Ştiri
„Să prezinte dovezi”. Opoziția, vizată în presupusul plan rusesc de răsturnare a puterii, răspunde acuzațiilor Maiei Sandu
Partidul Șor și reprezentanții Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au venit cu reacții după declarațiile Maiei Sandu despre presupusul plan al Federației Ruse de răsturnare a puterii în R. Moldova.
Președinta fracțiunii Partidului Șor, Marina Tauber, a declarat că în spatele formațiunii politice din care face parte nu stă „nici Kremlinul, nici Casa Albă”.
„În spatele nostru este doar poporul și interesele țării, iar Maia Sandu joacă cu revoluții de est, vest și nu înțelege agenda socială care stă în capul mesei pentru noi”, a declarat deputata, într-un briefing de presă.
Ea a anunțat că Partidul Șor va relua protestele antiguvernamentale și a invitat „toate partidele” să se alăture unei noi acțiuni de protest în fața Parlamentului.
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a calificat declarațiile președintei Maia Sandu că Federația Rusă ar pregăti o lovitură de stat în R. Moldova cu implicarea opoziției drept „iresponsabile” și au cerut Serviciului de Informații și securitate să prezinte dovezi publicului.
„În caz contrar, astfel de declarații pot fi considerate o provocare ce are ca scop atragerea Moldovei într-un conflict militar, isterizarea societății, intimidarea opoziției și intensificarea represiunilor politice împotriva tuturor celor nemulțumiți din interiorul țării”, se arată într-o declarație emisă de BCS pe 13 februarie.
Luni dimineață, în cadrul unui briefing de presă, președinta Maia Sandu a declarat că planul receptat de serviciile secrete ucrainene și transmis Chișinăului ar presupune atacuri asupra edificiilor de stat cu luări de ostatici, care ar urma să fie mascate sub acțiuni de protest ale opoziției.
Andrei Spînu revine la Președinție
Fostul ministrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a fost numit prin decretul șefei statului, Maia Sandu, în funcția de secretar general al Aparatului președintelui.
Decretul a fost publicat pe site-ul Președinției pe 13 februarie și intră în vigoare pe 14 februarie.
Veaceslav Negruța, care a deținut până acum această funcție, își va continua activitatea în calitate de consilier în domeniul economic al președintelui.
Andrei Spînu a ocupat aceeași funcție la Președinție din decembrie 2020 până în august 2021, înainte de a fi numit ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița.
Pe 10 februarie, Natalia Gavrilița și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, ceea ce a atras demisia întregului cabinet de miniștri. După câteva ore, Maia Sandu l-a desemnat drept candidat la funcția de premier pe fostul său consilier în domeniul apărării și securității naționale, Dorin Recean, care are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta componența noului Guvern și programul de guvernare.
Turcia și Armenia deschid pentru prima dată în 35 de ani un punct de frontieră pentru trecerea ajutorului umanitar
Un punct de trecere a frontierei dintre Armenia și Turcia a fost deschis sâmbătă, 11 februarie, pentru prima dată în 35 de ani, pentru a transporta ajutor umanitar, după cutremurul masiv care a lovit Turcia și Siria în această săptămână, a declarat un oficial turc, citat de Reuters.
Cinci camioane cu ajutor umanitar care includeau alimente și apă au sosit în Turcia prin punctul de trecere a frontierei Alican, a scris pe Twitter Serdar Kilic, trimisul special al Turciei pentru dialogul cu Armenia. Oficialul turc a mulțumit țării vecine pentru sprijin, inclusiv pentru medicamente.
Turcia și Armenia nu au stabilit niciodată relații diplomatice oficiale, iar granița lor comună a fost închisă din anii 90 ai secolului trecut. Tensiunile dintre cele două țări își au rădăcinile în trecut, din cauza uciderilor în masă ale armenilor în perioada Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, atrocități pe care Erevan le cataloghează drept genocid.
Turcia respinge cu înverșunare că ar fi vorba despre genocid, argumentând că între 300.000 și 500.000 de armeni și cel puțin tot atâția turci au murit în lupte civile atunci când armenii s-au ridicat împotriva conducătorilor lor otomani și s-au alăturat trupelor ruse invadatoare.
Însă în decembrie 2021, cele două țări au numit trimiși speciali pentru a ajuta la normalizarea relațiilor, la un an după ce Armenia a pierdut în fața Azerbaidjanului, care este aliat al Turciei, controlul regiunii disputate Nagorno-Karabah.
În februarie 2022, Turcia și Armenia au reluat și primele zboruri comerciale din ultimii doi ani. Totuși, granița terestră dintre cele două țări a rămas închisă din 1993, forțând camioanele să tranziteze Georgia sau Iran.
În Cecenia, legislativul îi schimbă titlul lui Kadîrov în „Tatăl poporului”
Legislativul regiunii ruse Cecenia din Caucazul de Nord a aprobat un proiect de lege privind schimbarea versiunii cecene a titlului oficial al liderului autoritar al regiunii, Ramzan Kadîrov, în ceea ce poate fi tradus ca „Tatăl poporului”.
Parlamentul cecen a aprobat modificări constituționale la 9 februarie, potrivit cărora, titlul liderului republicii va rămâne glava (cap) în limba rusă, dar în limba cecenă va fi acum Mekhk-Da, care se traduce literal prin „Tatăl pământului”, dar este folosit în general cu semnificația de „Tatăl poporului”.
Un grup de legislatori ceceni a inițiat acest proiect de lege în ianuarie, la câteva săptămâni după ce legislatorii din Republica rusă Tatarstan au aprobat un proiect de lege care schimbă titlul liderului din Tatarstan din președinte în glava în rusă și Rais în tătară, care se traduce tot prin președinte. Liderii mai multor națiuni arabe sunt numiți oficial rais.
Cu puțin timp înainte și după prăbușirea Uniunii Sovietice, liderii republicilor etnice din cadrul Federației Ruse erau numiți președinți.
Kadîrov a fost cel care, în 2010, a inițiat schimbarea titlurilor liderilor republicilor etnice din președinți în șefi, spunând că „nu poate exista decât un singur președinte în Rusia”.
Singura regiune etnică care a reușit să păstreze titlul de președinte al liderului său până săptămâna trecută a fost Republica Tatarstan.
Kadîrov, care conduce regiunea din sudul Rusiei de când a fost instalat în funcție de președintele Vladimir Putin în 2007, a transformat regiunea devastată de război din Caucazul de Nord în fieful său personal, cimentat cu fonduri de la bugetul Kremlinului și cu venituri din rezervele locale de petrol și gaze.
Sub supravegherea lui Kadîrov, disidenții, activiștii opoziției sau veteranii războaielor din Cecenia care au fugit în Europa au fost, de asemenea, ținta asasinatelor.
Președinta Maia Sandu a anunțat un candidat pentru funcția de prim-ministru | Cine este Dorin Recean?
Președinta Maia Sandu l-a desemnat pe consilierul prezidențial în domeniul securității, Dorin Recean, candidat la funcția de prim-ministru, la câteva ore după demisia anunțată de Natalia Gavrilița.
„Economia și securitatea țării au nevoie de o nouă viață”, a spus șefa statului într-un briefing susținut la președinție, alături de Dorin Recean și președintele Parlamentului și liderul fracțiunii PAS, Igor Grosu.
Potrivit Maiei Sandu, noul guvern va avea misiunea să accelereze curățarea sistemului de justiție, lupta cu corupția și creșterea economică. „2023 va fi un an al reconstrucției”, a declarat președinta.
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea în legislativ, și-a declarat deja susținerea pentru candidatura lui Recean. Reprezentații Partidului Șor s-au plâns că au fost anunțați prea târziu, iar cei din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au anunțat că nu vor participa la consultări.
