Ştiri
Kamala Harris: SUA au ajuns la concluzia că Rusia a comis crime împotriva umanității în Ucraina
Vicepreședinta americană, Kamala Harris, a declarat că Statele Unite au ajuns la concluzia că Rusia a comis „crime împotriva umanității”, în războiul său neprovocat împotriva Ucrainei. Militarii ruși, spune Harris, au efectuat atacuri „generalizate și sistemice” împotriva civililor din țară.
Harris a făcut aceste comentarii într-un discurs la Conferința de Securitate de la München. Ea a mai spus că SUA au ajuns la această concluzie după ce au examinat dovezile. „Statele Unite au stabilit în mod oficial că Rusia a comis crime împotriva umanității”", a declarat Harris, adăugând că acțiunile forțelor ruse sunt „un atac asupra valorii noastre comune și asupra umanității noastre comune”.
Harris a citat o listă de abuzuri comise de forțele rusești în Ucraina - inclusiv tortură și violuri, precum și bombardarea unei maternități din Mariupol, care a ucis trei persoane, inclusiv un copil.
„Să fim cu toții de acord: în numele tuturor victimelor, cunoscute și necunoscute, trebuie să se facă dreptate”, a spus Harris.
Ea a mai spus că Statele Unite vor sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.
Rusia, în fața justiției
Este cea mai recentă declarație de acest fel. De-a lungul ultimului an, mai multe țări și instituții internaționale au documentat și stabilit că Rusia a comis crime de război și împotriva umanității, încălcând convenții internaționale și cutume de civilizație pe care nimeni nu le-a mai ignorat de la Al Doilea Război Mondial până acum. Este vorba despre violarea, torturarea și executarea civililor, despre atacarea deliberată a infrastructurii civile (instituții culturale, educative, gări, piețe, obiective de patrimoniu), despre deportări forțate de civili și copii, despre scoaterea deliberată din funcțiune a instalațiilor energetice pentru a produce o criză umanitară și multe alte acțiuni considerate crime împotriva umanității.
În octombrie, Ucraina cerea sprijinul politic Uniunii Europene pentru crearea unui tribunal special care să-i judece pe liderii militari și politici ai Rusiei, responsabili de declanșarea războiului. Liderii ucraineni au pledat la Bruxelles, la o conferință despre crime de război și pedepsirea celor responsabili, pentru înființarea unei instanțe speciale dedicată urmăririi penale a celor responsabili de invazia din Ucraina, instanță care să funcționeze pe lângă Curtea Penală Internațională (CPI).
În aceeași lună, Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina a documentat evenimentele din regiunile Kiev, Cernihiv, Harkov și Sumi din nordul Ucrainei la sfârșitul lunii februarie și în martie 2022, constatând că forțele rusești au bombardat fără discriminare zonele pe care încercau să le captureze și au atacat civilii care încercau să fugă. Comisia, scrie în raport, „a găsit motive rezonabile pentru a concluziona că o serie de crime de război, încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional au fost comise în Ucraina”, a afirmat Consiliul ONU pentru Drepturile Omului într-un comunicat de presă.
Tot atunci, Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, asigura Kievul de sprijinul continuu al agenției de sănătate a ONU și spunea că avuseseră loc peste șase sute de atacuri deliberate ale punctelor de acordare a ajutoarelor medicale pe tot cuprinsul Ucrainei. „Prea mulți oameni din Ucraina trăiesc în condiții precare, mutându-se dintr-un loc în altul, trăind în improvizații sub standarde sau fără acces la încălzire", a avertizat el.
„Ucraina trebuie să primească tot ce are nevoie”
Înainte de discursul Kamalei Harris, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la Conferința de Securitate de la München că aliații occidentali trebuie să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a învinge Rusia.
„Trebuie să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a învinge și a se impune ca națiune suverană și independentă în Europa", a declarat el la reuniunea anuală din Germania.
Sprijinul occidental pentru Ucraina a fost pe primul loc pe agenda Conferinței de Securitate de la München, o reuniune anuală a șefilor de stat, oficialilor, diplomaților și experților care se desfășoară în Germania.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe 18 februarie, în cadrul forumului de securitate, că aliații trebuie „să-și dubleze” ajutorul militar pentru Ucraina.
„Trebuie să dublăm eforturile și trebuie să continuăm sprijinul cu adevărat masiv necesar în așa fel încât planurile imperialiste ale președintelui Vladimir Putin să eșueze complet", a declarat ea în remarcile sale la conferință.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reînnoit, la 17 februarie, în deschiderea summitului de trei zile, apelurile către Occident pentru a menține livrarea rapidă de arme și alte echipamente militare către Ucraina.
Pentru prima dată în ultimele două decenii, Rusia nu a fost invitată la conferință, în condițiile în care țările occidentale încearcă să izoleze Moscova din punct de vedere diplomatic din cauza invaziei sale în Ucraina.
Agenția germană antiradiații: Riscul unei catastrofe nucleare în Ucraina rămâne ridicat
Riscul unei catastrofe la o centrală nucleară din Ucraina din cauza luptelor sau a pierderii energiei externe rămâne ridicat, în ciuda faptului că amenințarea a dispărut de pe prima pagină a ziarelor, a declarat șefa Oficiului Federal pentru Protecția împotriva Radiațiilor din Germania citată de Deutsche Presse-Agentur.
Inge Paulini a declarat că există un risc considerabil de producere a unui accident cu consecințe de amploare atâta timp cât războiul continuă. „La aproape un an de la începutul războiului de agresiune, acest pericol pare deja să se retragă pe fundalul atenției publice”, a declarat ea într-un interviu pentru dpa. În afară de un atac direct asupra unei centrale, Paulini a declarat că riscul asociat cu întreruperea alimentării cu energie electrică se numără printre principalele sale preocupări.
