Ştiri
A.Guterres avertizează: Omenirea este la „o greșeală” distanță de un conflict nuclear
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut națiunilor lumii să „îndrepte omenirea într-o nouă direcție”, liberă de arme nucleare, deoarece tensiunile geopolitice în creștere au adus omenirea la numai „o eroare distanță de anihilarea nucleară”.
„Până acum am fost extraordinar de norocoși. Dar norocul nu este o strategie. Nici nu este un scut împotriva tensiunilor geopolitice care se transformă în conflict nuclear", a declarat Guterres pe 1 august, la începutul celei de-a zecea conferințe de revizuire a Tratatului de Neproliferare Nuclerară ( Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons, NPT).
Semnat în 1968 și în vigoare din 1970, tratatul are ca scop prevenirea răspândirii tehnologiei de fabricare a armelor nucleare, promovarea cooperării în utilizarea pașnică a energiei nucleare și promovarea renunțării la armament atomic.
Este singurul tratat obligatoriu, dintr-o serie de acorduri privind neproliferarea nucleară.
Secretarul general ONU a avertizat însă că în prezent, lumea se confruntă cu „un pericol nuclear nemaivăzut de la apogeul Războiului Rece”, deoarece războiul dintre Rusia și Ucraina riscă să se extindă, atrăgând și Occidentul în acest conflict.
Președintele rus Vladimir Putin s-a adresat conferinței într-o scrisoare, afirmând că nu pot exista învingători într-un război nuclear şi că un asemenea război nu trebuie pornit niciodată.
Preocuparea internaţională privind riscul confruntării nucleare a crescut de la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie. La vremea respectivă, Putin s-a referit la arsenalul nuclear al Rusiei şi a avertizat puterile străine eventual ostile la adresa Rusiei să se abţină de la orice tentativă de a interveni.
Câteva zile mai târziu, a ordonat ca forţele nucleare ale Rusiei să fie plasate în stare de alertă.
Rusia, a cărei doctrină militară permite utilizarea armelor nucleare în eventualitatea unei ameninţări existenţiale la adresa statului rus. a acuzat Occidentul că duce un „război prin intermediari” împotriva sa, înarmând Ucraina şi impunând sancţiuni Moscovei.
Marina Tauber rămâne în arest
Judecătorii Curții de Apel Chișinău au respins ca nefondat recursul depus de avocații deputatei Partidului Șor Marina Tauber și au menținut în vigoare hotărârea Judecătoriei Ciocana, din 23 iulie, prin care aceasta a fost plasată în arest preventiv.
Escortată în instanță, Marina Tauber a spus că avocații săi au adus „multe argumente că n-ar trebui să stea în închisoare” și că deținerea sa ar fi ilegală.
În timpul ședinței de judecată, susținătorii săi au protestat în fața Curții de Apel. O manifestație similară a avut loc pe 28 iulie când urma să fie inițial examinat recursul, dar ședința fusese amânată.
Anterior, deputații Partidului Șor și din Partidul Comuniștilor au trimis Curții de Apel Chișinău garanții personale că Marina Tauber nu se va eschiva de la urmărirea penală și au cerut eliberarea ei din arest preventiv.
Vicepreședintă a Partidului Șor, Marina Tauber a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută pentru 72 de ore pe 21 iulie, iar pe 23 iulie a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, pentru 30 de zile.
Ea este acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului Șor și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Se ridică blocadele de la frontiera dintre Kosovo și Serbia
Autoritățile din Kosovo, fostă regiune din Serbia care și-a proclamat independența în 2008, au decis luni 1 august să amâne cu 30 de zile aplicarea unor decizii controversate, care duminică au provocat revolta multor sârbi din nordul Kosovo și blocarea drumurilor și trecerilor de graniță. De astăzi urma să intre în vigoare obligtivitatea de a începe schimbarea plăcuțelor de înmatriculare sârbești cu cele kosovare.
Toți cei care intră din Serbia în Kosovo cu acte de indentitate sârbești primesc pe perioada șederii acte similare eliberate de Priștina. Amânarea a fost însă condiționată de ridicarea blocadelor, iar acolo unde trecerile de graniță nu au fost încă redeschise (este vorba de două din patru), autoritățile kosovare au început să emită actele temporare de indentitate, înlocuindu-le pe cele sârbești, a anunțat ministerul de interne de la Pristina, relatează redacția petru Balcani a Europei Libere.
Premierul kosovar Albin Kurtia a explicat pe 31 iulie că cele două măsuri sunt luate în reciprocitate, ținând cont de faptul că Serbia nu recunoaște independența Kosovo și nici dreptul autorităților de la Pristina de a impune măsuri care exprimă statalitatea, cum ar fi emiterea de acte de identitate sau plăcuțe de înmatriculare a vehicolelor.
În Rusia se prelungesc restricțiile privind retragerile în valută
Banca Centrală a Rusiei a prelungit până în martie anul viitor restricțiile privind retragerile de valută din conturile bancare, impuse pe fondul izolării financiare a țării. De la lansarea invaziei ruse în Ucraina, Occidentul a adoptat o serie de sancțiuni dure la adresa sistemului bancar al Rusiei, scos între altele din aranjamentul de transferuri internaționale SWIFT.