Potrivit legii, Dorin Recean are la dispoziție 15 zile pentru a forma și prezenta în Parlament noul cabinet de miniștri și programul de guvernare. Pentru a fi investit, guvernul are nevoie de votul majorității deputaților aleși (51 din 101). Cu 63 de mandate, PAS are suficiente voturi pentru a-l învesti.
Printre prioritățile anunțate de Recean se numără accelerarea procesului de integrare europeană, consolidarea sectorului de securitate și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Ministru de Interne în două guverne
Candidatul desemnat a fost anterior coleg cu Maia Sandu în guvernele conduse de liberal-democrații Vlad Filat și Iurie Leancă, pe când actuala șefă a statului era ministră a Educației.
În vârstă de 48 de ani și absolvent al Academiei de Studii Economice în Moldova, Recean a fost numit în 2010 viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor. Din 2012 până în 2014, a fost ministru al Afacerilor Interne, fiind primul civil care a ocupat această funcție. A rămas în aceeași poziție și în Guvernul Leancă.
Ca ministru de Interne, Recean a fost responsabil de implementarea reformei MAI și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. El a spus că a contribuit la reformarea poliției, la liberalizarea regimului de vize cu UE, a schimbat uniforma și metodele de lucru ale polițiștilor.
Rolul lui Recean în conflictele dintre Plahotniuc și Filat
Ca ministru de Interne, Recean a jucat un rol important în rivalitatea dintre premierul liberal-democrat Vlad Filat și vicepreședintele Parlamentului, democratul Vladimir Plahotniuc.
Într-un moment culminant al acestui conflict, Recean a fost cel care a anunțat public că Plahotniuc este în vizorul Interpolului. El a declarat că Interpolul italian a făcut legătura dintre Plahotniuc şi gruparea criminală „Solntsevskaya” din Rusia, aflată în top zece al celor mai influente grupuri de crimă organizată din lume.
Tot Recean a anunțat, în ianuarie 2013, că, în cazul vestitei vânători din „Pădurea Domnească”, a fost pornit un dosar penal împotriva unor aliați ai lui Plahotniuc, participanți la vânătoarea soldată cu moartea unui om. Cazul a dus la adâncirea unui conflict latent în Alianța pentru Integrare Europeană aflată la guvernare atunci.
Un alt episod notoriu a fost apariția în spațiul public al unei înregistrări a unei convorbiri telefonice cu șeful de atunci al Serviciului Fiscal, Nicolae Vicol, în care Recean spune despre o altă persoană: „Adu-l și o să-l trăsnesc cu capul de asfalt, o să-l trăsnesc cu capul de perete”.
Recean a recunoscut că interceptarea, scursă dintr-un dosar penal în care era vizat Vicol, conținea un fragment dintr-o discuție mai lungă și l-a acuzat pe Plahotniuc că ar fi comandat înregistrarea.
Începând cu 2015, Dorin Recean a lipsit din viața politică, ocupându-se, potrivit CV-ului său, de consultanță în organizații și instituții internaționale. În februarie 2022, Maia Sandu l-a numit consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale și, concomitent, secretar al Consiliului Suprem de Securitate.
Harta unei pretinse reforme teritorial-administrative a R. Moldova
O hartă a Republicii Moldova care ar sugera o nouă împărțire teritorial-administrativă circulă pe Internet, fiind comentată în contradictoriu de internauți.
Confuzia a apărut după ce Guvernul a difuzat un comunicat de presă prin care anunța că între 10 și 17 februarie vor fi organizate consultări publice regionale asupra Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030. Comunicatul era însoțit de o hartă în care erau indicate zece orașe unde urmează să aibă loc dezbaterile.
Harta făcută publică de Guvern indică foarte clar că este vorba de locațiile consultărilor.
În unele surse media, aceeași hartă a apărut cu legenda „Noua hartă administrativă a R. Moldova, supusă consultărilor publice”. Acest lucru a și generat confuzia.
Ce spun autoritățile despre reformă?
Anterior, prim-ministra demisionară Natalia Gavrilița declara într-un interviu că prima etapă de implementare a reformei administrative, care „nu se face într-un an”, presupune „amalgamarea voluntară” a localităților mici în altele mai mari.
Pentru stimularea acestui proces, în bugetul pentru anul 2023 sunt prevăzute fonduri în sumă de circa jumătate de miliard de lei. Gavrilița a spus că acest lucru ar trebuie să se întâmple până la alegerile locale generale din toamna acestui an.
Contopirea localităților nu va fi impusă de guvern și va rămâne la discreția primăriilor și a localnicilor, dădea asigurări premierul.
Și președinta Maia Sandu a precizat, în vara anului trecut, că reforma nu va viza renunțarea la raioane.
Ce prevede proiectul strategiei?
Proiectul Strategiei de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, care este supus consultărilor publice până pe 17 februarie, prevede că reorganizările vor fi făcute în baza actualelor regiuni de dezvoltare. Este vorba de:
- Regiunea Administrativă Nord – ci municipiul Bălți și raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei, Soroca;
- Regiunea Administrativă Centru – cu raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni;
- Regiunea Administrativă Sud – cu raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă, Taraclia;
- Autonomia Găgăuzia;
- Municipiul Chișinău;
- Unitatea Teritorială Nistru, statutul căreia va fi stabilit în cadrul procesului de negocieri în problema transnistreană, dintre cele două maluri ale Nistrului.
În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii. Cele mai recente date arată că populația țării a scăzut până la 2,6 milioane de persoane.
Cele mai recente estimări ale Biroului Național de Statistică au scos la iveală că peste 40% din populaţie locuiește în doar cinci unităţi teritorial-administrative: municipiile Chişinău şi Bălţi, autonomia găgăuză şi raioanele Ungheni şi Cahul.
Djemil Gafarov, activist tătar din Crimeea, a murit în închisoare
Activistul tătar din Crimeea Djemil Gafarov, condamnat de un tribunal rus pentru implicare în activitățile organizației Hizb ut-Tahrir, a murit într-un centru de detenție preventivă din Novocerkassk (regiunea Rostov). Această organizație este considerată teroristă în Rusia.
Cel care a anunțat moartea lui Gafarov a fost Refat Ciubarov, președintele Mejlis al poporului tătar din Crimeea.
Gafarov avea 60 de ani. El a fost diagnosticat cu insuficiență renală și a suferit un atac de cord în noiembrie 2022. Gafarov susținea că administrația SIZO refuză să îi ofere asistență medicală. Avocații au atras atenția nu odată că deținerea lui într-un centru de arest preventiv este periculoasă pentru viața lui Gafarov.
„El spune că este foarte bolnav, are atacuri de două ori pe zi ... Cadrele medicale din penitenciar încearcă să îi dea niște medicamente, dar pentru a le ingera, are nevoie de o consultație medicală la un specialist în rinichi. El are insuficiență renală, iar ceea ce îi dau pentru inimă - ar putea afecta rinichii. Nici măcar nu se ridică atunci când stăm de vorbă", spunea în ianuarie avocatul Emil Kurbedinov despre starea lui Gafarov. Djemil Gafarov însuși a declarat că se așteaptă să fie transferat provizoriu într-o închisoare rusă.
Serviciul Federal al Penitenciarelor din Rusia nu a comentat informațiile avocaților și rudelor lui Gafarov.
Pe 11 ianuarie 2023, tătarii crimeeni Alim Karimov, Seiran Murtaza, Erfan Osmanov, Djemil Gafarov și Servet Gaziev, acuzați în așa-numitul caz al musulmanilor din Crimeea, au fost condamnați de un tribunal rus la 13 ani de închisoare , după ce au fost găsiți vinovați de „implicare în activități teroriste”.
Gafarov a fost reținut în Crimeea anexată în 2019. Centrul pentru drepturile omului „Memorial” i-a recunoscut ca fiind prizonieri politici pe activiștii tătari din Crimeea reținuți atunci, inclusiv pe Gafarov.