Dacă alimentarea externă cu energie electrică a unei centrale nucleare este întreruptă și sursele de rezervă eșuează, de asemenea, ar putea duce la o topire nucleară. „Energia electrică este absolut necesară pentru operațiuni sigure”, a spus Paulini. Este posibil, a spus ea, ca operațiunile de luptă să cauzeze din nou probleme cu alimentarea cu energie electrică a instalațiilor nucleare.
Există o tensiune continuă în jurul centralei nucleare Zaporojie din sud-estul Ucrainei, care este ocupată de Rusia. Anul trecut, centrala - care este cea mai mare din Europa - a fost bombardată în mod repetat și a suferit probleme de alimentare cu energie electrică.
Paulini consideră că impunerea unei zone de securitate în jurul centralei Zaporojie - așa cum a solicitat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) - este cea mai bună cale de acțiune.
La jumătatea lunii trecute, șeful AIEA, Rafael Grossi, spunea că inspecțiile și controlul agenției va spori în zonele centralelor nucleare ucrainene aflate în zone de război, pentru a ajuta la prevenirea unui accident nuclear în timpul războiului declanșat fără motiv de Rusia în Ucraina.
Directorul AIEA Rafael Grossi spune că se va pune în aplicare o nouă politică presupunând asigurarea prezenței inspectorilor Agenției ONU la toate cele cinci centrale nucleare ucrainene.
Noua politică înseamnă o „intensificare semnificativă a eforturilor AIEA de a preveni un accident nuclear în timpul conflictului militar actual”, se spune într-un comunicat de presă Agenției ONU pentru Energie Atomică.
„În timp ce acest război tragic intră în al doilea an, trebuie să continuăm să facem tot ce putem ca să evităm pericolul unui accident nuclear serios, care ar cauza și mai multă suferință și distrugere pentru poporul ucrainean și dincolo de el”, spunea Grossi.
Zelenski: Putin nu se va opri în Ucraina și va „strangula” Moldova
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut din nou vineri, 17 februarie, aliaților occidentali să accelereze livrările de arme pentru Ucraina, confruntată cu invazia rusă. Vorbind în deschiderea Conferinței internaționale pentru Securitate de la München, Zelenski a avertizat că divergențele și amânările amenință securitatea tuturor, nu numai a Ucrainei, relatează Reuters.
Comparând războiul din Ucraina cu o luptă pentru libertate între David și Goliat, Zelenski le-a reproșat liderilor din țările aliate, că Rusia continuă să distrugă și amenință să „stranguleze” Moldova vecină, în timp ce ei tergiversează luarea unor decizii cheie.
Pentru președintele ucrainean, este „evident” că Vladimir Putin a pus ochii și pe alte foste republici sovietice.
Este a doua oară, după summitul de la Bruxelles al Uniunii Europene, când Zelenski invocă, în cadrul unei reuniunii cu participarea multor lideri politici, amenițările Rusiei la adresa R. Moldova, pledând astfel pentru mai mult ajutor militar occidental.
Lupta pentru securitatea europeană
„Președintele Zelenski trebuie să-și convingă partenerii europeni și americani că Ucraina nu luptă doar pentru sine, ci contribuie și la securitatea europeană în ansamblu”, a declarat Europei Libere geopoliticianul francez Florent Parmentier, secretar general al Centrului de Studii Politice de la Science Po, Paris.
„În acest context, Moldova este un caz interesant: este un candidată la UE, are o reputație din ce în ce mai bună în Europa, iar președinta ei, Maia Sandu, este respectată pentru integritatea și competență. Cunoscută pentru poziția ei fermă în favoarea integrării europene și a îmbunătățirii relațiilor cu NATO și România, Maia Sandu nu-l va contrazice pe președintele ucrainean și nici nu va căuta un compromis cu Kremlinul”, a mai spus Parmentier Europei Libere.
„Determinarea nu este niciodată abstractă. David l-a învins pe Goliat nu prin puterea conversației, ci prin puterea acțiunilor sale”, a spus Zelenski. „Tergiversarea a fost întotdeauna și este încă o greșeală”, a mai spus Zelenski. Ca lumea să fie în siguranță, a continuat președintele ucrainean, „Goliat trebuie învins”.
Vorbind în fața sutelor de participanți de rang înalt, politicieni, militari, experți – între care se numără și președinta R. Moldova, Maia Sandu – Zelenski a avertizat: „Este clar că nu se va opri în Ucraina. [Președintele rus Vladimir Putin] va continua... spre toate țările care în trecut au făcut parte din fostul bloc sovietic”.
După luni de ezitări și dezbateri, aliații occidentali, începând cu Germania și Statele Unite, au promis să trimită Ucrainei tancuri grele de luptă. Kiev-ul a cerut avioane americane F 16 și sisteme de rachete cu rază mai lungă de acțiune. Pentru moment, reamintește Reuters, administrația americană dar și liderii principalelor state aliate au respins idee de a livra avioane de luptă. Ca și în cazul tancurilor, țările din flancul estic al NATO, în frunte cu Polonia, sunt mai deschise la acest apel.
Volodimir Zelenski a participat și la Conferința de Securitate de anul trecut, care s-a desfășurat cu puțin timp înainte de lansarea invaziei ruse în Ucraina. Atunci, remarcă Reuters, participanții au încercat să convingă Moscova, absentă de la conferință, să renunțe la o acțiune militară.
Anul acesta, Rusia nu a fost invitată iar alianța transatlantică vrea să demonstreze că „poate face front comun împotriva lui Putin”, a declarat diplomatul german Christoph Heusgen, șeful Conferinței de Securitate.
„Invazia din Ucraina este o încălcare a tuturor regulilor de civilizație, și nu putem, nu vrem în aceste condiții să oferim Moscovei o scenă pentru a-și continua propaganda”, a mai spus Heusgen.
