de drept, ci de controlul asupra utilizării corecte a fondurilor europene, o departajare intenționată, precizează diplomați europeni pentru Politico.

### Vezi și... ###

Comisia Europeană ar putea suspenda planul post-Covid de 7 miliarde de euro pentru Ungaria

Miercuri, Dacian Cioloș, președintele grupului Renew din Parlamentul European fusese primul care pe Twitter anunțase „suspendarea” planului ungar de către Comisia Europeană.

Ulterior, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a nuanțat informația, afirmând că nu s-a decis suspendarea aprobării planului de redresare al Ungariei. „(...)nu am oprit nimic, procesul continuă. Sigur că ne uităm la mecanismele de control din statele membre”, a spus Jourova. Iar Comisia Europeană nu este obligată prin nici o regulă să respecte datele decise pentru a aproba aceste planuri naționale de redresare.

### Vezi și... ###

Comisia europeană nu suspendă banii pentru planul de redresare post-Covid al Ungariei

Disputa privind votul moldovenilor din diaspora și numărul de secții de votare putea fi rezolvată dacă se legifera votul electronic sau prin corespondență, propuse de CEC de mai multă vreme, a declarat președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil miercuri, într-un interviu cu Europa Liberă.

„De ce nu s-a recurs la aprobarea votului prin corespondență ori testarea votului electronic, altor modalități de vot?”a mai spus Cimil. „Probabil că există o frică, probabil că există o neînțelegere profundă a importanței acestor mecanisme alternative de vot” a apreciat președintele CEC în interviul cu Europa Liberă.

Dorin Cimil crede că deschiderea a 150 de secții de votare este decizia realistă, care decurge din bugetul alocat și posibilitățile de organizare: „Cu părere de rău, nu am reușit să organizăm cât mai multe secții de votare, nu știm încă dacă vor fi alocați suficienți bani pentru întreaga sumă solicitată și sunt condițiile reale pentru moment din care trebuie să reieșim.”

Inițial CEC a propus deschiderea a 139 de secții de votare, dar după proteste și o serie de decizii judecătorești, s-a ajuns la cifra de 150, cu 11 mai mare decât la prezidențialele din noiembrie anul trecut și cu 25 mai multe față de parlamentarele din 2019.

Harta interactivă a secțiilor de votare pentru moldovenii din diaspora.

La ultimul scrutin, turul al doilea al prezidențialelor din 2020, în centrele de votare din străinătate au participat peste 260 de mii de alegători, un record, cu peste 100 de mii de votanți mai mult față de primul tur.

La precedentele alegeri parlamentare, din februarie 2019, s-au prezentat la urne în diaspora 76.583 de cetățeni cu drept de vot. Până acum la cele două scrutine prezidențiale, 2016 și 2020, au participat mai mulți cetățeni cu drept de vot, aproape dublu, în secțiile de peste hotare decât la alegerile parlamentare. Autoritățile prezintă cifre diferite în ce privește numărul potențial de votanți aflați peste hotare - de la 800 de mii la peste un milion.

Numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană este încă neclar, cu numai patru zile înainte de alegerile generale anticipate din 11 iulie. Pentru moment, acesta este stabili, la 41 dar președintele CEC, Dorin Cimil a reamintit că instanțele trebuie să se mai pronunțe după ce Platforma DA a cerut reducerea acestora la 28, pe motiv că la alegerile precedente, multe secții de votare au fost fără alegători. „Vedem ce soluții va pronunța instanța de judecată” a declarat Cimil miercuri pentru Europa Liberă.

La parlamentarele din 2019 au votat 37.257 de alegători cu domiciliul în raioanele de est.

Președintele CEC, Dorin Cimil a criticat Parlamentul și guvernul pentru faptul că a lăsat pe seama Comisiei Electorale Centrale datoria de a stabili dacă să interzică sau nu transportul organizat al alegătorilor la secțiile de votare, o decizie care nu este de competența CEC, ci a Curții Constituționale.