Banca Centrală a precizat că restricțiile vor rămâne în vigoare cel puțin până la 9 martie 2023.
În acest moment, clienții băncilor din Rusia nu pot retrage mai mult de 10.000 USD sau echivalentul sumei în euro. Sumele peste acest prag pot fi retrase numai în ruble, și la o rată stabilită de Banca Centrală. De asemenea, pot fi retrași numai banii care au fost depuși în conturi bancare înainte de 9 martie 2022.
Pe de altă parte, băncile pot vinde doar dolari și euro care au fost obținuți înainte de 9 martie a acestui an. Companiile străine și nerezidenții din Rusia au o interdicție totală de a retrage dolari și/sau euro. Măsurile au fost introduse pentru susținerea rublei în fața sancțiunilor.
Nou ajutor financiar pentru Ucraina: un miliard de euro din partea UE
Uniunea Europeană a trimis Ucrainei un ajutor financiar de 1 miliard de euro, sumă menită să sprijine direct bugetul țării, confruntată de cinci luni cu războiul provocat de invazia rusă.
Premierul ucrainean Denis Şmîgal, citat de Reuters, a precizat că miliardul face parte dintr-un pachet mai amplu de 9 miliarde de euro, și este vărsat în două tranșe egale în contul Băncii Centrale a Ucrainei.
Consiliul European a aprobat la 12 iulie acordarea unei asistenţe macrofinanciare de 1 miliard de euro Ucrainei în sprijinul economiei acesteia în contextul în care ţara trebuie să facă faţă invaziei brutale a Rusiei.
UE și NATO au salutat reluarea exporturilor de cereale ucrainene
Uniunea Europeană şi Alianța Nord-Atlantică au salutat plecarea din Ucraina a unei prime nave cu cereale şi au cerut „aplicarea integrală" a acordului de la Istanbul, privind reluarea exporturilor ucrainene.
„Aliaţii NATO susţin cu fermitate aplicarea integrală a acordului vizând atenuarea crizei alimentare mondiale provocate de războiul Rusiei în Ucraina", a subliniat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.
Acordul semnat pe 22 iulie la Istanbul între Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU permite reluarea exporturilor ucrainene sub supervizare internaţională.
Un acord similar semnat simultan garantează Moscovei exportul produselor agricole şi îngrăşămintelor sale.
Deputat socialist, acuzat de îmbogățire ilicită
Deputatul socialist Corneliu Furculiță a fost audiat de Procuratura Anticorupție luni 1 august în calitate de învinuit într-o cauză penală pornită pentru îmbogățire ilicită. El pledează nevinovat.
Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Mariana Cherpec, a precizat pentru Europa Liberă că deputatul a refuzat să facă declarații referitoare la circumstanțele cazului investigat, iar în privința lui a fost luată măsura procesuală de constrângere sub forma de obligarea de a se prezenta la procuratură. Deocamdată nu a fost necesară ridicarea imunității parlamentare a precizat Cherpec. Potrivit ei, procurorii vor solicita acest lucru dacă va fi necesar de efectuat percheziții, arestări sau în momentul transmiterii dosarului în instanța de judecată.
Socialistul nu a răspuns la telefon pentru a oferi o reacție la acest dosar, însă în luna mai, într-o postare pe o rețea de socializate, el a scris că are informații că procurorii urmează să-i deschidă un dosar. „Acțiunile respective au ca scop de a mă intimida politic, dat fiind că sunt vicepreședintele celei mai mari fracțiuni de opoziție și fondator al unor surse media”, afirma Furculiță.
Potrivit profilului realizat de jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova, Corneliu Furculiță este unul dintre sponsorii importanți ai Partidului Socialiștilor și persoană de încredere a fostului președinte Igor Dodon. Este deputat din 2014, pentru al treilea mandat consecutiv. De asemenea, Furculiță deține compania Exclusiv Media, proprietara posturilor Accent TV, TNT Exclusiv TV, NTV Moldova și ziarului de limbă rusă „Argumentî i faktî”.
RISE Moldova a arătat că Exclusiv Media, firma la care este angajată și soția ex-președintelui Dodon, apare în schema prin care socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă și creată în unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. Miza: un transfer de peste 30 de milioane de lei. Banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din 2016, prin Exclusiv Media. Milioane de lei au ajuns din această companie la sponsori ai partidului, în baza unor contracte de împrumut.
În aprilie 2022, și deputatul socialist Radu Mudreac a fost învinuit într-un dosar de îmbogățire ilicită, fiind lipsit de imunitate parlamentară. El este acuzat că, în calitate de administrator al unui SRL, ar fi investit bani dobândiți ilicit în construcția unui imobil din Chișinău.