„Mesajul meu pentru poporul ucrainean este că aliații și partenerii NATO vor fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a declarat și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la Conferința de Securitate. „Nu vom permite președintelui Putin să câștige acest război, ar fi o tragedie pentru Ucraina, dar și periculos pentru noi”.
La Conferința de Securitate de la München participă peste 40 de lideri de stat și de guverne și 60 de miniștrii. Între acești, cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez, Emmanuel Macron, și vice-președinta Statelor Unite, Kamala Harris, însoțită de secretarul de stat american, Antony Blinken, și de o delegație impunătoare de membri ai Congresului SUA.
Facebook a postat publicitate politică de la Șor, deși e sancționat de SUA
Facebook a permis oligarhului moldovean fugar Ilan Șor să posteze chemări la proteste și revolte împotriva guvernului pro-occidental al Moldovei, deși el și partidul lui se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite.
Associated Press, care a investigat situația, spune că postările au fost îndepărtate de Facebook în cele din urmă, dar numai după ce fuseseră vizionate de milioane de ori.
Postările au fost semnalate de cercetătorii de la Reset, organizație non-profit din Londra care analizează impactul mass media asupra democrației.
Ei au spus că după sancționarea lui Șor de către SUA, au apărut pe Facebook nouă postări de publicitate politică ușor de identificat ca fiind ale lui.
AP consideră că povestea cu postările lui Șor ilustrează cum Rusia și aliații ei au exploatat scăpările platformelor sociale, multe gestionate de companii americane, ca să răspândească propagandă și dezinformare care „armează” nesiguranța economică și socială în încercări de a submina guvernele din Europa de Est.
Dorin Frăsîneanu, consilier politic al fostei prim-ministre Natalia Gavrilița, este citat de AP cu declarația că guvernul a semnalat problema companiei Facebook, dar fără rezultat.
Compania Meta, proprietara Facebook, a spus AP că a înlăturat postările îndată ce a dat de ele.
„Când Ilan Șor și Partidul Șor au fost puși pe lista de sancțiuni SUA, am luat măsuri pe conturile lor cunoscute”, a spus un purtător de cuvânt Meta. „Când am identificat conturi noi, am trecut la acțiuni împotriva lor, de asemenea”.
Meta, ca și alte firme tehnologice cu sediul în SUA, are probleme în moderarea conținutului în alte limbi decât engleza, scrie AP. Agenția notează că sumele plătite de Șor pentru publicitatea politică nu aduc cine știe ce profituri companiei Facebook – e vorba de numai 15.000 de dolari, „o nimica toată” la o companie care a făcut 4,65 miliarde de dolari în trimestrul trecut.
„Ele însă au fost eficiente”, notează AP. O postare care a fost pe Facebook numai două zile (29-30 oct.), în care Șor acuză guvernul de corupție și furt, a fost văzută de peste un milion de ori. Ea a costat partidul Șor numai 100 de dolari.
R. Moldova își va extinde pădurile în următorii 10 ani
Terenurile împădurite din R. Moldova urmează să fie extinse cu cel puțin 145.000 de hectare în următorii 10 ani, ajungând să acopere până la 15% din suprafața țării. Obiectivul se regăsește în Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru anii 2023-2032, care a fost aprobat de guvern vineri, 17 februarie.
Pădurile vor fi plantate atât pe terenuri noi, cât și pe cele forestiere puternic degradate, inclusiv pe terenurile aflate în proprietate privată. De asemenea, vor fi plantate fâșii forestiere riverane pentru protecția terenurilor agricole și vor fi create trei centre regionale de creștere industrială și reproducere a materialului forestier.
Autoritățile își propun, în acest fel, să atenueze consecințele schimbărilor climatice, să reducă emisiile de carbon, să oprească degradarea solului și să asigure populația cu necesarul de lemne de foc.
Programul a fost elaborat la inițiativa președintei Maia Sandu, care a salutat aprobarea lui și a îndemnat întreaga societate să se implice în campaniile de împădurire și de colectare de semințe, care vor fi anunțate de autorități.
Pentru realizarea programului, va fi nevoie de peste 15,2 miliarde de lei. Autoritățile spun că cea mai mare parte a fondurilor, circa 12,7 miliarde de lei, va fi atrasă de la partenerii internaționali.
În prezent, terenurile împădurite constituie 11% din suprafața Republicii Moldova, în timp ce gradul mediu de împădurire în țările Uniunii Europene este de 37,7%.
Iranienii cer din nou schimbarea regimului după execuția unor protestatari
Demonstranții din Iran au cerut din nou schimbarea regimului, în timp ce marcau sfârșitul unei perioade de doliu de 40 de zile pentru Mohammad Hosseini și Mohammad Mehdi Karimi, doi bărbați executați în faimoasa închisoare Evin din Teheran în timpul protestelor în curs de desfășurare la nivel național.
Videoclipuri publicate pe rețelele de socializare au arătat adunări în mai multe cartiere din Teheran, cu oameni care scandau „Vom rezista până la sfârșit!” și „Moarte dictatorului!”, o referire la liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Hamenei.
Hosseini, în vârstă de 39 de ani, a fost condamnat pentru uciderea unui membru al forțelor paramilitare iraniene, în timp ce manifestanții au manifestat într-un oraș de lângă capitala iraniană în noiembrie, pe fondul valului de proteste care a cuprins Iranul după moartea, în septembrie, a lui Mahsa Amini, o femeie kurdo-iraniană de 22 de ani, pe când se afla în custodia poliției moralității, după ce a fost arestată pentru că purta „în mod necorespunzător” hijabul, o eșarfă musulmană.