### Vezi și... ###

Dorin Cimil (CEC) pune disputele despre secțiile de votare și transportul organizat pe seama Parlamentului

Într-un interviu miercuri cu Europa Liberă, Cimil a explicat că interzicerea transportului organizat implică „ dreptul la circulație, și dreptul constituțional de a vota, și anumite restricții, și anumite chestiuni care sunt de competența exclusivă a parlamentului. CEC-ul trebuie să organizeze „ alegerile, a mai subliniat Cimil.

Miercuri,CEC a eșuat din nou în tentativa de a adopta o astfel de interdicție, cerută de PAS și Platforma DA, îngrijorate că la secțiile pentru alegătorii din stânga Nistrului pot fi aduși în mod organizat alegători prost informați, pentru a vota cu partide pro-ruse. La alegerile prezidențiale de anul trecut, interdicția a existat, fiind adoptată de aceiași membri ai CEC.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a declarat miercuri că nu s-a decis suspendarea aprobării planului de redresare al Ungariei. „(...)nu am oprit nimic, procesul continuă. Sigur că ne uităm la mecanismele de control din statele membre”, a spus Jourova. Știrea despre posibila sistare a examinării planului ungar de redresare fusese lansată miercuri dimineață, pe Twitter, de președinele grupului parlamentar Renew, Dacian Ciooș, fost premier al României.

Disputa se concentrează aspra suspendării sau amânării unei decizii privind deblocarea celor 7 (șapte) miliarde de euro care i-ar fi revenit Ungariei (7,2 miliarde, mai precis) în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru ieșirea din criza produsă de Covid-19. Din motive că Budapesta nu a pus la punct un sistem eficient de control al modului cum sunt utilizate fondurile europene suplimentare.

Ar fi prima oară că se aplică această regulă a condiționării, prin suspendarea fondurilor destinate Ungariei, până când nu se vor lămuri condițiile folosirii lor.

Parlamentul European a dezbătut miercuri situația respectării statului de drept în Ungaria și Polonia, cele mai multe intervenții au vizat legea adoptată recent la Budapesta privind comunitatea LGBTQ, europarlamentarii, în marea lor majoritate, cerând Comisiei Europene și Consiliului să intervină, inlusiv cu aplicarea articolului 7 din Tratatul Uniunii. Reprezentantul președinției slovene a Consiliului UE, ministrul de Externe, Anze Logar, și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, s-au pronunțat împotriva legislației anti-LGBTIQ din Ungaria.

„Demnitatea umană, egalitatea și respectarea drepturilor omului – în privința acestor valori, nu putem face compromisuri”, a spus Vera Jourova.

La Chișinău, liderul Socialiștilor Igor Dodon l-a felicitat pe premierul ungar Viktor Orban pentru adoptarea acestei legi controversate, în ciuda – subliniază el – „barierelor impuse de unii lideri ai Uniunii Europene și a lobby-ului liberal din țara sa”.

Totodată, Dodon s-a declarat recunoscător „prietenului și colegului” său maghiar Victor Orban, care, într-o scrisoare, îi mulțumise pentru – cum a spus liderul socialist – „sprijinul acordat legii care protejează minorii de propaganda pornografiei, violenței sexuale, homosexualității și a altor perversiuni”.

Aproximativ 600 de militari afgani, care au trecut granița în Tadjikistan în timp ce se retrăgeau în fata ofensivei talibanilor, au fost deportați, ieri, în Afganistan, cu patru zboruri speciale.

Autoritățile tadjice nu au spus câți militari afgani au mai rămas în Tadjikistan.

Oficialii aeroportului Kulob au declarat că nu sunt autorizați să comenteze cu privire la transferul forțelor afgane. O sursă de securitate tadjică a declarat pentru agenția Reuters că încă 300 de soldați urmează să fie întorși în zilele următoare.

Sute de soldați afgani au trecut în Tadjikistan în fata ofensivei Talibanilor, pe fondul retragerii forțelor americane din Afganistan.

O sursă din Ministerul Apărării a declarat că un grup de consilieri militari ruși a sosit din Rusia în Tadjikistan și verifică situația de la frontiera tadjiko-afgană.

