Ştiri
Magnatul Oleg Tinkov renunță la cetățenia rusă pentru a se distanța de „o țară fascistă”
Oleg Tinkov, unul dintre cei mai de succes antreprenori din Rusia post-sovietică, a renunțat la cetățenie din cauza aversiunii sale față de războiul din Ucraina.
Tinkov, care locuiește la Londra, a postat pe pagina sa de Instagram, la 30 octombrie, o fotografie cu ceea ce pare a fi un document oficial prin care renunță la cetățenia rusă.
„Am luat decizia de a renunța la cetățenia rusă”, a declarat Tinkov în postarea de pe Instagram. „Nu pot și nu vreau să fiu asociat cu o țară fascistă care a început un război cu vecinul lor pașnic și [ucide] zilnic oameni nevinovați.”
Tinkov, în vârstă de 54 de ani, a profitat de șansa de a începe propria afacere după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, lansând lanțul de vânzare cu amănuntul de electrocasnice Technoshock și, mai târziu, producătorul de alimente Daria.
El a folosit profitul obținut din aceste afaceri pentru a lansa fabrica de bere Tinkoff, pe care a vândut-o ulterior gigantului berii Inbev pentru 200 de milioane de dolari. Apoi a fondat Tinkoff Bank, un creditor financiar online care și-a listat acțiunile la Bursa de Valori din Londra, afacere care l-a transformat în miliardar.
Tinkov, care a urmat un tratament pentru leucemie în Marea Britanie, a fost unul dintre singurii magnați ruși de profil înalt care s-a pronunțat împotriva războiului, numindu-l "nebunesc" într-o postare pe Instagram din aprilie.
Rusia i-au reprimat pe cei care critică războiul astfel că, mai târziu, în aceeași lună, Tinkov și-a vândut banca miliardarului Vladimir Potanin, favorabil Kremlinului.
Tinkov a declarat în postarea sa din 30 octombrie că speră că și alți oameni de afaceri ruși proeminenți îl vor urma „șubrezind astfel regimul lui Putin și economia sa și făcându-l, în cele din urmă, să fie învins”.
Cu toate acestea, magnații ruși riscă să fie arestați și să își piardă afacerile din țară dacă critică războiul.
Nu este însă cazul magnaților ruși care locuiesc în afara țării și care își fac banii din afaceri înregistrate în străinătate.
Nikolai Storonski, șeful miliardar al firmei de tehnologie financiară Revolut, cu sediul la Londra, ar fi renunțat și el la cetățenia rusă, s-a relatat pe 30 octombrie.
Storonski, în vârstă de 38 de ani, s-a născut ân UIcraina și este fiul lui Nikolai Storonski, un înalt funcționar al gigantului energetic Gazprom, controlat de Kremlin.
Storonski, care are, și el, pașaport britanic, a fost un critic al invaziei Rusiei în Ucraina, spunând că aceasta a fost „nu doar oribilă, ci aproape imposibil de crezut”.
„Aș dori să clarific, în mod public, ceea ce am simțit în sufletul meu încă din prima zi: războiul nu este niciodată răspunsul”, a scris el într-o postare pe blog la începutul lunii martie, la doar câteva zile după ce Rusia a declanșat conflictul.
„Acest război este greșit și total detestabil. Sunt oripilat și îngrozit de efectele sale și mă alături tuturor celor care, în întreaga lume, cer încetarea imediată a luptelor și un angajament pentru soluții diplomatice. Niciun alt om nu ar trebui să mai moară în acest conflict inutil”, a adăugat el.
Storonski este cofondator și director executiv al Revolut, care proiectează software de aplicații pentru transferuri de bani și servicii financiare conexe. Bloomberg îi estimează averea la 6,7 miliarde de dolari.
La vânătoarea iahturilor deținute de cei mai puternici oameni din Rusia
Greceanîi, Plahotniuc și Iaralov au statut de învinuiți în dosarul „kuliok”
Deputata socialistă Zinaida Greceanîi are statut de învinuită în dosarul „kuliok”, în care este vizat și fostul președintele, Igor Dodon, a declarat jurnaliștilor procurorul Petru Iarmaliuc, după o nouă ședință de judecată în acest caz, pe 31 octombrie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Iarmaliuc a mai spus că învinuirea oficială i-a fost adusă la cunoștință pe 18 octombrie Zinaidei Greceanîi, care a deținut în trecut funcțiile de prim-ministră, de președintă a Parlamentului și a fost lideră a Partidului Socialiștilor (PSRM).
Într-o precizare pentru postul TV8, procurorul a spus că, de asemenea, au statut de învinuiți fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și un asociat al acestuia, Serghei Iaralov.
Procuratura Anticorupție spune că a înaintat la audierile din 31 octombrie demersuri privind prelungirea arestului la domiciliu pentru fostul președinte Dodon, precum și o listă a probelor, care urmează a fi cercetate în ședințele de judecată ulterioare.
Avocații lui Dodon au înaintat 4 cereri de recuzare, 2 cereri privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și suspendarea procesului de judecare a cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale, dar și o cerere de strămutare a cauzei și suspendare a procesului de judecată. Cererile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
Următoarea ședință de judecată a fost stabilită pentru 11 noiembrie.
Pe 6 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a expediat dosarul „kuliok” la CSJ precizând că Dodon este acuzat că, în iunie 2019, ar fi pretins și primit între 600.000 și un milion de dolari de la oligarhul Vladimir Plahotniuc și omul lui de încredere, Serghei Iaralov.
Banii ar fi fost destinați pentru cheltuielile curente ale PSRM, inclusiv pentru salariile angajaților partidului. În schimb, Dodon ar fi urmat să negocieze cu factori de decizie din Rusia condiții favorabile Partidului Democrat și personal lui Plahotniuc privind crearea unei coaliții de guvernare în Republica Moldova, între democrați și socialiști. Igor Dodon se declară nevinovat.
Tavanul unei clase din Mereni s-a prăbușit peste elevi
Trei elevi de clasa întâi de la școala primară-grădiniță din satul Mereni, raionul Anenii Noi, au ajuns cu diverse traumatisme la spital, după ce tavanul clasei în care se aflau a căzut peste ei.