Kurdo-iranianul Karimi, în vârstă de 22 de ani, a fost condamnat pentru presupusa implicare în uciderea unui milițian paramilitar în timpul protestelor din Karaj, după moartea lui Amini. Hosseini și Karimi au fost amândoi spânzurați la 7 ianuarie.
În ultimele săptămâni, protestatarii au transformat sfârșitul perioadei tradiționale de doliu de 40 de zile după moartea unui protestatar într-o scenă pentru demonstrații antiguvernamentale.
Rapoartele indică, de asemenea, că protestatarii din Sanandaj, capitala provinciei iraniene occidentale Kurdistan, au blocat străzile dând foc. Amini era din Saqez, un oraș de lângă Sanandaj.
Scene similare au fost raportate și din alte orașe iraniene, inclusiv din orașele Mashhad, Isfahan, Karaj și Arak.
De la moartea lui Amini, iranienii au inundat străzile din întreaga țară pentru a protesta împotriva lipsei de drepturi, femeile și elevele organizând demonstrații de susținere fără precedent care reprezintă cea mai mare amenințare la adresa regimului teocratic iranian de la revoluția din 1979.
Ca răspuns, autoritățile au declanșat o represiune brutală împotriva disidenței, reținând mii de persoane și pronunțând sentințe dure, inclusiv pedeapsa cu moartea, împotriva protestatarilor.
Agenția de știri Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, a declarat că, până la 29 ianuarie, cel puțin 527 de persoane au fost ucise în timpul tulburărilor, inclusiv 71 de minori, în timp ce forțele de securitate reprimă sângeros disidența.
Fragmentele de rachetă găsite la Larga nu prezintă niciun pericol
Ministerul de Interne anunță că a încheiat căutările fragmentelor de rachetă descoperite joi, 16 februarie, în satul Larga, din raionul Briceni.
În urma verificărilor, specialiștii au ajuns la concluzia că fragmentele de rachetă nu prezintă vreun pericol. Resturile de rachetă și alte componente au fost depozitate pe teritoriul sectorului Poliției de Frontieră Larga.
Poliția de Frontieră a deschis un dosar penal care, împreună cu materialele acumulate, va fi transmis procurorilor.
Acesta este al patrulea caz în care resturi ale unor rachete provenite din bombardamente asupra Ucrainei cad pe teritoriul Republicii Moldova.
În raionul Briceni au mai fost depistate fragmente de rachetă pe 5 decembrie 2022 și pe 14 ianuarie 2023. Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a precizat ulterior că acestea erau părți componente din complexul aerian S-300, însă proveniența lor nu a fost stabilită. Astfel de sisteme antiaeriene, de producție sovietică, există în dotarea armatelor mai multor țări, inclusiv ale Rusiei și Ucrainei.
În primul incident, care a avut loc la Naslavcea, raionul Ocnița, pe 31 octombrie 2022, autoritățile au precizat că a fost vorba de o rachetă de producție rusească, de tip Kalibr, care ar fi fost lansată de pe o navă maritimă.
Pe 10 februarie, o rachetă a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra comunei Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra comunei Cosăuți, din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina.
Ministerul de Externe a reiterat că atacurile rusești cu rachete asupra Ucrainei vecine afectează direct și negativ cetățenii R. Moldova. Chișinăul cheamă Rusia să oprească agresiunea militară asupra Ucrainei care cauzează numeroase pierderi de vieți omenești și distrugeri materiale.
Forțele guvernamentale siriene și rebelii se confruntă în regiunea afectată de cutremur
Forțele guvernamentale siriene și rebelii s-au confruntat peste noapte în nord-vestul Siriei, pentru prima dată de la cutremurul care a devastat regiunea pe 6 februarie, a informat vineri Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, agenția care monitorizează respectarea drepturile omului în Siria.
Zona de nord-vest, una dintre cele mai afectate de cutremurul care a lovit Siria și Turcia, este controlată de insurgenții care se opun guvernului președintelui Bashar al-Assad de la Damasc.
Echipe internaționale de salvare se îndreaptă spre Turcia și Siria, după un cutremur devastator
Agenția spune că forțele guvernamentale au bombardat periferia orașului rebel Atareb. Acest lucru a coincis cu ciocniri cu mitraliere grele între forțele guvernamentale și cele rebele pe o linie de front din apropiere, a precizat Observatorul.
Directorul Observatorului, Rami Abdulrahman, a declarat că 235 de persoane din Atareb și din zonele învecinate au murit în urma cutremurului.
Conform estimărilor ONU, în nord-vestul țării cutremurul a ucis peste 4400 de persoane, cea mai mare parte a victimelor din Siria.
Forțele guvernamentale și cele rebele s-au confruntat, de asemenea, într-o altă parte a zonei de nord-vest, în apropiere de orașul guvernamental Saraqeb, în timp ce forțele guvernamentale au bombardat periferia a două sate din provincia Hama, a raportat Observatorul Sirian. Jurnaliștii agenției de presă Reuters nu au putut verifica din surse independente aceste informații.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat că este deosebit de îngrijorată de condițiile de viață ale oamenilor din nord-vest, unde mulți oameni s-au simțit abandonați, deoarece proviziile se îndreaptă aproape invariabil spre alte părți ale zonei de dezastru.
Conflictul sirian a ucis sute de mii de oameni, a dezrădăcinat mai mult de jumătate din populație și a forțat milioane de oameni să plece în străinătate ca refugiați din 2011.
Mai mult de 4 milioane de persoane erau deja dependente de ajutor în nord-vestul Siriei înainte de cutremur.