Peste 500 de asistenți personali, angajați din banii confiscați de la Luca Filat
Banii confiscați în 2021 de către guvernul Marii Britanii de la Luca Filat, fiul fostului premier moldovean condamnat pentru corupție, au fost folosiți pentru remunerarea asistenților personali care îngrijesc persoane cu dizabilități severe, anunță guvernul de la Chișinău.
În septembrie 2021, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a semnat cu ambasadorul Marii Britanii un memorandum de înțelegere privind returnarea a 458.068 de lire sterline confiscate de la Luca Filat. Cu acești bani au fost angajați 543 de asistenți personali pentru o perioadă de 4 luni, însă majoritatea îngrijitorilor continuă să lucreze fie datorită finanțării suplimentare de la bugetul de stat, fie datorită alocărilor din bugetele raionale.
La nivel de țară, cererea pentru angajarea asistenților personali depășește posibilitățile bugetare. Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în prezent, sunt angajați peste 5.000 de asistenți personali, plătiți din Fondul de Susținere a Populației și din bugetele locale, însă alți 3.500 așteaptă să fie angajați.
Autoritățile britanice au sechestrat în 2019, iar apoi au confiscat banii de la Luca Filat, după ce acesta nu a putut dovedi proveniența lor. Luca Filat s-a stabilit la Londra în 2016, la 21 de ani, ca să studieze, atrăgând atenția autorităților specializate în oligarhi străini cu cheltuielile și proprietățile sale extravagante, inclusiv un automobil Bentley de 200.000 de lire, în condițiile în care nu avea venituri cunoscute în Marea Britanie.
Tot în 2016, fostul premier Vlad Filat a fost condamnat în R. Moldova la 9 ani de închisoare într-un dosar de corupție. Filat a fost eliberat din detenție înainte de termen, în decembrie 2019, în baza legislației care permite scurtarea pedepsei din cauza condițiilor de detenție proaste.
Deputații Șor și comuniști garantează că Marina Tauber nu va fugi de justiție
Deputații Partidului Șor și din Partidul Comuniștilor au trimis Curții de Apel Chișinău garanții personale că Marina Tauber nu se va eschiva de la urmărirea penală și cer eliberarea ei din arest preventiv.
Scrisoarea a fost semnată de deputații Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Inga Sibova, Diana Caraman, Veaceslav Nigai și de colegii Marinei Tauber din fracțiunea Partidului Șor: Denis Ulanov, Petru Jardan, Reghina Apostolova și Vadim Fotescu.
Semnatarii dau asigurări că Marina Tauber se va prezenta în fața procurorilor și a judecătorilor de fiecare dată când va fi citată și susțin că acuzațiile care i se aduc „sunt determinate de motive politice”.
La rândul său, Marina Tauber a transmis o scrisoare ambasadorilor acreditați în R. Moldova în care se plânge că guvernarea PAS a comis o serie de abuzuri la adresa sa, cum ar fi îngrădirea dreptului la un proces echitabil, imixtiune în justiție și măsuri disproporționate în raport cu un deputat.
Potrivit Codului de procedură penală, garanţia personală constă în angajamentul în scris pe care persoane demne de încredere şi-l iau în sensul că, prin autoritatea lor şi suma bănească depusă, garantează comportamentul respectiv al bănuitului, învinuitului sau inculpatului, inclusiv respectarea ordinii publice şi prezentarea lui când va fi citat de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. Numărul garanţilor nu poate fi mai mic de doi şi mai mare de cinci.
La prezentarea în scris a garanţiei, fiecare garant concomitent depune la contul de depozit al procuraturii sau al instanţei de judecată o sumă bănească de la 50 la 300 unităţi convenţionale, adică între 2.500 și 15.000 de lei.
Vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută pe 21 iulie, aflându-se în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Ea este acuzată de acceptarea cu bună știință a finanțării Partidului Șor de către un grup criminal organizat și pentru falsificarea raportului financiar al formațiunii.
Prietenii lui Anatoli Ciubais susțin că acesta este bolnav, internat într-un spital european
Cunoscutul reformator post-sovietic Anatoli Ciubais, care a părăsit Rusia după ce Kremlinul a ordonat invadarea Ucrainei, se află la terapie intensivă într-un spital european. Moderatoarea TV rusă Ksenia Sobciak, o prietenă a lui Ciubais, a scris pe 31 iulie pe Telegram că a vorbit cu soția lui Ciubais, Avdotia, care i-a spus că acesta suferă de sindromul Guillain-Barré. Ea nu a precizat unde este tratat. Guillain-Barré este o afecțiune rară în care sistemul imunitar al organismului atacă nervii. Sobciak l-a citat pe Ciubais spunând că starea lui era „moderată, stabilă”. Starea de sănătate a lui Ciubais sau locul unde se află nu au putut fi confirmate încă de agențiile de presă.
Înainte de a părăsi Rusia, în martie, Ciubais a demisionat din funcția de consilier al președintelui rus Vladimir Putin pentru dezvoltare stabilă, fără a oferi un motiv pentru această decizie. Mulți observatori au speculat că aceasta ar putea semnala cel mai important protest de profil din interiorul Kremlinului împotriva invaziei neprovocate a Moscovei în Ucraina.