Copiii au fost transportați la spitalul raional Anenii Noi cu comoție cerebrală. Directorul insituției, Alexandru Nastas, a declarat pentru Europa Liberă că elevii erau speriați și că se vor afla sub supraveghere medicală timp de mai multe zile.
Primarul satului Mereni, Valentin Vieru, susține că incidentul s-a întâmplat în jurul orei 13:00, în timp ce elevii erau la ore.
„În timpul lecției s-a surpat o parte din tavan și a căzut peste elevi. Ultima dată s-a făcut reparație în această instituție acum 6-7 ani. Probabil, cineva nu și-a făcut bine treaba. Ar fi putut să se întâmple o tragedie”, a spus edilul.
Potrivit lui, în următoarele zile Agenția pentru Supraveghere Tehnică va face o investigație și va veni cu detalii.
Poliția a deschis un dosar penal pe marginea acestui caz. La școală primară-grădiniță din Mereni învață peste 300 de copii. Instituția a fost construită în anul 1964.
Un reprezentant al Ambasadei Rusiei la Chișinău, declarat persona non grata
Ministerul de Externe anunță că a decis să declare drept persona non grata un reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, acesta fiind obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova.
Ministerul de Externe de la Chișinău nu a divulgat despre cine exact este vorba. Ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la minister în după amiaza zilei de 31 octombrie pentru a i se comunica decizia. La scurt timp, ministerul rus de Externe a anunțat că va răspunde la expulzarea diplomatului de către Chișinău, fără a preciza cum.
În cadrul convocării, diplomația moldoveană a reiterat că atacurile cu rachete asupra Ucrainei escaladează în continuare riscurile de securitate, iar cetățenii moldoveni resimt tot mai mult efectele dezastruoase ale războiului.
„A fost subliniat că atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene generează inclusiv amenințări tot mai mari pentru securitatea energetică a țării”, se arată într-un comunicat difuzat de MAEIE.
Procuratura și SIS investighează sprijinul FSB pentru partide din Moldova
Procuratura Generală anunță că va investiga, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate, informațiile apărute în presă despre faptul că unele partide moldovene ar fi fost susținute ilegal de Federația Rusă.
Ma exact, este vorba de un articol publicat de Washington Post care arată că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a canalizat zeci de milioane de dolari pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și pentru a reorienta Republica Moldova către Moscova.
Autoarea articolului, jurnalista Catherine Belton, a spus într-un interviu pentru Europa Liberă că sursele ucrainene i-au pus la dispoziție un set de documente despre planurile FSB pentru Moldova, acoperind perioada de până în 2021 inclusiv.
Documentele includ „rapoarte prezentate FSB-ului și Moscovei de specialiști în strategie politică în legătură cu misiunile pe care le-au îndeplinit în Moldova, lucrând pentru partidul lui Ilan Șor, pentru Igor Dodon și Partidul Socialiștilor”.
Miercuri, 26 octombrie, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a 21 de persoane și entități, printre care și câțiva cetățeni ruși, cum ar fi businessman-ul Igor Ceaika și consilieri politici de la Kremlin. Potrivit Trezoreriei americane, Ceaika, în colaborare cu secretarul de presă de la Kremlin, Dmitri Peskov, a alcătuit planuri detaliate de subminare a președintei Moldovei, Maia Sandu, și de reîntoarcere a Moldovei în sfera de influență a Rusiei.
Guvernul Kârgâzstanului a înghețat contul bancar al postului Radio Azattyk al RFE/RL
Autoritățile din Kârgâzstan au înghețat contul bancar al serviciului kârgâz al RFE/RL, cunoscut pe plan local sub numele de Radio Azattyk, imediat după ce au decis blocarea site-ului web pentru două luni, pentru că radiodifuzorul a refuzat să retragă un videoclip din cadrul unuia dintre programele sale de știri în care se relata despre confruntările de la granița cu Tadjikistanul.
Reprezentanții Demirbank au confirmat pentru Radio Azattyk, la 31 octombrie, că au primit o notificare din partea Comitetului de Stat pentru Securitate Națională (SCNS) ca să înghețe contul. Radio Azzatyk nu a primit încă o informare oficială cu privire la această măsură.
Guvernul kârgâz a luat decizia de a bloca site-ul Radio Azattyk pe 26 octombrie, după ce RFE/RL a refuzat să retragă videoclipul, produs de Current Time, o rețea în limba rusă administrată de RFE/RL în cooperare cu VOA. Oficialii au susținut că segmentul a adoptat „predominant” poziția părții tadjice.
Decizia s-a bazat pe Legea privind protecția împotriva informațiilor false, act legislativ care a stârnit numeroase critici atunci când a fost adoptat, în august anul trecut.
RFE/RL a respins acuzația, președintele și directorul general Jamie Fly afirmând că societatea „își ia în serios angajamentul de a realiza o informare echilibrată” și că, după o analiză a conținutului în cauză, „nu s-a constatat nicio încălcare a standardelor noastre”.
RFE a anunțat că va face apel la această decizie.
Ecrane negre, în semn de solidaritate
În semn de solidaritate cu RFE/RL, pe 28 octombrie, instituțiile media independente din Kârgâzstan au afișat pe paginile lor web un ecran negru timp de câteva ore, cu mențiunea „Fără știri astăzi. Mass-media sub presiune în Kârgâzstan” și, de asemenea, au refuzat să transmită știri despre guvern pe parcursul întregii zile.
Decizia guvernului kârgâz a fost, de asemenea, criticată de unii legislatori și activiști pentru drepturile omului din Kârgâzstan, care au cerut guvernului să revină asupra ei și să o anuleze.
La începutul acestei luni, au fost proferate amenințări la adresa jurnaliștilor RFE/RL în timpul unei demonstrații la Bișkek, în fața biroului serviciului RFE/RL din Kârgâzstan.
Majoritatea participanților la acțiune și-au acoperit fețele, au evitat aparatul de fotografiat și au refuzat să răspundă la întrebări legate de revendicările lor.
Ilimbek Israilov, organizatorul demonstrației, a amenințat că îi va stropi cu benzină pe reporterii RFE/RL și că va folosi forța împotriva lor.