Cutremurul, ocazie pentru ca al-Assad să-și refacă imaginea
Președintele sirian Bashar al-Assad spunea că amploarea cutremurului de săptămâna trecută a pretins mai multe resurse decât avea la dispoziție guvernul și a mulțumit statelor care au oferit ajutor în urma seismului, inclusiv „fraților și prietenilor arabi”. „Amploarea dezastrului și îndatoririle pe care trebuie să ni le asumăm sunt mult mai mari decât resursele disponibile”, a declarat Assad în primul său discurs televizat de la cutremurul care a avut loc lunea trecută.
ONU a declarat că aproape 9 milioane de sirieni au fost afectați de cutremur și a lansat un apel de 400 de milioane de dolari pentru a acoperi nevoile umanitare imediate în următoarele trei luni.
Cutremurul a atenuat izolarea internațională a lui Assad după mai bine de 11 ani de război civil, ajutorul sosind, în principal, din partea statelor arabe, inclusiv Arabia Saudită, care a finanțat opoziția armată față de guvernul său.
De asemenea, diplomați de rang înalt s-au întâlnit cu el la Damasc, inclusiv ministrul de externe al Iordaniei, miercuri, în prima întâlnire de acest fel de la începutul războiului.
Assad a declarat că dezastrul reprezintă „o ocazie” pentru a rezolva problemele care s-au acumulat în țară, care se confruntă, de asemenea, cu o criză economică profundă.
SUA, UE și România au salutat noul guvern de la Chișinău
Ambasadorii Statelor Unite, Uniunii Europene și României în R. Moldova au transmis felicitări premierului Dorin Recean și cabinetului său de miniștri, învestit joi, 16 februarie.
„Suntem gata să lucrăm îndeaproape cu noul guvern pentru intensificarea eforturilor privind reformele-cheie, în special în sectoarele justiției, financiar și combaterii corupției, în interesul tuturor cetățenilor și în conformitate cu cei nouă pași pe care R. Moldova trebuie să-i facă pentru a progresa în continuare pe calea integrării în UE”, a spus șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks.
Și ambasadorul Statelor Unite, Kent D. Logsdon, a declarat că „așteaptă cu nerăbdare să continue să lucreze cu guvernul și poporul Moldovei pentru a promova în continuare integrarea cu Europa și pentru a aborda provocările actuale, construind un viitor democratic, prosper și sigur”.
Totodată, cei doi ambasadori i-au mulțumit fostei prim-ministre, Natalia Gavrilița, „pentru modul în care a condus guvernul într-o perioadă marcată de crize fără precedent și pentru contribuția la obținerea de către R. Moldova a statutului de țară candidată la aderarea la UE” și „pentru tot ce a făcut pentru întărirea parteneriatului și a prieteniei dintre R. Moldova și SUA”.
Felicitând noul guvern, ambasadorul României și-a exprimat susținerea pentru eforturile forțelor pro-europene de la Chișinău pe calea europeană a R. Moldova. „Rămânem un partener onest și de încredere în reformele și procesele de modernizare care vin în beneficiul direct al cetățenilor, într-o perioadă marcată de crize profunde și amenințări generate de războiul atroce și nelegitim dus de Rusia în regiunea noastră”, a spus Cristian Leon-Țurcanu.
Pe 16 februarie, în R. Moldova a fost învestit un nou guvern pro-occidental, înaintat și susținut de partidul de guvernământ (Partidul Acțiune și Solidaritate), condus de fostul consilier în domeniul securității al președintei Maia Sandu, Dorin Recean, și compus în mare parte din miniștrii guvernului demis, al Nataliei Gavrilița.
Volodimir Zelenski prin stream la deschiderea Berlinalei de film
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se adresează joi seară prin videostream live ceremoniei de deschidere a celei de-a 73-a ediții a festivalului de film de la Berlin, unul din cele mai vechi și mai prestigioase din lume.
Zelenski urma să fie prezentat participanților de actorul american Sean Penn, care l-a vizitat pe liderul ucrainean la Kiev de două ori după invazia rusească.
„Berlinala, alături de toți cineaștii și participanții, își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean în lupta lui pentru independență și condamnă războiul rus de agresiune”, se spune în declarația organizatorilor. „Gândurile și simpatia noastră sunt alături de victime, de populația suferindă, de milioane de oameni care au părăsit Ucraina și de artiștii care au rămas să apere țara și continuă să filmeze războiul”.
Proiecția de deschidere este premiera mondială a filmului regizoarei Rebecca Miller She Came to Me, avându-i în distribuție pe Anne Hathaway, Marisa Tomei, Peter Dinklage, Joanna Kulig și alții.
Evenimentul este transmis live la berlinale.de și pe canalul de YouTube al festivalului desfășurat în perioada 16-26 februarie.
Noi resturi de rachetă, descoperite în nordul R. Moldova
Resturile de rachetă au fost descoperite de o patrulă a Poliției de Frontieră în satul Larga, raionul Briceni.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, zona a fost izolată și a fost anunțat Serviciul de Urgență 112, echipele Bombteh ale Inspectoratului General de Poliție și Procuratura raionului Briceni.
Tot la Briceni, fragmente de rachete au fost depistate pe 5 decembrie 2022 și pe 14 ianuarie 2023. Șefa Ministerului Afacerilor Interne, Ana Revenco, a precizat ulterior că „în urma investigațiilor, s-a constatat că elementele descoperite sunt fragmente din treapta superioară a rachetei complexului aerian S-300”, dar proveniența acestora nu a fost stabilită.
În primul incident, care a avut loc la Naslavcea, raionul Ocnița, pe 31 octombrie 2022, autoritățile au precizat că a fost vorba de o rachetă de producție rusească, de tip Kalibr, care ar fi fost lansată de pe o navă maritimă.
Pe 10 februarie, o rachetă a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra comunei Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra comunei Cosăuți, din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina.