Veronica Dragalin, fostă procuroare în SUA, preia oficial șefia Procuraturii Anticorupție
Veronica Dragalin își începe activitatea în funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție (PA) de la Chișinău de luni, 1 august.
Dragalin a fost prezentată astăzi angajaților PA, în cadrul unui eveniment la care au luat parte și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, și procurorul general interimar, Dumitru Robu.
Fostă procuroare-adjunctă în districtul central al Californiei, Statele Unite ale Americii, Dragalin a revenit în Republica Moldova după ce a câștigat un concurs pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, organizat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).
Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, membru din oficiu al comisiei care a participat la selectarea candidatului pentru șefia PA, și-a exprimat încrederea că Veronica Dragalin „va face ca Procuratura Anticorupție să devină o instituție puternică și rezistentă în timp, indiferent de schimbările politice sau guvernamentale din țară”.
În fața Veronicăi Dragalin sunt mai multe provocări, printre care reformarea PA și combaterea corupției mari.
„Știu că drumul nu va fi ușor, dar ași vrea să contribui la o schimbare fundamentală și necesară în combaterea corupției”, a menționat Veronica Dragalin în scrisoarea sa de motivare, depusă la concurs.
Originară din R. Moldova, Drăgălin, fostă procuroare federală în SUA, este fiica Elenei Drăgălin, fondatoarea organizației Moldova AID și a Moldovan-American Convention, și a fost stabilită cu familia de mai multă vreme în SUA.
Conform CV-ului depus în competiție, Veronica Dragalin a fost 2019 câștigătoarea Premiului „Cazul Anului” din partea Biroului Alcool, Tutun, Arme și Explozibili (ATF), iar în anul 2020, a obținut Premiul Directorului FBI.
Iranul spune că poate fabrica bomba atomică, dar nu are intenția să o facă
Șeful Organizației Iraniene pentru Energie Atomică, Mohammad Eslami, a declarat pe 1 august că Republica Islamică are capacitatea tehnică de a produce o bombă nucleară, dar nu are nicio intenție de a face acest lucru, relatează agenția semioficială de presă Fars.
Eslami a reiterat comentariile făcute luna trecută de Kamal Harrazi, un consilier de rang înalt al liderului suprem, ayatollahul Ali Hamenei.
Iranul îmbogățește deja uraniu până la o puritate fisionabilă de până la 60%, cu mult peste limita de 3,67% stabilită în cadrul acordului nuclear încheiat de Teheran cu puterile mondiale în 2015. Uraniul îmbogățit până la 90 la sută poate fi utilizat în construcția unei arme nucleare.
Fostul președinte american Donald Trump a retras unilateral Statele Unite din acord în 2018, reintroducând sancțiuni dure împotriva Iranului.
Teheranul a abandonat treptat respectarea prevederilor acordului. Discuțiile pentru restabilirea acordului sunt în impas din aprilie.
Reluarea exporturilor de cereale ucrainene: „O ușurare pentru toată lumea” (D. Kuleba)
Primul transport de cereale ucrainene a părăsit portul Odesa în dimineața zilei de 1 august, au anunțat Ucraina și Turcia, pe fondul relatărilor privind intensificarea bombardamentelor rusești în sudul Ucrainei.
Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că nava transportoare Razoni, care arborează pavilion de Sierra Leone, a părăsit Odesa în dimineața zilei de 1 august, iar Ministerul Apărării din Turcia a precizat într-o declarație că nava este așteptată la Istanbul pe 2 august.
„Prima navă de cereale de la #AgresiuneaRusă a părăsit portul. Mulțumită sprijinului tuturor țărilor partenere & @ONU, am reușit să punem în aplicare pe deplin acordul semnat la Istanbul", a scris Kubrakov pe Twitter.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a salutat, la rândul său, plecarea primului transport de cereale ca fiind o „ușurare pentru lume”.
„Zi de ușurare pentru lume, în special pentru prietenii noștri din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, când primul transport de cereale ucrainene părăsește Odesa după luni de blocadă rusească. Ucraina a fost întotdeauna un partener de încredere și va rămâne unul în cazul în care Rusia își va respecta partea sa de înțelegere”, a scris Kuleba pe Twitter.
Plecarea primului vas încărcat cu cereale ucrainene a fost salutată și de purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, care a adăugat că reluarea exporturilor este şi „o bună ocazie de a testa eficienţa” înţelegerii încheiate de Moscova cu Kievul, în urma medierii ONU.
Centrul Comun de Coordonare, organizația cu sediul la Istanbul care supervizează exporturile, a declarat că Razoni transportă „peste 26.000 de tone" de porumb.
Șeful ONU, Antonio Guterres, a salutat „călduros" vestea, a declarat un purtător de cuvânt la 1 august.