Israilov este cunoscut pentru implicarea sa în organizarea a numeroase mitinguri de susținere a fostului șef adjunct al Serviciului Vamal, Raimbek Matraimov.
În 2019, o investigație realizată de RFE/RL, Organized Crime and Corruption Reporting Project și Kloop l-a implicat pe fostul șef adjunct al Serviciului Vamal Raimbek Matraimov într-o schemă de corupție care a presupus transferul a sute de milioane de dolari din Kârgâzstan.
Comemorarea victimelor stalinismului în Rusia, reprimată de autorități
Adunări de mici dimensiuni au avut loc mai multe orașe din Rusia pentru a marca Ziua Comemorării Victimelor Represiunilor Politice, char dacă autoritățile guvernamentale continuă reprimarea aspră a nemulțumirilor în perioada post-sovietică.
Începând din 2006, gruparea pentru drepturilor omului Memorial, între timp interzisă și desființată de regimul lui Vladimir Putin, a organizat adunări sub numele de Reîntoarcerea Numelor, la care erau citite numele victimelor represiunii sub dictatorul sovietic Iosif Stalin.
Anul acesta, cam 200 de localnici din orașul siberian Tomsk au luat parte la o adunare Reîntoarcerea Numelor, prima de acest fel de la declanșarea pandemiei COVID-19 în 2020. Adunări de mici dimensiuni au avut loc și la Pskov, Kirov și Ulianovsk.
Reprimarea Reîntoarcerii Numelor
La Moscova, autoritățile au interzis adunarea, citând restricții anti-pandemice care au rămas în vigoare în ciuda anulării măsurilor anti-COVID-19. Memorial a ținut această ceremonie online.
„Evenimentul este despre faptul că nimic nu e mai prețios decât viața umană, iar guvernul nu avea dreptul să omoare oameni în 1936 și nu are acest drept nici în 2022”, se spune într-o postare Memorial pe Twiter.
La Kazan, autoritățile au retras aprobarea pentru o adunare Reîntoarcerea Numelor, cu doar o zi înainte ca aceasta să aibă loc, iar vernisajul unei expoziții despre represiunile politice care urma să se deschidă în biblioteca publică a fost suspendat. La Samara, poliția l-a reținut pe activistul Andrei Jvankin pentru că a purtat la un protest autorizat un afiș pe care scria „Represiunile lui Putin sunt o continuare a represiunilor lui Stalin”.
Adunări Reîntoarcerea Numelor au avut însă loc în mai multe orașe din afara Rusiei, între care Berlin, Istanbul, Paris, Vilnius și altele. La multe din ele, participanții s-au pronunțat împotriva invaziei neprovocate a Ucrainei de către Rusia.
Pentru Putin, Stalin a fost un „conducător eficient”
Sub Stalin, milioane de cetățeni sovietici au fost uciși, torturați, condamnați la închisoare sau trimiși în exil de către Statul Sovietic.
Nostalgia pentru Stalin și pentru URSS a înflorit sub Vladimir Putin, un fost ofițer KGB care l-a lăudat pe dictator spunând că a fost un „conducător eficient”.
Cantități record de grâne pleacă din porturile Ucrainei, în ciuda ieșirii Rusiei din acordul privind exporturile ucrainene
O cantitate record de 354.500 de tone de produse agricole a părăsit mai multe porturi ucrainene, ca parte a acordului privind exporturile de cereale din porturile Ucrainei de la Marea Neagră, a spus un purtător de cuvânt al administrației militare din Odesa, în ciuda retragerii Rusiei din acordul mediat de Națiunile Unite în iulie, privind reluarea exporturilor de grâne din Ucraina, după ce a acuzat Kievul pentru un atac cu drone asupra Flotei ruse de la Marea Neagră.
Ucraina a respins acuzațiile spunând că Rusia le-a folosit ca pretext pentru o ieșire din acord pregătită dinainte, iar Washingtonul a acuzat Moscova că folosește alimentele drept armă în conflictul său cu Ucraina.
40 de nave inspectate la Istanbul
Organizația Națiunilor Unite a căzut de acord cu Ucraina și cu Turcia asupra unei foi de parcurs pentru 16 nave de transport - 12 ieșind din porturile ucrainene, altele patru intrând în ele - iar inspectarea primelor 40 de vase a fost terminată la Istanbul pe 31 octombrie. Inspecția a fost efectuată de o echipă alcătuită doar din reprezentanți ONU și ai Turciei, deci fără reprezentanți ucraineni și ruși, cum se întâmpla înainte de ieșirea Rusiei din acord, a anunțat un purtător de cuvânt al Națiunilor Unite.
Ministrul ucrainean al Infrastructurii Oleksandr Kubrakov a confirmat că 12 vase au părăsit porturile ucrainene, în cadrul acordului din iulie: „Astăzi, 12 vase au părăsit porturile ucrainene. Delegația ONU și a Turciei au pus la dispoziție 10 echipe de inspectori pentru inspectarea a 40 de nave, pentru a îndeplini Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră. Inspecțiile au fost acceptate de delegația ucraineană. Delegația rusă a fost informată”, a scris Kubrakov pe Twitter.
Rusia a anunțat pe 29 octombrie că nu mai participă la Inițiativa Grânelor de la Marea Neagră pentru un „termen nedifinit”, pretinzând că nu mai poate „garanta securitatea navelor civile”, după un atac cu drone asupra flotei sale.
Prețul la grâne a crescut din nou
Exporturile de grâne sunt o sursă importantă de venituri pentru Ucraina, a cărei economie a fost decimată de războiul declanșat de Rusia în februarie. Oprirea exporturilor ucrainene ar avea drept consecință creșterea prețurilor la alimente, mărite deja de inflația globală.
Manevra Moscovei a făcut ca prețul grâului de la bursa din Chicago să crească cu 6 la sută, iar cel al porumbului cu mai mult de 2 procente, pe 31 octombrie.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, unul din arhitecții acordului din iulie, a declarat luni că Turcia e decisă să-și continue eforturile de a ține în viață acest acord, în ciuda retragerii Rusiei din el.