Grupurile rusești pentru apărarea drepturilor omului au afirmat că toți cei 24 de tătari din Crimeea arestați atunci sunt prizonieri politici. Hizb ut-Tahrir este un grup islamic interzis în Rusia, dar nu și în Ucraina.
De când Moscova a cucerit Crimeea, autoritățile ruse au urmărit penal zeci de tătari din Crimeea pentru presupusa apartenență la gruparea islamică.
Mulți tătari s-au împotrivit cu vehemență ocupării peninsulei de către Moscova. Tătarii reprezintă o minoritate considerabilă în regiune. Exilați din țara lor natală în Asia Centrală de către autoritățile sovietice sub dictatura lui Iosif Stalin în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mulți tătari din Crimeea sunt foarte suspicioși față de Rusia și față de conducerea Moscovei.
Nivelul de poluare a aerului în Chișinău depășește de două ori norma admisibilă
În ultimele două zile, la Chișinău se înregistrează o creștere a concentrației de praf în aer de două ori peste norma admisibilă. Pe lângă sursele generale de poluare, precum emisiile de la transportul auto, sectorul industrial, centralele termice și gospodării s-au suprapus și condițiile meteorologice.
Șefa laboratorului de referință de mediu de la Agenția de Mediu, Marina Lungu, a comunicat Europei Libere că, începând cu ziua de joi, 9 februarie, în aerul atmosferic din Chișinău crește semnificativ concentrația particulelor de praf cu dimensiunea de 10 micrometri. Valorile au depășit de două ori media zilnică și s-au menținut la cote înalte și vineri, 10 februarie. Concentrația particulelor de dioxid de azot în aer, la fel, a trecut peste medie, dar nesemnificativ.
Potrivit specialistei, vântul foarte slab din aceste zile și inversiunile termice la sol din timpul nopții și dimineții au contribuit la amplificarea poluării aerului.
Cele mai afectate zone din oraș sunt la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mihai Viteazu, pe Calea Ieșilor și pe strada Uzinelor.
Dioxidul de azot și particulele de praf foarte mici sunt considerați poluanții cei mai critici pentru calitatea aerului și pentru sănătatea populației, fiind monitorizați în toate țările. Medicii spun că cei mai expuși efectelor poluării sunt copiii și vârstnicii.
Socialiștii sugerează că Ucraina încearcă să atragă R. Moldova într-un conflict militar
Într-o reacție la anunțul făcut de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum că Rusia ar pregăti un plan de destabilizare în R. Moldova, Partidul Socialiștilor declară că este „categoric împotriva unor scenarii care atrag R. Moldova în conflicte militare și jocuri geopolitice” și că „se opune tentativelor forțelor externe de a se amesteca în treburile interne ale R. Moldova”.
Socialiștii, aflați în opoziție, cer Serviciului de Informații și Securitate (SIS) să publice materialele despre „activitățile subversive cu scopul subminării statului R. Moldova” pe care instituția susține că le-a identificat.
„În caz că asemenea informații nu vor fi prezentate, le vom califica drept provocatoare, menite să destabilizeze situația social-politică din Moldova, precum și o nouă încercare de a atrage țara noastră într-un conflict militar”, se arată în declarația emisă de PSRM.
Pe 9 februarie, în timpul unui discurs ținut la Bruxelles, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că serviciile speciale ucrainene ar fi intrat în posesia unui plan al Rusiei de a distruge democrația în R. Moldova pentru a prelua controlul asupra țării. Zelenski a precizat că a informat-o pe președinta moldoveană Maia Sandu despre aceste amenințări.
Ulterior, SIS a confirmat că a primit de la partenerii ucraineni un astfel de plan și că a identificat „activități subversive cu scopul subminării statului Republica Moldova, de destabilizare și de încălcare a ordinii publice”, fără a oferi detalii.
Președinția a anunțat că Maia Sandu se află în legătură permanentă cu șefii de state și de guverne, iar ministrul de Externe, Nicu Popescu, a comentat că, anul trecut, în R. Moldova au existat mai multe încercări de destabilizare a guvernului și a cursului de integrare europeană.
Bilanț tragic | Peste 21 de mii de morți în urma seismelor din Turcia și Siria
Bilanțul cutremurelor care au devastat zone întinse din Turcia și Siria a depășit vineri 21.000 de morți. Salvatorii se grăbesc să recupereze supraviețuitori de sub dărâmături.
În Turcia au fost confirmați 17 674 de morți, a anunțat vicepreședintele Fuat Otkay. Siria a identificat până acum 3377 de victime. Ministrul turc de externe, Mevlüt Çavușoğlu, a spus că în prezent în Turcia se află 6.479 de persoane din 56 de țări pe teren pentru a ajuta, potrivit agenției de știri Anadolu. Numărul de victime, avertizează oficialii, ar putea crește.
Echipe internaționale de salvare se îndreaptă spre Turcia și Siria, după un cutremur devastator
Națiuni din întreaga lume au trimis echipe de căutare și salvare, medici, spitale de campanie și materiale de ajutor în regiunile afectate de cutremur.
„Echipe din alte 19 țări vor fi în țara noastră în termen de 24 de ore", a adăugat ministrul turc de externe, Mevlüt Çavușoğlu, în cadrul unei conferințe de presă.
Postul public de radio TRT a anunțat că aproximativ 8000 de persoane au fost salvate până în prezent din dărâmături în Turcia. Salvatorii au scos un adolescent în viață dintre dărâmături în provincia Gaziantep, în sudul țării, la 94 de ore de la cutremur, timp în care tânărul de 17 ani și-a băut propria „urină pentru a supraviețui”, a relatat TRT, citat de DPA.
De asemenea, o mamă și o fiică au fost salvate în provincia Kahramanmaraș, la 92 de ore după ce au fost îngropate de cutremur, a relatat Anadolu. De asemenea, un copil de 10 zile și mama sa au fost găsiți în viață în orașul Hatay din sudul țării după 90 de ore, a precizat agenția de știri.
În Siria, aproximativ trei mii de voluntari ai Căștilor Albe caută supraviețuitori. „Lacrimi de bucurie și urale pentru viață. Cu fiecare caz de salvare, ne ridicăm din nou motivați", a scris joi târziu pe Twitter organizația de salvare.
Peste 75 de mii de persoane au fost rănite în cele două cutremure puternice succesive care au lovit regiunea luni dimineață. Primul cutremur a avut magnitudinea 7,7 potrivit măsurătorilor efectuate de Centrul german de cercetare pentru geoștiințe. Apoi, în jurul prânzului, s-a produs un alt cutremur cu magnitudinea 7,6, urmat de sute de replici.
Belarus | Procurorul cere 12 ani de închisoare pentru Ales Bialiațki, laureat al premiului Nobel
Procuratura a cerut unui tribunal districtual din Minsk să îl declare vinovat și să îl condamne pe Ales Bialiațki, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, la 12 ani de închisoare.
Acesta este acuzat de contrabandă și evaziune fiscală, capete de acuzare despre care activiștii pentru drepturile omului și guvernele occidentale represalii susțin că sunt motivate politic la cererea lui Aleksandr Lukașenko, liderul autoritar al Belarusului.
Procurorul a cerut, de asemenea, la 9 februarie, tribunalului districtual Lenin să îi declare vinovați și să îi condamne pe co-inculpații lui Bialiațki- Valianțin Stefanovici și Uladzimer Labkovici - la 11 ani și, respectiv, 9 ani. Pentru un al patrulea acuzat, Zmițer Salauyou, care este judecat în absență, procurorul a cerut 10 ani de închisoare.
Inculpații se află în arest preventiv din iulie 2021 și riscă până la 12 ani de închisoare dacă vor fi condamnați și dacă judecătorul va decide să aplice pedeapsa maximă.