Ministerul de Externe a reiterat că atacurile rusești cu rachete asupra Ucrainei vecine afectează direct și negativ cetățenii R. Moldova. Chișinăul cheamă Rusia să oprească agresiunea militară asupra Ucrainei care cauzează numeroase pierderi de vieți omenești și distrugeri materiale.
Spaţiul aerian al R. Moldova va fi parţial închis pe 1 și 2 iunie
Spațiul aerian al Republicii Moldova va fi parțial închis pe 1 și 2 iunie 2023. Decizia a fost luată pentru a asigura siguranța și securitatea aeronautică în perioada în care R. Moldova va găzdui 47 de șefi de state și de guverne la summit-ul Comunităţii Politice Europene.
„Autoritățile naționale evaluează în mod constant utilizarea spațiului aerian în contextul organizării summit-ului și vor informa populația în timp util”, se arată într-un comunicat emis de Autoritatea Aeronautică Civilă.
Cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene (CPE) va avea loc la Chișinău pe iunie. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu și inițiatorul CPE, președintele francez, Emmanuel Macron, pe 6 octombrie 2022, la o conferință de presă comună, la Praga.
„Propunerea de a găzdui reuniunea liderilor statelor și regiunilor din Europa în țara noastră accentuează sprijinul univoc al partenerilor noștri pentru parcursul și viitorul european al R. Moldova”, a declarat atunci Maia Sandu.
Parlamentul European își exprimă susținerea pentru R. Moldova „în contextul geopolitic complicat”
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a trimis o scrisoare președintei Maiei Sandu în care își exprimă, din numele instituției europene, solidaritatea cu R. Moldova și sprijinul pentru guvernarea pro-europeană de la Chișinău, „în contextul geopolitic complicat” și „situația internă dificilă”.
„Vom continua să oferim sprijin financiar și politic și vom lucra cu dvs. pentru a întări reziliența țării dvs. în ceea ce privește securitatea, asigurarea cu energie și lupta împotriva campaniilor de propagandă și dezinformare alimentate de Rusia”, se arată în scrisoarea publicată de Metsola pe Twitter.
Șefa Parlamentului European susține reformele inițiate de guvernarea de la Chișinău necesare pentru aderare și spune că locul R. Moldova este în familia europeană.
Mesajul de susținere vine la două zile după ce Maia Sandu a prezentat detalii dintr-un presupus plan al Rusiei de răsturnare a puterii de la Chișinău, prin atacuri asupra instituțiilor statului, mascate ca acțiuni de protest ale opoziției.
Rusia și partidele parlamentare de opoziție din R. Moldova au negat existența unui astfel de scenariu, anunțat inițial de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
![Președintele României, Klaus Iohannis: „Amenințările care vizează destabilizarea traiectoriei europene a R. Moldova [...] nu trebuie deloc neglijate”](https://gdb.rferl.org/01000000-0aff-0242-c6eb-08db0f42bfab_w100_r1.jpg)
Un grup de boxeri din Muntenegru nu a fost lăsat să intre în R. Moldova
Un grup de sportivi ai clubului de box din Budva, Muntenegru, nu au fost lăsați în R. Moldova, pe 14 februarie, pentru că „nu întruneau condițiile de intrare în țară”. În aceeași zi, 12 microbiști sârbi au fost întorși din drum, din același motiv.
Pe 15-17 februarie, boxerii din Muntenegru urmau să participe la un turneu internațional la Chișinău.
„Echipa noastră s-a confruntat cu o situație neașteptată și neplăcută. Pe Aeroportul Chișinău polițiștii de frontieră nu au permis echipei noastre să intre în R. Moldova, fără nicio explicație. După câteva ore de așteptare, sportivilor noștri le-au fost luate actele și li s-a spus să se întoarcă cu primul avion”, a scris Clubul de box pe pagina sa de Facebook.
Sportivii muntenegreni au luat zborul spre Istanbul, la ora 09:20, iar seara, la 19:40, vor pleca de la Istanbul spre Podgorica. „Astfel, călătoria prin aeroporturi va dura aproape două zile”, se arată în postarea clubului din Budva.
Solicitată de Europa Libere, șefa serviciului de presă al Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a declarat că, pe 14 februarie, mai mulți cetățeni străini au primit refuz de intrare în R. Moldova pentru că nu întruneau condițiile de intrare în țară, nu aveau documentele necesare și nu au putut să-și justifice scopul călătoriei.
Tot pe 14 februarie, autoritățile moldovene au interzis accesul în țară pentru 12 suporteri ai clubului de fotbal „Partizan” din Serbia și au decis că meciul dintre echipele „Sheriff” Tiraspol și „Partizan” Belgrad, care va avea loc pe 16 februarie la Chișinău, se va ține fără spectatori.
Serbia și Muntenegru neagă implicarea cetățenilor lor în „complotul rusesc”
Incidentele de la frontieră au avut loc a doua zi după ce președinta moldoveană, Maia Sandu, a dezvăluit detalii dintr-un presupus plan al Federației Ruse de răsturnare a puterii de la Chișinău, recepționat de serviciile secrete ucrainene.
Șefa statului a spus că în atacurile asupra instituțiilor statului, mascate ca acțiuni de protest ale opoziției, urmau să fie implicați „diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil” și persoane din afara țării. Ar fi fost depistate instrucțiuni de intrare în R. Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, Serbiei și Muntenegrului.
Ministrul sârb de Externe, Ivica Dačić, a negat că cetățeni sârbi ar putea participa la acțiuni subversive menite să destabilizeze situația din R. Moldova și a cerut autorităților moldovene să transmită de urgență toate informațiile de care dispun, pentru că nu au primit astfel de notificări din partea R. Moldova.
Și prim-ministrul Muntenegrului, Dritan Abazović, a spus că nu deține informații că persoane din Muntenegru ar fi fost vizate în presupusul plan de răsturnare a puterii de la Chișinău și a cerut, de asemenea, informații suplimentare de la guvernul moldovean.