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a spus pe 30 octombrie că e „profund îngrijorat” de decizia Rusiei de a ieși din acordul mediat în iulie, care a ajutat la potolirea creșterii masive a prețurilor la alimente ce amenința să pună milioane de oameni în pragul foametei.
Președintele american Joe Biden a calificat decizia Moscovei ca fiind „pur și simplu scandaloasă”.
Gata cu economia: Iluminatul stradal din Chișinău nu va mai fi deconectat în orele de vârf
După mai puțin de o săptămână, autoritățile locale din Chișinău renunță la deconectarea iluminatului stradal în orele de vârf. Primarul capitalei, Ion Ceban, susține că siguranța cetățenilor este mai importantă decât banii economisiți.
„Economia de 15.000 de lei pe zi, per total pe municipiul Chișinău, pentru un milion de locuitori nu poate fi comparată cu siguranța și viața oamenilor. Revenim la normal. Gata am terminat cu dominația”, a spus Ceban la ședința primăriei.
El a cerut convocarea ședinței Comisiei Situației Excepționale a Chișinăului și a spus că reprezentanții Comisiei Naționale nu au decât să dea în judecată municipalitatea.
Ion Ceban susține, că potrivit specialiștilor de la primărie, volumul de energie electrică pentru iluminarea orașului pentru o oră zilnic, timp de șapte zile, este de 0,02% din volumul total de energie electrică consumată pe țară timp de o săptămână, ceea ce ar fi un volum neînsemnat.
„A rămas, vorba ceea, Chișinăul prostul satului până la urmă, ceea ce mi se pare foarte grav, să facă guvernarea economii pe seama siguranței cetățenilor, siguranței în trafic, mai ales că noi plătim pentru acest lucru”, a menționat Ceban.
În replică, vicepremierul Andrei Spînu a spus, că prin decizia de a renunța la economisirea energiei electrice, „primarul își arată servilitatea față de o țară străină și demonstrează încă odată că e gata să trădeze țara noastră”.
Spînu a ținut să sublinieze că Ceban face acest anunț tocmai în ziua în care Rusia a atacat cu drone barajului Dnestrovsk 1, parte a infrastructurii energetice din Ucraina, și când o parte din rachetele rusești au căzut pe teritoriul Moldovei, în localitatea Naslavcea.
Pe 26 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău a luat act de dispoziția CSE privind măsurile de reducere a consumului de energie pe perioada situației de alertă în domeniul energetic. Iluminatul stradal în Chișinău a fost conectat, începând cu ziua de marți, cu o oră mai târziu, adică la 20:00, și era deconectat cu o oră mai devreme, la 6:00.
O rachetă rusească a căzut pe teritoriul R. Moldova. Mai multe case din Naslavcea, avariate
Ministerul de Interne anunță că o rachetă rusească, doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian, a căzut luni dimineață pe teritoriul satului Naslavcea, raionul Ocnița, localitate aflată la frontiera de nord cu Ucraina. Nu sunt victime. Geamurile mai multor locuințe au fost sparte.
Primăria din Naslavcea a convocat ședința comisiei teritoriale pentru situații excepționale pentru a „evalua situația și a stabili toate circumstanțele”.
Secretarul consiliului raional Ocnița, Alexei Galușca, a confirmat pentru Europa Liberă că mai multe clădiri din Naslavcea au fost afectate, fără a fi înregistrate victime.
Localnicii spun că elevii și copiii de la grădiniță au fost trimiși acasă. Oamenii legii caută rămășițele rachetei.
Poliția de Frontieră a anunțat întreruperea programului de lucru a mai multor puncte de trece a frontierei din nordul țării (Otaci, Larga, Unguri și Lipcani-Podvirevka), din motive de securitate, „în contextul riscurilor de atac aerian asupra Ucrainei”.
La câteva ore de la explozie, Ministerul Apărării a comunicat că „sistemele de supraveghere aeriană ale Armatei Naționale nu au detectat zboruri ilegale în spațiul aerian al Republicii Moldova”.
Siguranța spațiului aerian al R. Moldova nu este asigurată
Sistemul de apărare antiaerian al R. Moldova este învechit și nu poate asigura securitatea spațiului aerian, declara la sfârșitul lunii octombrie ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat Europei Libere.
„Actualmente se folosesc, în primul rând, rachete foarte sofisticate, iar sistemele noastre de apărare antiaeriană au fost bune la timpul lor, dar acum sunt învechite și nu asigură caracteristicile tactice ce ar intercepta toate tipurile de ținte aeriene”, a spus ministrul.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a condamnat atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene, „inclusiv racheta doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean care a căzut în extremitatea de nord a localității Naslavcea din Republica Moldova”.
„Ministerul menționează că atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei aduc prejudicii economice și sociale enorme întregului continent european, inclusiv cetățenilor Republicii Moldova care resimt efectele războiului din vecinătatea noastră. MAEIE condamnă în termenii cei mai duri utilizarea de către Rusia a resurselor energetice pe post de arme”, se arată în comunicatul MAEIE.
În dimineața zilei de luni, 31 octombrie, autoritățile din regiunea ucraineană Cernăuți, de la frontiera de nord a R. Moldova, au anunțat că infrastructura energetică a regiunii a fost supusă unui atac din partea forțelor armate ruse.
Potrivit șefului Administrației Regionale de Stat din Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk, mai multe obiecte de infrastructură critică au fost avariate, în urma unui atac cu rachete. Într-un mesaj pe canalul său de Telegram, oficialul a îndemnat locuitorii regiunii să nu fotografieze locurile exploziilor.
Potrivit unor imagini video, apărute pe mai multe rețele de socializare și canale de Telegram, rachetele rusești ar fi lovit și Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk, amplasată pe cursul superior al râului Nistru, la aproximativ 20 de km de Naslavcea, o localitate din raionul Ocnița și cel mai nordic punct al R. Moldova.
Nu este prima dată când rachetele rusești au violat spațiul aerian al R. Moldova
La începutul lunii octombrie, trei rachete de croazieră, lansate de pe navele maritime rusești au tranzitat teritoriul R. Moldova în regiunea satului Cobasna și a municipiului Soroca.
Rusia a negat atunci că rachetele rusești lansate contra Ucrainei ar fi violat spațiul aerian al R. Moldova.