Bărbații, al căror proces a început din ianuarie, sunt acuzați că au adus bani în țară pentru „activități ilegale” și pentru finanțarea grupului pentru drepturile omului Viasna (Primăvara) din Belarus, al cărui președinte este Bialiațki.
Bialiațki, care a luptat toată viața sa pentru democrație și drepturile omului în Belarus, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 2022, alături de organizația ucraineană pentru drepturile omului Centrul pentru libertăți civile și de organizația rusă pentru apărarea drepturilor omului Memorial.
El a fondat Centrul pentru Drepturile Omului Viasna, care a fost inițial o organizație cu sediul la Minsk cu numele Viasna-96. În 1999, a renăscut ca organizație națională neguvernamentală pentru drepturile omului.
ONG-ul a fost scos în afara legii de către Curtea Supremă din Belarus în octombrie 2003 pentru rolul pe care l-a avut în monitorizarea alegerilor prezidențiale din 2001. Cu toate acestea, Viasna și-a continuat activitatea ca ONG neînregistrat.
Principala activitate a organizației a fost apărarea și susținerea prizonierilor politici. Grupul - și Bialiațki personal - a fost hărțuit și persecutat în mod regulat de către guvernul lui Lukașenko încă de la înființarea sa.
Autoritățile belaruse au depus eforturi pentru a închide organele de presă critice și organizațiile pentru drepturile omului în urma protestelor în masă care au izbucnit în august 2020 după alegerile prezidențiale despre care opoziția a spus că au fost fraudate.
Opoziția și guvernele occidentale susțin că Sviatlana Țikhanovskaia, care a fost forțată să plece în exil, a câștigat scrutinul. Nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană și alte câteva țări nu au recunoscut victoria lui Lukașenko în alegeri.
Mii de persoane au fost reținute după alegeri și există relatări credibile privind tortura și relele tratamente aplicate deținuților de către forțele de securitate. Mai multe persoane au murit în timpul represiunii.
Zelenski vorbește de un plan rusesc de distrugere a democrației în R. Moldova
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina ar fi intrat în posesia unui plan al Rusiei de a distruge democrația în R. Moldova pentru a prelua controlul asupra țării.
UPDATE 19:40. Vicepremierul Nicu Popescu a declarat că „pe parcursul anului trecut am fost martorii încercărilor eșuate de a destabiliza guvernul și cursul de integrare europeană, inclusiv prin proteste plătite”. „Toate aceste încercări au eșuat”, a mai spus oficialul, după ce atât Președinția cât și Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău au confirmat declarațiile făcute de Zelenski la Bruxelles joi, 9 februarie, privind intențiile Rusiei față de R. Moldova.
UPDATE 17:05. Președinția R. Moldova a confirmat că se află „în legătură permanentă cu lideri de state și guverne din țările europene și cu alți parteneri externi, inclusiv cu președintele Zelenski, cu care are un schimb continuu de opinii și informații privind situația din regiune”. Într-un comunicat de presă, instituția spune că folosește „ajutorul informațional” pentru a preveni orice tentative de subminare a R. Moldova.
UPDATE 15:55. Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău confirmă recepționarea unui astfel de plan. Totodată, anunță că au fost identificate activități subversive cu scopul subminării statului Republica Moldova, de destabilizare și de încălcare a ordinii publice.
Potrivit unui comunicat al instituției, SIS desfășoară măsuri operative pentru elucidarea tentativelor de destabilizare a situației în țară și cooperează strâns cu serviciile de informații partenere.
Vorbind la un summit special UE, la Bruxelles, Zelenski a spus că, de îndată ce a înțeles semnificația documentului, a informat-o despre el pe președinta Maia Sandu.
Zelenski a mai spus că nu știe dacă planul este pus în aplicare sau nu, dar este foarte asemănător planurilor rusești împotriva Ucrainei sau altor țări europene.
„Nimic nou”, a conchis liderul ucrainean, fără să intre în detaliile documentului interceptat de la serviciile secrete rusești, referitor la Moldova.
Zelenski a făcut aceste remarci la deschiderea unui summit special al Uniunii Europene, joi la Bruxelles, vorbind pe larg despre pericolul pe care l-ar reprezenta Rusia pentru democrațiile europene.
Mai devreme, într-un discurs în Parlamentul European, Zelenski spunea că țara lui, invadată de Rusia în urmă cu aproape un an, luptă „împotriva celei mai mari forțe anti-europene din lumea modernă”.
Grupul Wagner a suspendat campania de recrutare a deținuților, anunță Prigojin
Grupul de mercenari Wagner din Rusia a încetat să recruteze prizonieri pentru a lupta în Ucraina, a declarat joi fondatorul Wagner, Evgheni Prigojin.
„Compania militară privată Wagner a încetat complet recrutarea deținuților”, a declarat Prigojin într-un răspuns la o solicitare de comentarii din partea unei instituții media rusești, publicat pe rețelele de socializare. „Acum ne îndeplinim toate obligațiile față de cei care lucrează pentru noi”, a spus el.
Wagner a început să recruteze prizonieri în sistemul penal tentacular al Rusiei în vara anului 2022, Prigojin, un antreprenor în domeniul catering-ului care a făcut nouă ani de închisoare în timpul Uniunii Sovietice, oferind condamnaților o grațiere dacă supraviețuiesc șase luni în Ucraina.
Wagner nu a furnizat informații cu privire la numărul de condamnați care s-au alăturat rândurilor sale, dar cifrele serviciului penal rus publicate în noiembrie au arătat că populația penitenciară a țării a scăzut cu peste 20.000 de persoane între august și noiembrie, cea mai mare scădere din ultimul deceniu.
În decembrie, Reuters a relatat că serviciile de informații americane consideră că Wagner are 40.000 de luptători condamnați desfășurați în Ucraina, reprezentând marea majoritate din efectivele grupului.
Grupul Wagner a jucat în ultimele luni un rol tot mai important în războiul Rusiei din Ucraina, forța de mercenari fiind vârful de lance al unui asalt de luni de zile asupra orașului Bahmut din regiunea Donețk, ceea ce l-a propulsat pe Prigojin în postura de actor principal pe scena politică din Rusia.
Rețeta succesului în afaceri de la bucătarul lui Putin
Prigojin, denumit „bucătarul lui Putin”, pentru că asigura diverse servicii pentru dineurile de la Kremlin, a intrat adesea în conflict cu șefii armatei ruse pe care i-a acuzat nu odată de incompetență. El a fost unul dintre cei mai vehemenți critici ai modului în care au abordat comandanții ruși invazia considerată de mulți, la aproape un an după declanșare, nesigură, amatoristică, pe marginea dezastrului.
Acum o lună, Evgheni Prigojin lua la țintă conducerea militară a Rusiei și efortul de război blocat în Ucraina, la câteva zile după ce pe paginile de internet se viraliza un videoclip plin de insulte la adresa lui Valeri Gherasimov, pe atunci șeful Statului Major General al forțelor armate ruse, acum cel care conduce trupele în războiul din Ucraina. Cei care apar în clipul video erau mercenari Wagner care se plângeau de lipsa muniției în luptele lor împotriva forțelor ucrainene.
Prigojin a negat multă vreme că ar fi patronul Grupului Wagner. Se crede că soldații din acest grup au luptat în Donbasul ucrainean după ce acolo s-a declanșat în 2014 un război alimentat subteran de Rusia. Iar, după ce Kremlinul a ordonat o intervenție de amploare în Siria pentru a susține regimul dictatorului sirian Bashar al-Assad care pierduse teren în 2015, mercenarii din gruparea Wagner au dobândit o nouă reputație de brutalitate disproporționată. Ei au asigurat paza diplomaților, au păzit instalații de petrol și gaze și au antrenat miliții locale. S-a spus de asemenea că gruparea Wagner ar fi avut misiuni în Republica Centrafricană, lucrând în operațiuni de extragere și export de diamante și minerale valoroase.