„Secretarul general speră că aceasta va fi prima dintre numeroasele nave comerciale care se vor deplasa în conformitate cu inițiativa semnată și că acest lucru va aduce stabilitatea și ușurarea atât de necesare pentru securitatea alimentară mondială, în special în cele mai fragile contexte umanitare", a declarat ONU într-un comunicat.
Ucraina și Rusia au semnat acorduri cu Turcia și Națiunile Unite la 22 iulie pentru a permite exporturile prin trei dintre porturile ucrainene - Odesa, Cernomorsk și Iujne - care au fost blocate de când Rusia a lansat invazia Ucrainei la sfârșitul lunii februarie. Acordul a deschis calea pentru transportul a milioane de tone de cereale și îngrășăminte, în timp ce o mare parte a lumii se află în pragul unei crize alimentare majore.
Din cauza războiului, în silozuri sunt blocate aproape 20 de milioane de tone de cereale, la care se va adăuga în curând noua recoltă. În cele cinci luni de război, Ucraina, cu sprijinul aliații săi occidentali, nu a reușit să exporte decât aproximativ o zecime din volumul de dinainte de război, pe căi alternative, feroviare, fluviale și rutiere.
Ministrul ucrainean al Infrastructurii a precizat luni că încă 16 nave încărcate cu cereale așteaptă să plece săptămâna aceasta, dacă primul transport se desfășoară fără incidente.
Ucraina și Rusia, ale cărei exporturi au fost afectate de sancțiuni, furnizează mai mult de un sfert din grâul mondial, iar Rusia este și un furnizor major de îngrășăminte. Ucraina este și un important exportator de orz, porumb și floarea soarelui.
Dacă acordul de la Istanbul funcționează, prețul alimentelor ar putea să scadă treptat, și ar face să crească veniturile Ucrainei, pentru că potrivit ministrului Agriculturii, Mikola Solski, citat de New York Times, în silozurile ucrainene sunt depozitate cereale în valoare de 10 miliarde de dolari, iar recolta care urmează ar adăuga încă 20 de miliarde de dolari.
Nancy Pelosi vizitează Asia fără a menționa o posibilă oprire în Taiwan
Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților a SUA, a plecat într-un turneu în Asia, dar nu este clar dacă se va opri în Taiwan. Beijingul a avertizat că o asemenea vizită ar fi considerată o provocare.
O declarație publicată de biroul lui Pelosi la 31 iulie a anunțat vizite în Singapore, Malaezia, Coreea de Sud și Japonia. China și-a exprimat nemulțumirea în urma informațiilor din presă potrivit cărora Pelosi s-ar putea opri în Taiwan, despre care China continentală, condusă de comuniști, susține că este o provincie rebelă, și nu un stat independent.
Președintele american Joe Biden și președintele chinez Xi Jinping au discutat pe 28 iulie despre tensiunile legate de Taiwan într-o convorbire telefonică care a durat mai mult de două ore. Administrația americană a precizat că Biden a subliniat că politica Statelor Unite privind Taiwanul nu s-a schimbat, adăugând că Statele Unite „se opun cu fermitate eforturilor unilaterale de a schimba status quo-ul sau de a submina pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan”.
Conform versiunii publicate de Beijing, Xi a subliniat în timpul acestei convorbiri pretențiile Chinei asupra insulei, care are un guvern democratic de zeci de ani.
Pentru prima dată din aprilie, în Rusia s-au înregistrat peste 12 000 cazuri de COVID zilnic
Rusia a înregistrat peste 12 000 de cazuri de COVID pe zi, pentru prima dată din 10 aprilie. La Sankt Petersburg numărul celor pozitivi la coronavirus a depășit 1500, pentru prima dată din 17 martie.
Grupul operativ de combatere a coronavirusului din Federația Rusă a declarat la 31 iulie că numărul cazurilor confirmate în întreaga țară a crescut cu 12 248 față de ziua precedentă, față de 11 422 de cazuri noi în ziua precedentă. Sankt-Petersburg, al doilea oraș ca mărime din Rusia, a raportat că numărul noilor infecții cu coronavirus a crescut cu 1596 în ultimele 24 de ore, față de 1457 și 1272 în cele două zile precedente. De la începutul pandemiei, în Sankt Petersburg au fost înregistrate 1 553 762 de cazuri și 34 334 de decese.
Numărul de noi cazuri confirmate la Moscova a crescut cu 3888 în ultimele 24 de ore, de la 3682 în ziua precedentă. Capitala a înregistrat 2 815256 de cazuri confirmate de la începutul crizei coronavirusului. De la începutul pandemiei, în Rusia au fost depistate 18 589 221 de cazuri, iar numărul celor decedați se ridică la 382 395.
Polonia: 5,15 milioane de refugiați ucraineni de la începutul războiului
Autoritățile poloneze de frontieră au declarat că 5,15 milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina devastată de război în Polonia de la începutul invaziei rusești, pe 24 februarie. În aceeași perioadă, 3,25 milioane de ucraineni s-au întors în țara lor de origine, au declarat oficialii pe 31 iulie.