Mai multe explozii au fost auzite luni dimineața în capitala ucraineană Kiev
Mai multe explozii au fost auzite luni dimineața în capitala ucraineană Kiev, potrivit unor martori oculari citați de agenția Reuters, în timp ce autoritățile regionale din nordul, estul și centrul Ucrainei au raportat atacuri cu rachete.
Rusia și-a întețit atacurile cu rachete în ultimele săptămâni după ce a acuzat Kievul pentru explozia care a produs pagube la podul strategic Kerci, ce leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014, și care joacă acum un rol important în aprovizionarea trupelor rusești trimise de Kremlin să invadeze Ucraina.
Deasupra Kievului pot fi văzute coloane de fum de pe urma a aproximativ 10 explozii, spun martori oculari.
Ihor Terehov, primarul de la Harkov, spune că orașul a fost și el lovit de două rachete care au avut ca țintă o „importantă instalație de infrastructură”.
Știre în curs de actualizare.
Autoritățile iraniene spun că l-ar fi îngropat în secret pe Reza Haghighatnejad, jurnalist RFE/RL
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) a informat familia jurnalistului RFE/RL Reza Haghighatnejad că trupul acestuia a fost îngropat în secret într-un loc din afara orașului Shiraz.
Pe 30 octombrie, Radio Farda a postat pe Twitter o fotografie a presupusului loc de înmormântare pe care IGRC a trimis-o tatălui lui Haghighatnejad.
Reza Haghighatnejad, în vârstă de 45 de ani, a murit de cancer la Berlin pe 17 octombrie. Trupul său a fost repatriat în Iran pentru a fi înmormântat pe 25 octombrie. Cu toate acestea, cadavrul nu a fost predat părinților săi după ce a ajuns în Iran și există informații neconfirmate potrivit cărora acesta ar fi fost confiscat de IRGC și dus într-un loc necunoscut.
Pe 27 octombrie, mama jurnalistului, Beygumjan Raeisi, a publicat o înregistrare video în care spunea că trupul fiului ei „a fost răpit de autorități la aeroport”. Familiei lui Haghighatnejad nu i s-a permis să vadă cadavrul sau să participe la înmormântare. Pe 28 octombrie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a cerut autorităților iraniene să returneze „imediat” corpul lui Haghighatnejad familiei sale și a declarat că acest incident dovește ce amploare are intimidarea presei în Iran.
Președintele și directorul general al RFE/RL, Jamie Fly, a calificat tratamentul aplicat de regimul iranian familiei lui Haghighatnejad drept „rușinos și dezgustător”.
Jurnaliștii iranieni cer eliberarea celor doi colegi reținuți pentru un reportaj despre Mahsa Amini
Peste 300 de jurnaliști iranieni au publicat o scrisoare deschisă în care solicită eliberarea a doi colegi care au fost reținuți pentru că au relatat despre moartea Mahsei Amini, după ce a fost arestată de poliția moralității din Iran.
Scrisoarea a fost publicată de cotidianul reformist iranian Etemad, pe 30 octombrie. Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit la câteva zile după ce a fost reținută de faimoasa poliție iraniană a moralității pentru că ar fi încălcat strictul cod vestimentar al femeilor din țară.
Jurnaliștii au cerut eliberarea lui Niloufar Hamedi, care a făcut o fotografie cu părinții lui Amini îmbrățișându-se într-un spital din Teheran, unde fiica lor se afla în comă. Postarea fotografiei pe Twitter a fost prima știre despre cazul lui Amini. De asemenea, scrisoarea jurnaliștilor a îndemnat autoritățile să o elibereze pe Elahe Mohammadi, care a scris despre înmormântarea Mahsei Amini în orașul său natal Saqez, unde au început protestele care au cuprins ulterior țara.
Pe 28 octombrie, serviciile de informații iraniene au emis o declarație în care îi acuzau pe Hamedi și Mohammadi că sunt agenți CIA, parte a unui discurs justificativ al guvernului iranian care susține, fără dovezi, că Statele Unite și alte puteri occidentale se află în spatele tulburărilor pentru a-și motiva violența represiunilor.
Pe 29 octombrie, comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), Hossein Salami, a avertizat că „astăzi este ultima zi a revoltelor”. Avertismentul IRGC din 29 octombrie a venit în contextul în care Organizația Națiunilor Unite și-a exprimat „îngrijorarea crescândă” cu privire la rapoartele privind decesele în cadrul protestelor antisistem din Iran.
Ambasadorul Ucrainei îndeamnă Germania să nu-i adăpostească pe rușii care fug de mobilizare
Noul ambasador al Ucrainei în Germania, Oleksi Makeiev, a îndemnat Germania să nu adăpostească bărbații ruși care au fugit din țara lor pentru a evita mobilizarea militară, spunând că aceștia reprezintă un „risc de securitate”.
Dezertorii sunt „tineri care nu au regrete, dar care doresc totuși să evite serviciul militar”, a afirmat Makeiev într-un interviu acordat ziarului Bild am Sonntag publicat pe 30 octombrie.
Sute de mii de ruși au părăsit Rusia de când președintele Vladimir Putin a declarat mobilizarea militară la sfârșitul lunii septembrie. Makeiev și-a exprimat, de asemenea, recunoștința pentru sprijinul acordat de Germania Ucrainei în războiul actual cu Rusia, dar a declarat că Berlinul trebuie să acționeze „cu mai multă rapiditate”. „Când mă uit la acțiunile Germaniei în acest război, mă gândesc uneori: Seamănă cu o mașină sport germană care merge pe autostradă cu 30 de kilometri pe oră", a spus Makeyev. În cele din urmă, Germania ajută, „dar numai când este aproape prea târziu”, a adăugat el.
Makeiev a devenit ambasador al Ucrainei în Germania pe 24 octombrie, înlocuindu-l pe Andri Melnik, care a fost demis în iulie, având reputația de a critica dur Germania pentru ezitarea acesteia de a oferi ajutor militar Kievului.
Bilanțul atacului cu mașină-capcană din Somalia depășește 100 de morți
Președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, a declarat că cel puțin 100 de persoane au fost ucise în două atacuri cu mașină-capcană în capitala țării, Mogadiscio, pe 29 octombrie.