Prigojin a fost pus pe listele de sancțiuni europene și americane, fiind totodată acuzat în Statele Unite că ar fi finanțat Internet Research Agency, ferma de troli acuzată de amestec în alegerile prezidențiale americane din 2016. De asemenea, Wagner și-a asumat roluri importante în operațiunile rusești din străinătate, inclusiv în estul Ucrainei după izbucnirea luptelor în 2014, în Siria după intervenția Moscovei și în diverse țări din Africa.
Zelenski mulțumește Europei la Bruxelles, reafirmă dorința aderării la UE
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a continuat joi turneul european cu o adresare către Parlamentul European, la Bruxelles, unde urma să participe și la un summit al liderilor țărilor din Uniunea Europeană.
În discursul punctat de aplauze prelungite și ovații în picioare din Parlamentul European, Zelenski a mulțumit europenilor pentru că ajută Ucraina invadată de Rusia.
„Vreau să vă mulțumesc tuturor celor care ați ajutat poporul nostru, pe oamenii noștri de rând, compatrioților noștri stabiliți aici care au cerut liderilor lor să sporească și amplifice ajutorul”, a spus Zelenski, adăugând că țara lui luptă împotriva „celei mai mari forțe anti-europene din lumea modernă”.
Liderul ucrainean a repetat aspirația țării sale de a adera cât mai curând la UE, spunând că „o Ucraină victorioasă va fi parte a unei Uniuni Europene învingătoare”.
Ucraina a primit ca și R. Moldova statut de țară candidată la aderare anul trecut, după invazia rusească din februarie, și a spus mai recent că ar vrea să înceapă negocierile de aderare chiar anul acesta.
Zelenski nu a vorbit la Parlamentul European despre cereri de armament, fiind de așteptat ca acestea să fie menționate în întâlnirile sale cu liderii țărilor membre în UE, în marginea summit-ului la care a fost invitat.
A doua călătorie a lui Zelenski în străinătate de după invazie, ținută secretă până în ultimul moment, a început miercuri la Londra, continuând la Paris, de unde liderul ucrainean a mers joi la Bruxelles. Prima ieșire cunoscută din țară a lui Zelenski după declanșarea atacului rusesc a fost în decembrie 2022, când a vizitat Washingtonul.
„Nimic nu este exclus” – premierul britanic Sunak despre avioane de luptă pentru Ucraina
La conferința de presă comună cu președintele Volodimir Zelenski, aflat miercuri la Londra într-o vizită neanunțată din motive de securitate, premierul britanic Rishi Sunak a fost întrebat dacă Marea Britanie ar fi dispusă să trimită și avioane de luptă Typhoon, avioane cerute de Kiev.
„Nimic nu este exclus” a răspuns Sunak, reamintind că Marea Britanie a fost prima țară G7 (grupul principalelor șapte democrații mondiale) care a oferit Ucrainei tancuri grele de luptă. Livrarea de noi sisteme de arme, a continuat Sunak citat de BBC, trebuie însă coordonată cu aliați.
Zelenski a apreciat deschiderea premierul Sunak de a livra eventual avioane de luptă Typhoons, precizând însă că asta depinde și de rapiditatea cu care militarii ucraineni, instruiți acum în Marea Britanie, își termină stagiul care durează trei ani. Militarii ucraineni sunt instruiți de doi ani și jumătate.
De la Londra, Zelenski a zburat, tot într-o vizită neanunțată din motive de securitate, la Paris, în Franța, pentru discuții cu președintele Emmanuel Macron, a anunțat miercuri Palatul Elysée. Lor li se alătură și cancelarul german Olaf Scholz.
Joi, Zelenski este așteptat la Bruxelles, unde se va adresa Parlamentului European și va participa la summitul liderilor europeni.
Putin a fost implicat în doborârea avionului MH17, dar nu poate fi inculpat
Anchetatorii olandezi au stabilit pe baza unor convorbiri telefonice interceptate că președintele rus Vladimir Putin a jucat un rol activ în doborârea avionului de pasageri malaezian MH17 deasupra estului Ucrainei în iulie 2014.
Sunt indicații „puternice” că Putin a aprobat personal decizia de a pune la dispoziția rebelilor din Donbass racheta BUK cu care au fost omorâți toți cei 298 de oameni de la bordul aeronavei plecate de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, spun investigatorii.
Nu există însă dovezi că Putin a ordonat explicit ca racheta să fie folosită pentru doborârea avionului, iar liderul rus oricum se bucură de imunitate grație funcției deținute.
Anchetatorii au mai spus că nu există dovezi nici pentru inculparea altor suspecți, iar în consecință ancheta a fost temporar suspendată. „Ne-am atins limitele”, au recunoscut investigatorii de la Haga.
Autoritățile Ucrainei au declarat însă miercuri că vor insista ca Putin să dea socoteală.
„Greutatea de a obține informații și imunitatea lui datorată funcției nu permit trimiterea președintelui F.R. (Federației Ruse) în fața tribunale naționale” a scris pe Twitter procurorul general al Ucrainei, Andri Kostin, adăugând: „Vom căuta să folosim toate mecanismele juridice internaționale pentru a-l trimite în instanță”.
Rusia neagă că ar fi avut vreun amestec în doborârea avionului.
Statul îi va plăti 800.000 de lei despăgubiri morale judecătoarei Domnica Manole
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, va fi despăgubită pentru faptul că procurorii au deschis ilegal un dosar penal pe numele ei. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe 8 februarie.
Instanța a dispus ca din bugetul de stat să-i fie achitate 800.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 4.500 de lei cheltuieli de judecată. Ea ceruse despăgubiri de 1 milion de lei.
Judecătoarea a reclamat că a fost urmărită penal ilegal în 2016, atunci când activa la Curtea de Apel Chișinău. Asta după ce obligase, printr-o hotărâre judecătorească, Comisia Electorală Centrală (CEC) să organizeze un referendum cu privire la modificarea Constituției, susținut de Platforma Demnitate și Adevăr (DA). Opoziția își dorea revenirea la alegerile prezidențiale directe, reducerea numărului deputaților și lipsirea acestora de imunitate parlamentară. Referendumul nu a avut loc.
Procurorii au acuzat-o că a luat o decizie nedreaptă și, prin urmare, judecătoarea a fost demisă. Acuzatorii de stat au susținut că hotărârea judecătorească luată de Domnica Manole a fost scrisă de Andrei Năstate, liderul de atunci al Platformei DA.
Dosarul a ajuns în instanță abia în 2018. În iulie 2019, procurorul Eugeniu Rurac a renunțat la acuzațiile împotriva Domnicăi Manole, motivând că acestea nu au fost confirmate prin probe. Ca urmare, Manole a fost achitată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Domnica Manole a declarat atunci că o astfel de decizie ar fi fost imposibilă dacă în R. Moldova nu s-ar fi schimbat guvernarea, în contextul în care blocul politic ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate cu Platforma Demnitate și Adevăr) împreună cu Partidul Socialiștilor preluaseră puterea de la Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
După ce a fost achitată, Domnica Manole a concurat pentru postul de judecător la Curtea Constituțională (CC). Concursul organizat de Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi a fost câștigat de Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, însă deputații i-au numit în funcțiile de judecători la CC pe Vladimir Țurcan și Domnica Manole. În martie 2020, Domnica Manole a devenit președintă a CC, în locul lui Vladimir Țurcan.
Două femei și zece copii de etnie romă, alungați dintr-un centru de refugiați, au ajuns în stradă
Două mame și zece copii de etnie romă au fost evacuați din centrul pentru refugiați din satul Costești, raionul Ialoveni. Cazul a fost semnalat de președinta Platformei Femeilor Rome „Romni” din R. Moldova, Elena Sîrbu, care susține că primarul localității, Vasile Borta, ar fi agresat fizic și verbal refugiații evacuați. Primarul respinge acuzațiile.