Un activist rus, reținut pentru că a cerut informații despre soarta disidentului Andrei Pivovarov
Un activist rus pentru drepturile omului din Sankt Petersburg a fost reținut pentru scurt timp și acuzat de organizarea unui eveniment public ilegal, după ce a interpelat public autoritățile cu privire la soarta activistului de opoziție încarcerat Andrei Pivovarov, despre care nu se știe unde se află de la jumătatea lunii ianuarie.
Dmitri Negodin a declarat pentru RFE/RL la 15 februarie că în seara precedentă a desfășura un afiș pe care scria „Unde este Andrei Pivovarov?” în centrul orașului Sankt Petersburg, înainte de a fi reținut de către ofițerii de poliție.
Negodin a spus că a fost eliberat după ce a fost acuzat oficial pentru infracțiunea care l-ar putea costa o amendă de 40.000 de ruble (540 de dolari).
Pivovarov, fostul director executiv al mișcării pro-democratice Open Russia, în prezent desființată, a fost reținut în mai 2021 după ce a fost dat jos dintr-un avion cu destinația Varșovia chiar înainte de decolarea din Sankt Petersburg și condamnat la patru ani de închisoare în iulie 2022 fiind acuzat că se află în fruntea „unei organizații indezirabile”.
Legea privind „organizațiile indezirabile”, adoptată în 2015, a fost folosită în mod repetat de autoritățile ruse pentru a anihila vocile critice.
Pivovarov, care a afirmat că procesul împotriva lui este motivat politic, a fost transferat dintr-un centru de detenție din regiunea Krasnodar Krai (sud-vest) la sfârșitul lunii decembrie, iar ultima sa comunicare cu rudele sale a avut loc la 18 ianuarie, în timp ce se afla într-o închisoare de tranzit. Nu se știe nici la această oră unde anume se află acum Pivovarov și unde își va ispăși pedeapsa.
Procesul de transfer al condamnaților în Rusia și în multe alte foste republici sovietice, cunoscut sub numele de „etap”, implică trenuri speciale pentru deținuți. Transferurile pot dura zile, săptămâni sau chiar luni, deoarece condamnații sunt opriți pe traseu și sunt ținuți în închisori de tranzit.
Deținuții care călătoresc în astfel de trenuri sunt înghesuiți în compartimente de tip cușcă, cu puțin aer proaspăt, fără dușuri și cu acces limitat la mâncare sau la toaletă.
Legea privind „organizațiile indezirabile” este parte a unui pachet de reglementări promovate de Kremlin. Conform acesteia, multe organizații nonprofit și neguvernamentale care primeau finanțare din surse străine - în principal din Europa și Statele Unite intră automat pe lista „organizațiilor indezirabile”.
De atunci, Duma de Stat a Rusiei a extins și mai mult domeniul de aplicare a legii, astfel că li se interzice cetățenilor și organizațiilor rusești de oriunde din lume să ia parte la activitățile unor astfel de grupuri „indezirabile”.
România condamnă presupusul plan al Rusiei: „R. Moldova nu este singură în fața acestor provocări”
![Președintele României, Klaus Iohannis: „Amenințările care vizează destabilizarea traiectoriei europene a R. Moldova [...] nu trebuie deloc neglijate”](https://gdb.rferl.org/01000000-0aff-0242-c6eb-08db0f42bfab_w250_r1_s.jpg)
„România este alături de R. Moldova și condamnă ferm orice tentativă de destabilizare inițiată din exteriorul țării”, se arată într-o declarație a Președinției române, publicată miercuri, 15 februarie.
Președintele României, Klaus Iohannis, susține că „semnalele privind încercările Rusiei de a răsturna ordinea democratică și constituțională a R. Moldova sunt extrem de îngrijorătoare”.
Republica Moldova nu este singură.Klaus Iohannis
„Amenințările care vizează destabilizarea traiectoriei europene a R. Moldova [...] nu trebuie deloc neglijate”, spune președintele român. El dă asigurări „că R. Moldova nu este singură în fața acestor provocări”.
Iohannis subliniază că locul R. Moldova este „în marea familie a Uniunii Europene” și că România o sprijină în procesul de aderare.
Declarațiile liderului de la București vin la câteva zile după ce președinta moldoveană, Maia Sandu, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, au făcut dezvăluiri publice despre un presupus plan al Rusiei de a organiza o lovitură de stat în R. Moldova, mascată prin proteste și susținută de opoziția politică de la Chișinău.
Partidul Șor și Blocul Comuniștilor au calificat declarațiile Maiei Sandu drept „o provocare care are ca drept scop atragerea R. Moldova într-un conflict militar, isterizarea societății și intimidarea opoziției”.
Într-o reacție emisă marți, 14 februarie, Ministerul de Externe de la Moscova a respins acuzațiile, calificându-le „absolut nefondate și fără dovezi”.
Casa Albă a declarat că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranță, nu este în afara limitelor comportamentului rus”.
Inflația scade în 2023. Guvernatorul BNM: Este important ca noul guvern să primească finanțările externe și să continue programele de stat
Banca Națională a Moldovei (BNM) prognozează că media anuală a inflației în acest an va fi de 13,7%, iar în 2024 – de 5,5%.
Prezentând raportul cu privire la inflație, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a declarat că evoluțiile privind creșterea prețurilor în acest an vor avea loc în condițiile unei cereri externe slabe, o creștere mai mică a prețurilor internaționale și a riscurilor și incertitudinilor din regiune.
Deși prețurile internaționale nu se vor majora semnificativ, acestea vor fi oricum mai mari decât în perioada care a precedat pandemia. Potrivit guvernatorului, situația economică din regiune va fi în continuare afectată de războiul din Ucraina și de criza energetică din Europa.