Vorbindu-le jurnaliștilor pe 30 octombrie la locul unde au avut loc atentatele cu bombă, Mohamud a adăugat că aproape 300 de persoane au fost rănite în atacul de la o intersecție rutieră aglomerată. „Le cerem partenerilor noștri internaționali și musulmanilor din întreaga lume să își trimită medicii aici, deoarece nu putem trimite toate victimele în afara țării pentru tratament”, a declarat Mohamud.
Gruparea teroristă Al-Shabaab, legată de Al-Qaeda, a revendicat responsabilitatea pentru atac, afirmând că a vizat Ministerul Educației pentru că ar fi primit sprijin din partea unor țări nemusulmane. Mohamud și alți oficiali de rang înalt s-au întâlnit la Mogadishu pentru a discuta despre extinderea eforturilor de combatere a extremismului violent și a grupului Al-Shabaab.
Statele Unite au descris Al-Shabaab ca fiind una dintre cele mai ucigătoare grupări din Al-Qaeda și au lovit taberele de antrenament și cartierul general al acestei organizații cu numeroase lovituri aeriene în ultimii ani. Personalul militar american a revenit în Somalia după ce fostul președinte american Donald Trump l-a retras în 2020. Atentatele cu mașină-capcană au avut loc în același loc unde peste 500 de persoane au fost ucise de un camion-capcană în 2017.
Altercații între poliție și demonstranți la un nou protest al Partidului Șor, la Chișinău (VIDEO)
Membrii și simpatizanții Partidului Șor au intrat în altercații cu poliția pentru a două a duminică la rând, mai mulți participanți la un marș antiguvernamental la Chișinău fiind reținuți, după ce au aruncat cu ouă și alte obiecte, pe 30 octombrie.
Altercațiile au avut loc la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Tighina. Poliția a blocat intersecția pentru a împiedica demonstranții să avanseze către Piața Marii Adunări Naționale. Corespondentul Europei Libere relatează că unii oameni din mulțime au aruncat cu prezervative umplute cu vopsea galbenă.
Înaintea demonstrației, poliția a spus că a reținut „pentru documentare” un grup de 40 de persoane, care ar fi „venit la întrunire cu scop de destabilizare”. Într-o postare pe canalul său din rețeaua Telegram, poliția afirmă că cei reținuți intenționau să racoleze „tineri cu constituție atletică”, că a observat printre participanții la protest „foști angajați ai forțelor de ordine”, care poartă panglici de culoare albastră la mână și care ar avea misiunea să coordoneze mulțimea. „Solicităm acestora respectarea legii” se mai spune în postarea de pe Telegram.
Demonstrația din 30 octombrie, a șaptea organizată de Partidul Șor în tot atâtea duminici, are loc după ce Statele Unite au spus că îl sancționează pe Ilan Șor și partidul populist al acestuia, dar și pe fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, pentru „corupție sistemică” și amestec în alegerile moldovene cu susținerea Kremlinului, pentru a deturna parcursul european al Republicii Moldova.
Șor și Plahotniuc au fugit din R. Moldova când Partidul Democrat a pierdut puterea, în 2019. La aflarea știrii despre sancțiunile americane, Plahotniuc a anunțat că revine în politica moldoveană, dar rămâne fizic la distanță din cauza dosarele penale împotriva sa.
Cu o săptămână mai devreme, poliția a împiedicat participanții la un alt marș al Partidului Șor să ajungă în Piața Marii Adunări Naționale. Zeci de presupuși organizatori ai protestelor se află în detenție sau arest la domiciliu, fiind acuzați de folosirea de surse nedeclarate pentru finanțarea demonstrațiilor.
Sâmbătă, 29 octombrie, a organizat proteste antiguvernamentale în mai multe localități și Partidul Socialiștilor.
SUA critică dur suspendarea exporturilor cu cereale din Ucraina
Statele Unite au criticat dur Rusia pentru suspendarea unui acord negociat de ONU pentru a facilita exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, afirmând că Moscova „transformă alimentele în arme, în războiul pe care l-a început”.
Într-o declarație din 30 octombrie, secretarul de stat american Antony Blinken a îndemnat, de asemenea, Moscova „să își reia participarea la această inițiativă”, adăugând că, de la sfârșitul lunii iulie, acordul a permis exportul a peste 9 milioane de tone de cereale și „a făcut să scadă prețurile în întreaga lume, ceea ce a fost extrem de important pentru țările cu venituri mici și medii”.
Pe 29 octombrie, Rusia l-a anunțat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, că suspendă acordul, deoarece susține că nu poate „garanta siguranța navelor civile” care călătoresc în cadrul pactului. De asemenea, Moscova a invocat „atacurile teroriste” împotriva Flotei sale din Marea Neagră, din apropierea regiunii ucrainene ocupate Crimeea ca motiv pentru suspendarea programului alimentar.
Într-o alocuțiune video în aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit această decizie „o încercare făcută fățiș de Rusia de a reveni la amenințarea foametei pe scară largă pentru Africa, pentru Asia”. Zelenski a cerut ca Rusia să fie expulzată din Grupul celor 20 de economii globale de vârf (G20).
Președintele SUA, Joe Biden, a calificat decizia Moscovei drept „pur și simplu scandaloasă”.
Acordul privind cerealele din 22 iulie trebuia să dureze 120 de zile, cu opțiunea de reînnoire la 19 noiembrie „dacă nicio parte nu obiectează”, a declarat ONU pe 28 octombrie.
Marea Britanie neagă afirmația Rusiei că marina britanică ar fi sabotat conductele Nord Stream
Marea Britanie a negat pe 29 octombrie acuzația lansată de Ministerul rus al Apărării care susține că personalul marinei britanice ar fi aruncat în aer luna trecută gazoductele Nord Stream.
Ministerul britanic al Apărării a declarat că acuzația Rusiei a fost concepută pentru a „distrage atenția de la modul dezastruos în care au gestionat invazia ilegală din Ucraina”. În declarație se spune că „povestea inventată spune mai multe despre conflictele care au loc în interiorul guvernului rus decât despre Occident”.