Elena Sîrbu a plasat marți, 7 februarie, o înregistrare video pe Facebook din timpul evacuării. În imagini se vede că primarul și angajații centrului scot lucrurile refugiaților dintr-un dormitor. La un moment dat, un bărbat apucă un copil de haină și se răstește la el, iar polițiștii prezenți la fața locului nu intervin.
„În mijloc de iarnă, au fost alungați afară două mame și zece copii, doar din cauza ca au adaptat un pat etajat pentru o femeie gravidă care nu putea urca la etajul doi ca să doarmă. Dar cel mai principal motiv este că ele sunt femei rome. Să fi fost un bărbat, cred că primarul și restul din gașcă nu erau să fie așa curajoși”, a scris Elena Sîrbu în postare.
Ea a precizat pentru Europa Liberă că, în prezent, cele două familii se află la Chișinău în stradă, și că le caută un nou loc de cazare. Activista susține că primarul a manifestat și anterior un comportament „agresiv, neadecvat și plin de stereotipuri” față de refugiații de etnie romă.
Pe de altă parte, primarul Vasile Borta spune că refugiații sunt cei care l-au insultat și l-au agresat după ce el le-ar fi cerut să respecte regulamentul centrului, de aceea a chemat poliția. Potrivit lui, conflictul a început de la faptul că refugiații au dezmembrat mobila și s-au mutat fără permisiune dintr-o cameră în alta, unde în timpul nopții urmau să fie cazate alte persoane.
„Aceste familii au venit cu o săptămână în urmă aici de la alte centre. Ceilalți romi care sunt cazați aici nu puteau dormi din cauza lor”, a spus Europei Libere Vasile Borta.
El a ținut să precizeze că nu i-a alungat pe refugiați și că aceștia ar fi plecat singuri, în urma conflictului. De asemenea, edilul neagă că l-ar fi agresat pe unul dintre copii. „Eu l-am ferit ca să nu se bată. Ei s-au încăierat cu viceprimarul și eu l-am oprit. Îl țineam, iar el se târa”, a explicat Vasile Borta.
Anul trecut, mai mulți refugiați romi din Ucraina au fost atacați cu gaze lacrimogene de către paznicul unui centru de plasament din Chișinău. Pe acest caz, a fost pornit un proces penal. Într-un alt centru de plasament temporar, din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă, a fost schimbată administrația, după ce mai mulți refugiați de etnie romă s-au plâns pe calitatea proastă a alimentației, lipsa produselor de igienă și discriminare.
Rapoartele Centrului European pentru Drepturile Romilor și Human Rights Watch, publicate în aprilie și mai 2022, conțin critici referitor la segregarea romilor refugiați din Ucraina, la plasarea lor în centrele de cazare. Experții au constatat că refugiații romi erau nu doar segregați, dar și cazați în condiții proaste, fără a avea acces la apă caldă și alte utilități, precum și la îngrijiri medicale. Guvernul de la Chișinău a respins aceste acuzații.
Cutremur în Turcia și Siria | Eforturile de salvare continuă. Peste 11 mii de morți
Eforturile de salvare a victimelor prinse sub dărâmăturile a mii de clădiri distruse de un cutremur puternic și replicile ulterioare care au lovit estul Turciei și Siria vecină au continuat pe 7 februarie.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat, în timpul unei vizite în cea mai afectată regiune după cutremurul puternic de luni, că bilanțul morților din țara sa a crescut la 8.574. S-au înregistrat aproape 50.000 de răniți, a spus Erdoğan aflat în vizită la Kahramanmaras, unul dintre orașele situate cel mai aproape de epicentru.
Cel mai recent bilanț din Siria este de 2.662 de morți ceea ce înseamnă că seismul de luni a luat viețile a peste 11 mii de oameni, fiind unul dintre cele mai grave dezastre naturale care au lovit vreodată regiunea.
Cutremurul cu magnitudinea de 7,7 grade a avut loc luni la ora 4:17 dimineața (0117 GMT). Un alt cutremur puternic, doar puțin mai slab, de 7,5, a avut loc în jurul prânzului în aceeași zi. Au avut loc, de asemenea, sute de replici mai mici.Salvatorii din ambele țări s-au întrecut în timp pentru a găsi supraviețuitori la temperaturi scăzute și pe fondul lipsei de echipamente grele pentru a muta dărâmăturile caselor distruse.
„Este unul dintre cele mai mari dezastre din regiunea noastră și din lume, nu doar din istoria republicii noastre”, a declarat Erdogan.
Echipe internaționale de salvare se îndreaptă spre Turcia și Siria, după un cutremur devastator
Autoritatea de intervenție în cazul dezastrelor și a situațiilor de urgență din Turcia a declarat că 5.775 de clădiri au fost distruse în urma cutremurului. S-au înregistrat 20.426 de răniți.
Turcia a desfășurat 28 de mii de membri ai personalului de securitate în zonele calamitate, a declarat ministrul de interne Suleyman Soylu, iar multe alte țări au anunțat că vor trimite echipe de căutare și salvare.
Două echipe ale Agenției americane pentru Dezvoltare Internațională, cu 80 de persoane fiecare și 12 câini, urmează să sosească pe 8 februarie în Turcia.
„Oamenii mor în fiecare secundă”
Din cauza dimensiunii pagubelor și a lipsei de ajutor în anumite zone, supraviețuitorii spun că se simt singuri în fața dezastrului, spun reporterii AFP aflați la fața locului. „Chiar și clădirile care nu s-au prăbușit, au fost grav avariate. Acum sunt mai mulți oameni sub dărâmături decât deasupra”, susține Hassan (nu a vrut să fie menționat cu numele complet), locuitor din orașul Jindayris, controlat de rebeli.
„Sunt în jur de 400-500 de persoane prinse sub fiecare clădire prăbușită, cu doar 10 persoane care încearcă să le scoată. Și nu există niciun utilaj”, a adăugat el.
Căștile Albe care conduc eforturile de salvare a persoanelor îngropate sub dărâmături în zonele controlate de rebeli din Siria au făcut apel la ajutor internațional în „cursa lor contra cronometru”.
Căștile Albe se străduiesc să scoată supraviețuitori de sub dărâmăturile a zeci de clădiri distruse în zonele din nord-vestul Siriei, devastate de război, care rămân în afara controlului guvernului.
„Echipele internaționale de salvare trebuie să vină în regiunea noastră”, spune Mohammed Shibli, un purtător de cuvânt al grupului cunoscut în mod oficial sub numele de Apărarea Civilă Siriană. „Oamenii mor în fiecare secundă; suntem într-o cursă contra cronometru”, a declarat el pentru AFP din Turcia vecină.
Cursă contra cronometru
„Este o cursă contra cronometru", spunea la Geneva și directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Cu fiecare minut, cu fiecare oră care trece, șansele de a găsi supraviețuitori în viață se diminuează”.
Ucraina s-a numărat printre țările care au anunțat că vor trimite o echipă de căutare și salvare în Turcia. Serviciul de stat pentru situații de urgență a declarat că echipa va fi formată din 87 de persoane, inclusiv 10 membri ai echipajului de zbor.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că a vorbit cu președintele Erdoğan și „și-a exprimat condoleanțele față de oribila tragedie care s-a abătut asupra poporului turc din cauza cutremurelor”.
Dar până acum prea puține echipaje de urgență se află la fața locului, iar locuitorii din mai multe orașe turcești afectate și-au exprimat furia și disperarea față de ceea ce au spus că a fost un răspuns lent și inadecvat din partea autorităților.
Echipele de salvare care lucrează au fost împiedicate de temperaturile scăzute și de cele aproape 200 de replici, care au făcut periculoasă căutarea prin structuri instabile.