Pe 30 iulie, numărul celor care au trecut granița în Polonia a fost de 25 400, în timp ce 29 900 au făcut călătoria din Polonia înapoi în Ucraina, au adăugat oficialii. La Varșovia, la 30 iulie, muzicianul britanic Sting a întrerupt un concert pentru a avertiza publicul că democrația este atacată în întreaga lume și pentru a denunța războiul din Ucraina ca fiind „o absurditate bazată pe o minciună”. „Alternativa la democrație este o închisoare, o închisoare a minții. Alternativa la democrație este violența, opresiunea, închisoarea și tăcerea”, a spus Sting.
Polonia a preluat cea mai mare parte a refugiaților care au fugit din Ucraina, dar și alte țări din apropiere au acceptat un număr mare de ucraineni refugiați din calea războiului declanșat de Moscova.
Sărbătorile de Ziua Marinei Ruse au fost anulate în Crimeea după un presupus atac cu drone
Sărbătorirea Zilei Marinei rusești în orașul portuar Sevastopol din Crimeea a fost anulată în urma unui atac cu drone asupra sediului Flotei rusești din Marea Neagră.
Mihail Razvojaiev, guvernatorul Sevastopolului instalat de Kremlin, a declarat pe 31 iulie că șase dintre angajații sediului au fost răniți în incident. Razvojaiev a scris anterior pe Telegram că festivitățile programate pentru sărbătoarea rusă au fost „anulate din motive de securitate”.
Nu a fost înregistrată oficial nicio victimă. Razvojaiev e de părere că atacul a fost lansat de Ucraina, iar Flota Mării Negre a raportat că a fost efectuat de o dronă improvizată dotată cu un dispozitiv exploziv de mică putere.
Serhi Bratciuk, purtătorul de cuvânt al regiunii militare ucrainene Odesa, a negat că Ucraina s-ar afla în spatele incidentului, respingând acuzația ca fiind o „pură provocare”.
Agenția rusă de știri RIA-Novosti a citat-o ulterior pe Olga Kovitidi, un deputat rus din Crimeea, care a declarat că drona a fost lansată chiar din Sevastopol și că incidentul este tratat ca un „act terorist”.
Sevastopol, cel mai mare oraș din Crimeea, este un port important din sud-vestul peninsulei, care găzduiește Flota rusă din Marea Neagră. Împreună cu restul peninsulei, anexată de Rusia în 2014, Sevastopol este considerat la nivel internațional parte a Ucrainei.
Crucea Roșie condamnă atacul în urma căruia au fost uciși prizonieri de război ucraineni
Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a condamnat atacul asupra locului de detenție unde zeci de prizonieri de război ucraineni au fost uciși săptămâna aceasta, pe teritoriul controlat de separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei.
Într-o declarație publicată pe 31 iulie, Crucea Roșie a precizat că nu a primit încă permisiunea de a vizita închisoarea din Olenivka, unde a avut loc atacul. Crucea Roșie a cerut ca atacul să fie investigat în mod imparțial, dar adaugă în comunicatul oficial că nu este organizația mandatată să efectueze o astfel de anchetă.
„Familiile trebuie să primească de urgență vești și răspunsuri cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu cei dragi lor", a declarat CICR. „Părțile trebuie să facă tot ce le stă în putere, inclusiv prin intermediul unor anchete imparțiale, pentru a ajuta la determinarea faptelor din spatele atacului și pentru a aduce claritate în această problemă. Cu toate acestea, nu este rolul sau mandatul CICR să efectueze investigații publice privind presupuse crime de război", a adăugat acesta.
Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de vinovăție în atacul care a ucis zeci de prizonieri ucraineni în orașul Olenivka, aflat pe linia de front a conflictului. Ministerul rus al Apărării a invitat Națiunile Unite și CICR să investigheze închisoarea din teritoriul controlat de separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei. „Rusia a invitat în mod oficial experții ONU și ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii să se angajeze într-o anchetă imparțială privind un atac asupra unui centru de detenție preventivă din Olenivka, care a ucis un număr mare de prizonieri de război ucraineni", a precizat ministerul rus al Apărării într-o declarație din 31 iulie.
Kosovo amână noile reguli de călătorie după ce tensiunile au crescut la frontiera sârbă
Autoritățile kosovare au declarat în dimineața zilei de 1 august că au acceptat să amâne punerea în aplicare a două reglementări privind plăcuțele de înmatriculare auto și documentele de călătorie pentru vizitatorii din Serbia, după consultări cu reprezentanții SUA și ai Uniunii Europene.
Oficialii au anunțat că noile reglementări vor fi amânate cu 30 de zile, dar după ce baricadele instalate la punctele de trecere a frontierei de către etnicii sârbi din Kosovo vor fi înlăturate. Liderii kosovari „au avut contacte și întâlniri cu factori internaționali americani și europeni”, se spune într-o declarație guvernamentală. „În urma acestora, guvernul kosovar și-a luat angajamentul de a amâna punerea în aplicare a celor două decizii din 29 iunie 2022 până la 1 septembrie 2022... din momentul în care toate baricadele sunt îndepărtate și se stabilește libertatea deplină de circulație pe toate drumurile din nordul Kosovo.” Oficialii guvernamentali au subliniat că noile reglementări vor continua să fie puse în aplicare până când baricadele vor fi îndepărtate de către protestatari.