Rusia a acuzat anterior Occidentul pentru exploziile din septembrie, care au provocat distrugerea conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Suedia și Danemarca au ajuns la concluzia că patru scurgeri de pe conductele respective au fost produse de explozii, dar nu au spus cine ar putea fi responsabil.
Rusia a acuzat Ucraina că a efectuat un atac „masiv” cu drone mai devreme, pe 29 octombrie, asupra navelor din flota sa din Marea Neagră și că aceiași „specialiști britanici” care au efectuat atacul asupra conductelor au ajutat la antrenarea forțelor ucrainene pentru a efectua atacul cu drone. Armata ucraineană nu a comentat acuzațiile Rusiei.
Zeci de prizonieri, eliberați în cel mai recent schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia
Ucraina și Rusia au efectuat un alt schimb de prizonieri, a declarat șeful de cabinet al președintelui ucrainean la 29 octombrie, precizând că acțiunea a dus la eliberarea a 52 de cetățeni ucraineni.
Andri Iermak a anunțat schimbul pe Telegram. El a precizat că printre ucrainenii implicați în acest schimb se numără „ofițeri, medici, sergenți și soldați”. Printre membrii grupului se numără șeful departamentului de chirurgie al spitalului militar din Mariupol, care se afla în oțelăria Azovstal, și un tânăr chirurg militar al unui spital militar mobil ucrainean, a precizat Iermak.
Soldații ucraineni au fost evacuați din Mariupol, cedând Rusiei un oraș strategic
Combinatul siderurgic Azovstal din orașul portuar ucrainean Mariupol a fost sub asediu timp de săptămâni până când forțele rusești l-au cucerit în luna mai, luând în captivitate sute de ucraineni. Mai mulți dintre aceștia au fost eliberați în cadrul unor recente schimburi de prizonieri.
Denis Pușilin, administratorul teritoriului autointitulat Republica Populară Donețk, a declarat că a avut loc un schimb de prizonieri cu Ucraina și a precizat că fiecare parte eliberează 50 de prizonieri.
Ministerul rus al Apărării a declarat că 50 de militari au fost restituiți, adăugând că aceștia eraeu „în pericol de moarte în captivitate”. Aceștia urmau să fie transportați la Moscova de către armata rusă pentru tratament și reabilitare, se arată într-o declarație a ministerului.
UE îndeamnă Kosovo să aloce mai mult timp pentru conversia plăcuțelor de înmatriculare sârbești
Uniunea Europeană a îndemnat Kosovo să acorde mai mult timp pentru eliminarea treptată a vechilor plăcuțe de înmatriculare sârbești folosite încă de etnicii sârbi din țară.
Nabila Massrali, purtător de cuvânt pentru afaceri externe și securitate în cadrul Comisiei Europene, a declarat că Kosovo ar trebui să permită o perioadă de tranziție mai lungă. Ea a afirmat pe 29 octombrie că adoptarea acestei politici a fost „sfatul constant” dat autorităților din Kosovo de către cei mai apropiați parteneri ai săi, inclusiv UE și Statele Unite. Ea a declarat că este „dezamăgitor” faptul că acest sfat nu a fost urmat.
Comentariul ei a fost făcut la o zi după ce prim-ministrul Albin Kurti a dezvăluit un plan de introducere a unei noi reguli de înregistrare a plăcuțelor de înmatriculare, conform căreia eliminarea treptată a plăcuțelor de înmatriculare va avea loc treptat. Planul prevede ca toate plăcuțele să fie convertite până la 21 aprilie.
Uniunea Europeană a declarat că Kosovo are dreptul de a elimina treptat vechile plăcuțe de înmatriculare și că a făcut un pas în direcția corectă, dar a indicat un acord din 2016 care prevedea un termen de 12 luni pentru acest proces, despre care a spus că nu a fost respectat.
Cel puțin 146 de persoane au murit de Halloween pe o stradă din Seoul
Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, a declarat doliu național, după tragedia de la petrecerea de Halloween din Seoul în care au murit 151 de persoane, iar 82 au fost rănite.
Cel puțin 146 de persoane au fost ucise și alte 150 au fost rănite într-o busculadă care a avut loc în timpul festivităților de Halloween din Seoul, potrivit autorităților sud-coreene. Printre persoanele care au murit se află și 19 străini.
Oficialii spun că victimele au fost strivite după ce o mare mulțime de participanți la sărbătoare a început să se împingă pe o alee îngustă din apropierea unui hotel care este un loc important de distracții în Seoul.
Choi Seong-beom, șeful departamentului de pompieri Yongsan din Seoul, a declarat că un număr nespecificat dintre răniți se află în stare critică, iar numărul morților ar putea crește. Tragedia a avut loc în cartierul Itaewon, renumit pentru atracțiile sale nocturne, după ce, potrivit rapoartelor, mulțimea s-a revărsat pe o stradă laterală îngustă.
Aproximativ 100 000 de persoane s-au adunat la festivitățile de Halloween, a relatat presa locală. Evenimentul a fost cel mai mare de la începutul pandemiei, în urma relaxării restricțiilor COVID-19 din ultimele luni. Peste 800 de lucrători de urgență și ofițeri de poliție din întreaga națiune, inclusiv tot personalul disponibil în Seul, au fost desfășurați pe străzi pentru a trata răniții.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a făcut o declarație în care a cerut oficialilor să asigure un tratament rapid pentru răniți și să revizuiască siguranța locurilor de festivitate.
Zelenski solicită un răspuns ferm la suspendarea de către Rusia a acordului de export de cereale
Anunțul Rusiei privind suspendarea participării la un acord de export de cereale din Marea Neagră necesită un răspuns internațional puternic din partea Națiunilor Unite și a Grupului celor 20 de economii majore (G20), a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 29 octombrie.
„Aceasta este o încercare complet transparentă a Rusiei de a reveni la amenințarea foametei pe scară largă pentru Africa, pentru Asia", a declarat Zelenski într-un discurs video. „De ce poate o mână de oameni undeva la Kremlin să decidă dacă va exista hrană pe mesele oamenilor din Egipt sau Bangladesh?” - s-a întrebat Zelenski. Președintele SUA, Joe Biden, a denunțat decizia Rusiei ca fiind „pur și simplu scandaloasă”.