Evoluțiile din nordul Afganistanului au îngrijorat statele vecine, inclusiv Tadjikistanul, care a declarat că mobilizează 20.000 de militari pentru a-și consolida granița.

Autoritățile tadjice au declarat că se pregătesc pentru un posibil aflux de refugiați.

Ofiţerii Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale împreună cu Serviciul de Informaţii şi Securitate au făcut percheziţii la un birou care îi aparţine omului de afaceri Veaceslav Platon. Cercetările se fac în dosarul penal privind filajul asupra judecătorului de la Curtea de Apel Chişinău, Angela Bostan. Un suspect a fost reţinut. Veaceslav Platon a spus a declarant pentru TVRMoldova că percheziţiile nu sunt altceva decât presiuni politice.

Potrivit sursei citate PCCOCS şi SIS au făcut percheziţii şi la domiciliul şi locul de muncă al unui bărbat de 45 de ani, care ar fi organizat urmărirea judecătoarei. Suspectul a fost reţinut pentru 72 de ore.

Agenţiile ruse de ştiri - de stat Ria Novosti și TASS susțin că echipa juridică a fostului pușcaș marin american Paul Whelan va solicita transferul său dintr-o închisoare rusească în Statele Unite pentru a executa restul pedepsei sale.

Whelan, în vârstă de 50 de ani, a fost arestat la Moscova în decembrie 2018 sub acuzații de spionaj și condamnat la 16 ani de închisoare, în mai 2020, în urma unui proces care a fost condamnat de Statele Unite ca „o batjocură a justiției”.

„Pregătim o petiție către Curtea Orășenească din Moscova despre transferul lui Whelan pentru a-și ispăși pedeapsa în Statele Unite, a scris agentia RIA, citând-o pe Olga Karlova, unul dintre avocații săi.

Whelan își ispășește pedeapsa la Colonia corecțională nr. 17 din regiunea Mordovia - o zonă aflată la aproximativ 350 de kilometri la Est de Moscova, cunoscută istoric drept una dintre cele mai dure închisori din Rusia.

Paul Whelan a respins acuzațiile de spionaj și i-a acuzat pe gardienii săi de maltratare.

Statele Unite au criticat autoritățile ruse pentru „tratamentul lor rușinos” față de Whelan, care deține, în afară de pașaportul american, și pașapoarte canadiene, britanice și irlandeze.

Fostul pușcaș marin și familia sa susțin că se afla în Rusia pentru a participa la o nuntă.

Preşedintele Federaţiei de lupte FEA, Dorin Damir, finul de cununie al fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, va sta 30 de zile în Penitenciarul nr.13, dacă instanţa ierarhic superioară nu va lua o altă decizie. Judecătoria Chişinău a admis, miercuri, demersul procurorilor de a-l plasa pe Damir în arest preventiv. Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Chişinău, informeaza site-ul AntiCorupție.md

Potrivit sursei citate, Dorin Damir a refuzat să fie escortat la şedinţa de judecată, fiind reprezentat de avocatul său. Apărătorul a declarat jurnaliştilor prezenţi în instanţă că clientul său pledează nevinovat şi că acesta a depus o cerere ca demersul procurorilor privind eliberarea mandatului de arestare să fie examinat în lipsa sa. Procurorii au intentat în acest caz un dosar penal pe cinci capete de acuzare: abuz în serviciu, delapidarea averii statului, trecerea ilegală a frontierei de stat, divulgarea secretului de stat și fals în acte publice.

Dorin Damir a fost reţinut, luni, de către Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), în acelaşi timp cu șeful Inspectoratului de Poliție al municipiului Bălți, Valeriu Cojocaru, și un inspector din cadrul Poliției de Frontieră.

Ministerul Sănătății de la Chișinau anunță că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 8.536 de doze de vaccin împotriva virusului Covid.

Cu o singură doză au fost vaccinate 3.563 de persoane, cu ambele seruri - 4.973. Conform datele MSMPS, în total, în R. Moldova au fost administrate 763.927 de doze de vaccin.

82 cazuri de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore și 3 decese. Numărul total al deceselor din Moldova cauzate de COVID este de 6203.