În provincia Hatay, oficialii au declarat că până la 1.500 de clădiri au fost distruse și că multe persoane ar fi prinse sub dărâmături, fără ca echipele de ajutor sau de salvare să ajungă. Mii de oameni s-au adăpostit în săli de sport sau în hale de piață, în timp ce alții au fost nevoiți să își petreacă noaptea afară.
Cutremurul, care a avut epicentrul în provincia Kahramanmaras din sud-estul Turciei, a făcut ca locuitorii din Damasc și Beirut să-și caute refugiul pe stradă și a fost resimțit până la Cairo.
În cele mai recente promisiuni de ajutor internațional, președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat că se pregătește să trimită o echipă de căutare și salvare formată din 60 de persoane, precum și provizii medicale.
Guvernul pakistanez a trimis în dimineața zilei de 7 februarie un zbor cu provizii de ajutor și o echipă de căutare și salvare formată din 50 de persoane și a declarat că vor fi efectuate zboruri zilnice de ajutor către Siria și Turcia începând cu 8 februarie.
India a declarat că va trimite două echipe de căutare și salvare, inclusiv câini special antrenați și personal medical.
Președintele SUA, Joe Biden, l-a sunat pe Erdoğan pentru a-și exprima condoleanțele și a oferi asistență aliatului NATO. Casa Albă a declarat că trimite echipe de căutare și salvare pentru a sprijini eforturile Turciei.
Volodimir Zelenski a început vizita oficială în Marea Britanie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face miercuri prima sa vizită în Marea Britanie de când țara lui a fost invadată de Rusia în urmă cu aproape un an.
Zelenski a fost primit călduros de premierul Rishi Sunak la sosirea cu un avion militar pe aeroportul Stanstead, la nord de Londra.
Zelenski are pe agendă întâlniri cu premierul Rishi Sunak și o adresare în Parlamentul de la Londra, a informat Sunak, precizând că Marea Britanie plănuiește să „instruiască piloți de avioane de luptă și pușcași marini” din rândul forțelor armate ucrainene.
Zelenski ar urma să se întâlnească cu militari ucraineni care deja se află la pregătire în Marea Britanie.
Palatul Buckingham a anunțat că liderul ucrainean va fi primit de regele Charles III.
Potrivit unui declarații de la biroul de presă al lui Sunak, el urma să discute cu Zelenski despre o strategie duală în sprijinul britanic pentru Ucraina: mai întâi o mărire imediată a livrărilor de armament pentru ca ucrainenii să facă față unei eventuale ofensive rusești la primăvară, iar apoi un sprijin „pe termen lung”.
Pe 4 februarie, Zelenski spunea că a discutat despre „extinderea în continuare a capacităților" armatei ucrainene în cadrul unei convorbiri cu prim-ministrul britanic Rishi Sunak. Zelenski a mai afirmat că i-a mulțumit lui Sunak pentru începerea pregătirii echipajelor ucrainene pe tancurile Challenger 2.
„Prim-ministrul a declarat că este preocupat ca echipamentul militar defensiv trimis de Marea Britanie să ajungă cât mai repede posibil pe inia de front", a precizat biroul lui Sunak într-o redare a convorbirii.
„Ambii lideri au fost de acord că este vital ca partenerii internaționali să își accelereze asistența acordată Ucrainei pentru a ajuta să profite de oportunitatea de a împinge forțele rusești înapoi”, se afirmă în comunicatul cancelariei lui Sunak.
NATO reafirmă aprofundarea parteneriatului cu R. Moldova
Miniștrii Apărării din statele NATO vor discuta sprijinul personalizat pentru R. Moldova la următoarea întrunire, care se va ține în februarie, i-a spus secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, șefei Guvernului moldovean, Natalia Gavrilița.
Cei doi s-au întâlnit la Cartierul General NATO la Bruxelles, unde pe 7 februarie a avut loc Consiliul de Asociere Uniunea Europeană - R. Moldova.
Potrivit unui comunicat, Mircea Geoană a reafirmat angajamentul NATO de a aprofunda parteneriatul cu R. Moldova „respectându-i în totalitate independența, suveranitatea și integritatea teritorială”. El a mulțumit R. Moldova pentru contribuția sa la misiunile de pacificare din Kosovo și pentru eforturile continue de a-și reforma și moderniza forțele armate. De asemenea, Geoană a apreciat asistența oferită de R. Moldova refugiaților ucraineni și Turciei, care a fost afectată de cutremure devastatoare.
Într-un briefing comun, secretarul general adjunct al NATO a spus că invazia brutală a Rusiei „a determinat aliații și partenerii să-și revizuiască și să-și consolideze politicile de securitate și apărare”, remarcând că rachetele rusești care țintesc Ucraina sunt o „amenințare directă pentru securitatea R. Moldova”.
El a reamintit că la summit-ul NATO de la Madrid, de anul trecut, membrii NATO au convenit să-și intensifice sprijinul pentru ca R. Moldova să-și consolideze reziliența și pregătirea civilă, în domenii ca distrugerea pesticidelor periculoase, fortificarea securității cibernetice și îmbunătățirea bunei guvernări în forțele armate.
Natalia Gavrilița a spus că R. Moldova contează pe sprijinul și expertiza NATO în consolidarea apărării sale civile și a domeniilor care asigură pacea și stabilitatea în R. Moldova și în regiune.
R. Moldova colaborează cu NATO de 30 de ani. Autoritățile de la Chișinău reamintesc frecvent în discursurile lor publice că R. Moldova este o țară neutră, dar pledează pentru o aprofundare a relațiilor cu NATO, inclusiv pentru a-și întări capacitățile de apărare.
În luna ianuarie, președinta Maia Sandu a cerut Occidentului sisteme de supraveghere și apărare aeriană, în contextul războiului din Ucraina vecină. Rusia, prin vocea șefului diplomației sale, Serghei Lavrov, a amenințat cu urmări și a acuzat-o pe șefa statului că vrea ca R. Moldova să adere la NATO, declarații condamnate ulterior de Chișinău.
Cutremur în Turcia: cel puțin 8 mii de persoane salvate de sub dărâmături
Cel puțin 8.000 de persoane au fost salvate până acum de sub dărâmăturile provocate de puternicul cutremur de luni, 6 februarie din Turcia și nordul Siriei iar peste 380 de mii de persoane au fost obligate să-și găsească un adăpost. Cifrele au fost înaintate de vicepreședintele turc, Fuat Oktay.
Oamenii rămași fără case și-au găsit adăpost în refugii organizate de stat, în hoteluri și pensiuni dar și în centre comerciale, stadioane, moschei și centre comunitare.
Agenția AP relatează că mulți oameni au postat pe rețelele de socializare apeluri, cerând ajutor pentru apropiații care ar putea fi sub dărâmături. Agenția turcă de stat Anadolu relatează la rândul ei că toate aceste apeluri au fost „colectate cu meticulozitate” iar informațiile transmise echipelor de salvare.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat că 13 milioane de oameni din populația de 85 de milioane a țării au fost afectați într-un fel sau altul. Totodată a declarat stare de urgență în 10 provincii.
Ankara a mai anunțat că va permite doar vehiculelor care transportă ajutoare să intre în provinciile cele mai afectate de cutremur. Turcia are un număr mare de trupe în regiunea de graniță cu Siria și a însărcinat armata să ajute la eforturile de salvare, inclusiv să amenajeze corturi pentru persoanele fără adăpost și un spital de campanie în provincia Hatay.
Numărul deceselor confirmate atât în Turcia, cât și în Siria, după cutremurul cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter, este acum de peste 5.200, dar așteptările sunt ca acest bilanț să crească, relatează Reuters. Numărul morților în nord-vestul Siriei, controlat de rebeli, a crescut la 900.
Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că numărul victimelor ar putea depăși 20.000. Eforturile inițiale de salvare au fost blocate de un al doilea cutremur- replică, tot luni, cu magnitudinea de 7,7 grade.