Rusia a suspendat acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile din Marea Neagră, după ce o navă de război rusă a fost avariată în orașul portuar Sevastopol în timpul atacurilor cu drone din peninsula Crimeea, anexată de Rusia. Ministerul rus al Apărării a invocat „atacurile teroriste” asupra Flotei sale din Marea Neagră ca motiv pentru suspendarea acordului, la care s-a ajuns în urmă cu trei luni pentru a stopa criza mondială a foamei. Din cauza atacurilor cu drone asupra navelor rusești din coridorul protejat din Marea Neagră, Rusia „nu poate garanta [siguranța] navelor civile care călătoresc în cadrul inițiativei [din Marea Neagră]”, i-a scris sâmbătă ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, i-a scris sâmbătă secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Organizația Națiunilor Unite a îndemnat Rusia să nu se retragă din acord și a declarat că negocierile cu Rusia sunt în curs de desfășurare.
Kremlinul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să se reunească pe 31 octombrie pentru a discuta despre un presupus atac asupra flotei sale din Marea Neagră, a declarat adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski.
Kremlinul suspendă acordul privind exportul de cereale pe Marea Neagră
Rusia a suspendat acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile din Marea Neagră, după ce o navă de război rusă a fost avariată în orașul-port Sevastopol, în timpul unor atacuri cu drone în peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
Ministerul rus al Apărării a invocat „atacuri teroriste” asupra Flotei sale din Marea Neagră ca motiv pentru suspendarea acordului la care s-a ajuns în urmă cu trei luni pentru a stopa o criză globală a foamei. Ambasadorul rus la ONU, Vassili Nebenzia, i-a scris lui Antonio Guterres, secretarul general ONU că, din cauza atacurilor cu drone asupra navelor rusești din coridorul protejat din Marea Neagră, Rusia „nu poate garanta [siguranța] navelor civile care călătoresc în cadrul inițiativei [Mării Negre]”. De aceea, Moscova suspendă acordul din iulie „pentru o perioadă nedeterminată”, a precizat el în scrisoarea pusă la dispoziția presei.
Un purtător de cuvânt al ONU a confirmat că organismul cu sediul la New York a fost „în contact cu autoritățile ruse în această chestiune.”
Ministrul ucrainean de externe a declarat că Rusia „folosește un pretext fals” pentru a bloca acordul privind cerealele. Secretarul de stat american Antony Blinken a îndemnat Rusia să mențină în funcțiune exporturile „esențiale, care salvează vieți”. „Orice acțiune a Rusiei de a întrerupe aceste exporturi critice de cereale este, în esență, o declarație potrivit căreia oamenii și familiile din întreaga lume ar trebui să plătească mai mult pentru alimente sau să sufere de foame”, a declarat Blinken într-o declarație. „Prin suspendarea acestui acord, Rusia transformă din nou alimentele în arme în războiul pe care l-a început”, a spus Blinken.
Comisar european: Activele rusești înghețate valorează 17 miliarde de euro
Uniunea Europeană a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro de când Moscova a invadat Ucraina în februarie, a declarat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, într-un interviu publicat pe 29 octombrie.
Cifra a crescut față de cele aproximativ 13,8 miliarde de euro „de la oligarhi și alte entități” pe care anunța Didier Reynders că le-a înghețat, în principal în cinci țări.
„Până în prezent, au fost blocate activele a 90 de persoane, peste 17 miliarde de euro în șapte state membre, inclusiv 2,2 miliarde de euro în Germania", a declarat el pentru grupul de ziare Funke media.
UE a adoptat opt pachete de sancțiuni de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în urmă cu opt luni. Oficialii ucraineni au cerut ca activele să fie folosite pentru ca ucrainenii să-și reconstruiască țara după război.
„Dacă este vorba de bani murdari confiscați de UE, este posibil să fie transferați către un fond de compensare pentru Ucraina", a declarat Reynders în interviu. „Această sumă este departe de a fi suficientă pentru a finanța reconstrucția”, a adăugat el.
Separat, Reynders a declarat pentru ziarul Hamburger Abendblatt că anul acesta ar putea avea loc primele procese pentru crime de război legate de războiul din Ucraina. „Dacă procurorii vor să înceapă la cel mai înalt nivel, lăsați-i să o facă”, a spus el. Reynders a declarat că este „destul de sigur” că primele procese pentru crime de război ale suspecților ruși vor începe anul acesta la Curtea Penală Internațională.
Socialiștii desfășoară proteste antiguvernamentale în localități din Moldova
Acțiuni de protest organizate astăzi în circa 20 de centre raionale au desfășurat în această sâmbătă membrii și simpatizanții PSRM. Aceștia au cerut demisia guvernării și au cerut încetarea „presiunilor asupra autorităților publice locale și a persoanelor incomode.”
Acțiunile de protest vor continua și duminică, a anunțat formațiunea politică.
Protestatarii, care în unele localități au fost puțini la număr, au purtat pancarte pe care erau inscripționate lozinci: „Jos Maia Sandu”, „PAS sinonim cu sărăcia”, „Jos prețurile”, „Opriți haosul”, „Stop genocidului” ș.a.
La protestele organizate, socialiștii au condamnat ceea ce ei au numit presiuni exercitate de actuala conducere a țării asupra aleșilor locali și asupra celor care „au o atitudine critică față de politicile antisociale și antistatale ale guvernării.”
În orașul Bălți, socialiștii au protestat în preajma monumentului „Tancul” din centrul localității, unde vorbitorii, printre care s-au numărat, deputați și fruntași ai PSRM, au declarat că „guvernarea a adus țara la sapă de lemn.”
Parlamentarul socialist Alexandr Nesterovski a acuzat că „Moldova este o țară capturată de dictatori care nu se gândesc la popor și fac totul ca să o lichideze.”
Nici Președinția, nici partidul de guvernare PAS nu au comentat, deocamdată, acuzațiile și acțiunile de protest ale socialiștilor.
Recent, opt partide de opoziție parlamentare și extraparlamentare au prezentat la Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei o adresare în care semnalează abuzuri ale ale guvernării PAS în raport cu unii aleși locali.