La sfârșitul zilei de 31 iulie, ambasadorul SUA la Pristina, Jeffrey Hovenier, a îndemnat Kosovo să amâne punerea în aplicare a reglementărilor cu 30 de zile „deoarece se pare că aceste decizii au provocat dezinformare și neînțelegere”. Hovenier a cerut, de asemenea, protestatarilor să înlăture blocajele și să permită fluidizarea traficului, adăugând că „dialogul civil este calea corectă”.
Misiunea condusă de NATO în Kosovo a declarat, de asemenea, la 31 iulie, că monitorizează situația „tensionată” din municipalitățile din nord și că este „pregătită să intervină dacă stabilitatea este pusă în pericol”.
La 31 iulie, etnicii sârbi din nordul Kosovo au blocat drumurile din apropierea a două puncte-cheie de trecere a frontierei cu Serbia. În regiune tensiunile crescuseră cu o zi înainte de intrarea în vigoare a două reglementări guvernamentale care implică plăcuțe de înmatriculare și acte de identitate emise de sârbi. Guvernul kosovar declarase că, începând cu 1 august, călătorilor care sosesc din Serbia li se vor preschimba actele emise de Serbia cu noi documente de identitate emise de Pristina, valabile trei luni. Această politică corespunde unei practici de lungă durată aplicate de Belgrad pentru cetățenii kosovari care vizitează Serbia.
Putin: marina rusă va fi dotată cu rachete de croazieră hipersonice Zircon
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că marina rusă va fi dotată curând cu rachete de croazieră hipersonice Zircon, și că zonele unde vor fi desfășurate vor fi în funcție de interesele ruse.
Vorbind la Sankt Petersburg, în cadrul unei ceremonii prilejuite de Ziua MArinei Ruse, Putin l-a omagiat pe Țarul Petru cel Mare pentru că a făcut din Rusia o mare putere maritimă. El nu s-a referit direct la Ucraina.
Liderul de la Kremlin a anunțat de asemenea că a semnat o nouă doctrină navală în care se spune că Statele Unite sunt cel mai mare rival al Rusiei, și în care se schițează ambițiile de mare putere maritimă ale Rusiei în întreaga lume.
Cea mai mare amenințare la adresa Rusiei, spune doctrina, „este politica strategică a Statelor Unite de a domina oceanele lumii” și apropierea Alianței Nord-Atlantice de granițele Rusiei, relatează agenția Reuters, adăugând că potrivit acestei doctrine, Rusia și-ar putea folosi forța militară în funcție de situația din oceanele lumii, în caz că alte elemente ale așa-numitei puteri soft, cum ar fi diplomația sau instrumentele economice, vor fi epuizate.
În discursul său de Ziua Marinei Ruse, Vladimir Putin a lăudat rachetele hipersonice de croazieră Zircon, spunând despre ele că sunt unice în lume.
„Livrarea acestor [rachete] forțelor armate ruse va ăncepe curând. Fregata Amiral Gorșkov va fi prima care va avea misiuni de luptă cu aceste arme formidabile la bord”. „Principalul lucru aici este capacitatea marine ruse… E capabilă să riposteze cu viteza luminii împotriva tutuor celor care decid să atenteze la suveranitatea și libertatea noastră”, a mai spus Putin.
Armele hipersonice se deplasează cu o viteză de nouă ori mai mare decât viteza sunetului, iar în anul din urmă Rusia făcut mai multe teste cu rachete Zircon, lansate de pe vase de război și de pe submarine.
Putin a mai făcut acest anunț la o ceremonia similară tot la Sankt Petersbug în 2020
Președinția turcă: există mari șanse ca o primă navă cu exporturi de grâne să plece din Ucraina pe 1 august
Președinția turcă a spus că există mari șanse ca o primă navă cu exporturi de grâne să plece din Ucraina pe 1 august.
„Dacă toate [detaliile] sunt gata până mâine, se pare că există o înaltă posibilitate ca nava să plece din port mâine, și vom avea nave părăsind porturile ziua următoare cel mai târziu”, a spus televiziunii turcești Kanal 7 Ibrahim Kalin, un purtător de cuvânt al președintelui turc Recep Tayyp Erdogan
Săptămâna aceasta, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că țara sa e pregătită să exporte milioane de tone de cereale din porturile sale sudice și așteaptă ca Turcia și Națiunile Unite, care au acceptat să supravegheze transporturile, să înceapă operațiunea.
Pe 22 iulie, Kievul și Moscova au semnat un acord cu Turcia țo ONU, care prevede eliberarea a trei porturi ucrainene - Odesa, Cernomorsk și Iujni - care fuseseră blocate de la lansarea invaziei rusești în februarie.