Ucraina: Noi numiri la conducerea SBU și a Ministerului de Interne | Incertitudine cu privire la ministrul Apărării
Parlamentarii ucraineni l-au numit, pe 7 februarie, pe Vasil Maliuk în funcția de șef al Serviciului de Securitate (SBU) și pe Ihor Klimenko în funcția de Ministru de Interne.
Maliuk a fost șeful interimar al SBU din iulie 2022. Klimenko a preluat interimar conducerea Ministerului de Interne după ce predecesorul său, Denis Monastirski, a fost ucis într-un accident de elicopter în ianuarie.
Maliuk, în vârstă de 39 de ani, a lucrat în organele teritoriale ale SBU din 2001, cel mai recent conducând lupta împotriva corupției. Anul trecut, a fost pentru scurt timp și vice-ministru de interne.
A devenit șef interimar al serviciului în iulie 2022, după demiterea predecesorului său, Ivan Bakanov.
Bakanov fusese înlăturat de la conducerea SBU de președintele Volodimir Zelenski, odată cu procurorul general Irina Venediktova, din cauza a zeci de presupuse cazuri de colaborare cu Rusia de către oficiali din agențiile lor.
La 17 iulie 2022, Zelenski preciza că au fost deschise 651 de cazuri de suspiciune de trădare și colaborare de către procurori și oficiali de aplicare a legii și că peste 60 de persoane din agențiile lui Bakanov și Venediktova ar lucra împotriva Kievului în Ucraina invadată de Rusia.
Incertitudine la Ministerul Apărării
Rămâne incertă poziția ministrului ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, despre care se relatase că va fi demis de președinte.
Reznikov a scris marți pe Twitter: „ținem pozițiile” și „continuăm reformele, chiar în timp de război”.
Ministerul Apărării a fost în ultimul timp în centrului mai multor scandaluri de corupție iar Reznikov a recunoscut că trebuie să întărească controlul anti-corupție.
Duminică, 5 februarie, David Arahamia, șeful fracțiunii parlamentare a partidului prezidențial anunțase că Reznikov va fi înlocuit cu Kirilo Budanov, șeful agenției de informații militare dar luni, 6 februarie, în Parlamentul de la Kiev, tot Arahamia a declarat că schimbarea ar putea avea loc peste o săptămână.
David Arahamia anunțase pe 5 februarie pe Telegram și că Reznikov va fi transferat în funcția de ministru al industriilor strategice pentru a consolida cooperarea militaro-industrială.
Potrivit corespondenților Europei Libere/ Libertatea la Kiev se pare că Oleksi Reznikov ar fi refuzat oferta noului minister.
Canada livrează Ucrainei primul tanc german Leopard 2
Canada este prima țară NATO care livrează tancuri Leopard 2, de producție germană, pentru Ucraina. Primul tanc, din cele patru promise în ianuarie, a sosit în Polonia, de unde va lua calea Ucrainei, a anunțat ministra canadiană a Apărării.
După multe ezitări, Germania a acceptat recent să livreze Ucrainei tancuri principale de luptă Leopard 2, în tandem cu Statele Unite, care vor trimite tancuri americane Abrams. Totodată, Germania a permis țărilor aliate, care au tancuri Leopard în dotare să le re-exporte în Ucraina.
Presiunile cele mai mari le făcuse Polonia, care anunțase că ar putea trimite aceste tancuri chiar fără aprobarea Germaniei. Tratatele bilaterale între aliați prevăd că re-exportul se poate face numai cu aprobarea expresă a țării producătoare.
Pentru moment însă, nici Polonia, nici Spania sau Portugalia (alte două țări care au promis Ucrainei tancuri Leopard 2) nu au precizat câte tancuri au disponibile, câte vor trimite Kievului și mai ales când.
Soldații ucraineni ar trebui să înceapă să fie antrenați pe tancurile Leopard 2 în Germania și Polonia începând cu săptămână aceasta.
Televiziunea publică germană ZDF relata luni dimineață că paradoxal, în acest moment, cancelarul Olaf Scholz este cel care insistă pe lângă aliați să grăbească livrările de tancuri.
Vice-președinta partidului Ecologist (principalul partener de guvernare al social-democraților la Berlin), Agnieszka Brugger, a cerut tot luni dimineață partenerilor europeni ai Germaniei să livreze cât mai repede tancurile de luptă promise. „Având în vedere amenințarea unei ofensive rusești pe scară largă, nu avem timp de pierdut, ne trebuie un efort european major pentru a oferi Ucrainei toate blindatele care sunt disponibile”.
Brugger a reamintit statelor care au promis „cu voce tare” tancuri săptămânile trecute, că este momentul să și „acționeze”. Putin nu poate fi oprit cu „cuvinte bătăioase”, ci numai cu un „sprijin concret” pentru Ucraina, a mai spus Brugger.
În actualul guvern german de coaliție, verzii conduc ministerul de Externe dar și pe cel al Economiei, două ministere cheie pentru efortul de ajutorare a Ucrainei, alături de Ministerul Apărării, desigur, condus de social-democratul Boris Pistorius.
Plecarea ministrului ucrainean al Apărării, Reznikov, se amână
Plecarea lui Oleksii Reznikov de la conducerea Ministerului ucrainean al Apărării se mai amână, relatează redacția ucraineană a Europei Libere. David Arahamia, șeful fracțiunii parlamentare a partidului prezidențial anunțase pe 5 februarie că Reznikov va fi înlocuit cu Kirilo Budanov, șeful agenției de informații militare dar luni, 6 februarie, în Parlamentul de la Kiev, tot Arahamia a declarat că schimbarea ar putea avea loc peste o săptămână.
David Arahamia, liderul fracțiunii Slujitorul Poporului din parlament, anunțase pe 5 februarie pe Telegram că Reznikov va fi transferat în funcția de ministru al industriilor strategice pentru a consolida cooperarea militaro-industrială.
„Războiul dictează politica de personal”, scrie Arahamia. „Timpul și circumstanțele trebuie să fie consolidate și regrupate. Acest lucru se întâmplă acum și se va întâmpla și în viitor. Inamicul se pregătește să atace. Noi ne pregătim să ne apărăm…”, a mai adăugat el.
Potrivit corespondenților Europei Libere/ Libertatea la Kiev se pare că Oleksii Reznikov ar fi refuzat oferta de a fi transferat la conducerea Ministerului Industriilor Strategice.
Zvonurile privind o posibilă demisie sau demitere a lui Reznikov s-au întețit după o serie de acuzații de corupție în cadrul ministerului.
Într-o recentă conferință de presă, Reznikov a declarat că nu intenționează să demisioneze, dar a adăugat că orice decizie cu privire la viitorul său va fi luată de președinte.
„El nominalizează o persoană numită, iar Parlamentul numește. Prin urmare, doar prin decizia președintelui Ucrainei voi lua anumite decizii și voi face ceea ce îmi va spune președintele Ucrainei”, a spus el.
În ianuarie, presa ucraineană a relatat că Ministerul Apărării ar fi achiziționat produse pentru armată la prețuri umflate. Reznikov, în vârstă de 56 de ani, a negat acuzațiile, în timp ce autoritățile au lansat o anchetă.
Ministrul adjunct al Apărării, Veaceslav Șapovalov, care era responsabil de aprovizionarea trupelor cu alimente și echipamente, a demisionat la 24 ianuarie, invocând „acuzațiile de corupție din presă”, pe care le-a respins drept nefondate.
De asemenea, la 24 ianuarie, procurorul general adjunct al Ucrainei, Oleksiy Simonenko, a fost demis după ce Procuratura Generală a spus că s-a făcut o remaniere a oficialilor de rang înalt. Declarația prin care era anunțată demiterea lui Simonenko nu a oferit niciun motiv, dar precizează că hotărârea a fost luată „conform propriei dorințe”.