Acordul face posibil ca milioane de tone de grâne și de îngrășăminte să poate fi exportate din Ucraina, într-un moment în care, din cauza războiului declanșat de Rusia în țara vecină, mare parte din lume se află în pragul unei crize alimentare.
Ucraina și Rusia sunt două din cele mai mare exportatoare de cereale din lume.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe Twitter în 31 iulie că e posibil ca recolta de grâu a țării sale să fie înjumătățită anul acesta din cauza războiului, și că principalul obiectiv al Kievului este acum să prevină criza alimentară cauzat de invazia rusă.
Moscova a invitat ONU și Crucea Roșie Internațională să inspecteze centrul de detenție de la Olenivka
Moscova a invitat ONU și Crucea Roșie Internațională să inspecteze centrul de detenție de la Olenivka, unde zeci de prizonieri de război ucraineni au fost uciși într-un bombardament.
Înainte de anunțul ministerului rus al Apărării, un purtător de cuvânt al Națiunilor Unite a făcut cunoscută intenția Organizației de a trimite anchetatori la închisoarea din orașul de pe linia frontului, dacă Rusia și Ucraina sunt de acord. Cele două țări s-au acuzat reciproc de bombardarea penitenciarului, în care autoritățile ruse și separatiștii pro-ruși care controlează zona spun că au fost uciși 53 de prizonieri de război ucraineni și alți 75 au fost răniți.
Ministerul rus al apărării a publicat pe 30 iulie o listă cu numele a 48 de ucraineni, cu vârste între 20 și 62 de ani, despre care rușii susțin că au fost uciși de armata ucraineană care a bombardat locul folosind un sistem de rachete de înaltă precizie HIMARS furnizat Ucrainei de către Statele Unite.
Armata ucraineană a respins acuzația, spunând că facilitatea penitenciară de la Olenivka a fost bombardată de ruși pentru a acoperi uciderea și torturarea acolo a mai multor luptători ucraineni.
Imagini din satelit luate înainte și după atac arată o clădire de mici dimensiuni din complexul penitenciar de la Olenivka care a fost distrusă în întregime.
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a condamnat atacul de la Olenivka
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a condamnat atacul de la Olenivka, soldat cu uciderea a zeci de prizonieri de război ucraineni.
„Suntem consternați și îngroziți de uciderea de către Rusia a prizonierilor de război din centrul de corecție de la Olenivka, Acest război nejustificat împotriva Ucrainei este o încălcare gravă a dreptului internațional și o violare a drepturilor omului. Condamnăm ferm acțiunile sale [ale Rusiei] și cerem [o] anchetă internațională și sancțiuni”, a scris Maia Sandu pe Twitter.
ONU vrea să ancheteze incidentul de la Olenivka
Organizația Națiunilor Unite a spus că e gata să investigheze uciderea câtorva zeci de prizonieri de război ucraineni într-o zonă controlată de separatiștii pro-ruși din estul Ucraineni.
Un purtător de cuvânt ONU a spus că dacă părțile în conflict sunt de acord, Națiunile Unite vor trimite experți la Olenivka, unde a avut loc incidentul pe 29 iulie.
Crucea Roșie Internațională a spus pe 29 iulie că dorește să aibă acces la locul atacului pentru a ajuta la evacuarea răniților.
Zeci de prizonieri de război ar fi fost uciși după ce centrul de detenție din localitatea Olenivka de pe linia frontului a fost bombardat.
Rușii susțin că armata ucraineană ar fi folosit un sistem de rachete de înaltă precizie HIMARS furnizat de Statele Unite, dar armata ucraineană a negat că a atacat cu artilerie sau cu rachete închisoarea de la Olenivka.
Liderul de la Kiev Volodimir Zelenski a spus că Națiunile Unite și Crucea Roșie Internațională au datoria să reacționeze după atacul de la Olenivka.
„A fost o crimă de război deliberată a Rusiei, o ucidere în masă deliberată a unor prizonieri de război ucraineni. Ar trebui ca Rusia să fie desemnată clar din punct vedere legal drept stat care sponsorizează terorismul”, a spus Zelenski în mesajul său video din 30 iulie seara târziu.
Guvernul de la Kiev a ordonat evacuarea obligatorie a civililor din regiunea estică Donețk
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că guvernul de la Kiev a ordonat evacuarea obligatorie a civililor din regiunea estică Donețk, locul unor ciocniri armate violente cu forțele rusești invadatoare.
Într-un mesaj televizat din 30 iulie seara târziu, Zelenski a mai spus că sutele de mii de civili care se mai află în zonele de luptă din regiunea Donbas în ansamblu trebuie și ei să plece de acolo.
„Cu cât mai multă lume pleacă din Donețk acum, cu atât mai puțini oameni va avea timp armata rusă să ucidă”, a spus președintele ucrainean, adăugând că locuitorilor acestor zone și se vor acorda compensații.
Vice-premiera Irina Vereșciuk e citată de presa ucraineană cu declarația că evacuările trebuie să aibă loc înainte de începerea iernii, pentru că rezervele de gaz natural ale regiunii au fost distruse.