Anticipările BNM arată că dolarul se va deprecia față de euro, iar prețurile la produsele agroalimentare pe piața mondială vor scădea. Ritmul anual al inflației de bază se va diminua rapid pe parcursul anului curent și va crește ușor la sfârșit de an. De asemenea, BNM prognozează o scădere a ritmului de creștere a tarifelor și a prețurilor la combustibili în primele trei trimestre, cu o creștere ușoară la sfârșit de an.
Întrebat ce ar putea să influențeze evoluția inflației, Octavian Armașu a spus că urmează instalarea unui nou guvern și va continua implementarea programelor agreate cu partenerii de dezvoltare.
„Este important, din punctul de vedere al gestionării inflației și al ciclului economic, ca guvernul să primească finanțările și să implementeze acele programe care sunt prevăzute în bugetul de stat pentru anul curent, fără rețineri, pentru că acestea pot reține și revigorarea economică. Atunci vom avea o recuperare economică mai tardivă și, respectiv, un proces dezinflaționist mai pronunțat”, a explicat guvernatorul.
R. Moldova a înregistrat în 2022 o inflație record, de peste 30%, mai mare decât în țările vecine, România și Ucraina.
Miniștrii occidentali ai Apărării discută despre cererile de armament ale Ucrainei
Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să accelereze furnizarea de arme, în timp ce miniștrii apărării din NATO se întâlnesc pentru a doua zi în Belgia, pe fondul intensificării eforturilor Rusiei de a cuceri orașul Bahmut din estul țării.
Apelul lansat de președintele Volodimir Zelenski și de alți oficiali ucraineni vine în contextul în care noua ofensivă a Rusiei capătă amploare în estul regiunii Donbas. Statul major ucrainean a declarat la 15 februarie că luptele s-au concentrat nu doar în jurul Bahmut, ci și în Lioman, Avdiivka și Kupiansk.
Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să câștige teren înainte de sosirea noilor ajutoare militare occidentale. „Pot spune cu încredere că tendințele de bază rămân neschimbate. Împreună, Ucraina și partenerii săi depun toate eforturile ca statul terorist să piardă. Și ca acest lucru să se întâmple cât mai repede", a declarat Zelenski în discursul său video nocturn din 14 februarie.
Ieri, în prima zi a reuniunii de două zile care are loc în Belgia, miniștrii apărării din cadrul NATO și-au exprimat, din nou, reticența față de trimiterea de avioane de luptă - lucru pe care oficialii ucraineni l-au cerut în mod repetat.
Numărul țărilor care s-au angajat să trimită tancuri în Ucraina a crescut la 11, a afirmat generalul Mark Milley, președintele Statului Major al SUA, vorbind la o conferință de presă după reuniunile de la Bruxelles. Douăzeci și două de țări s-au angajat să trimită vehicule de luptă pentru infanterie, șaisprezece trimit artilerie și muniție, iar nouă trimit sisteme de apărare aeriană.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a promis ajutor și armament suplimentar, dar a precizat că nu se va face niciun anunț privind avioanele. Și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat, de asemenea, că avioanele nu sunt deocamdată în centrul deliberărilor occidentale.
Progrese lente ale armatei ruse în apropierea orașului Bahmut
Cele mai intense lupte în prezent au loc în Donbas, în jurul orașului Bakhmut, precum și la nord, în apropiere de Kreminna, și la sud, în apropiere de Vuhledar.
Forțele ruse au petrecut luni de zile încercând să captureze Bahmut, care se află la căpătâiul mai multor autostrăzi importante, dar a cărui importanță strategică a fost pusă sub semnul întrebării de analiștii militari.
Cresc temerile că Rusia va recuceri Kupiansk, un oraș ucrainean eliberat în septembrie
În ultimele săptămâni, trupele rusești, inclusiv soldații din grupul de mercenari Wagner, au făcut progrese lente și treptate în jurul Bahmut. În weekend, proprietarul Wagner, omul de afaceri din Sankt Petersburg Evgheni Prigojin, a afirmat că trupele sale au capturat un sat mic și important de la periferia nordică a Bahmut.
„Bahmut nu va fi cucerit mâine, pentru că există o rezistență puternică și măcinare, mașina de tocat carne funcționează", a declarat Prigojin într-o declarație publicată anterior de serviciul său de presă. El a descris luptele „feroce” care se desfășoară pe "fiecare stradă, fiecare casă, fiecare scară".
Cele mai sângeroase lupte continuă să fie în apropiere de Bahmut, a declarat Milley. „Aș spune că a devenit un război de uzură. Rușii suferă pierderi uriașe”, a spus el. Milley a subliniat, de asemenea, faptul că mulți dintre soldații ruși care luptă în Donbas sunt foști deținuți de închisoare, recrutați de Wagner pentru a lupta în schimbul eliberării anticipate din pedepsele lor.
Rusia trimite recruți și prizonieri „la moarte iminentă”, în timp ce pierde „din punct de vedere strategic, operațional și tactic”, a spus el.
Forțele rusești par, de asemenea, să fi suferit pierderi importante de oameni și echipamente în jurul Vuhledar, un oraș situat la 150 km sud-vest de Bahmut, potrivit oficialilor ucraineni și occidentali și rapoartelor din surse deschise.
Între timp, cercetătorii de la Universitatea Yale din Statele Unite au declarat că Rusia a mutat mii de copii ucraineni într-o rețea de locații din zonele ocupate de Rusia în Ucraina și în Rusia.
Scopul principal al acestui efort este de a „reeduca” copiii pentru a-i face pro-ruși, au declarat cercetătorii în raportul publicat la 14 februarie.
Un nou cutremur a avut loc în sud-vestul României
Marți după-amiază a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,7 în România, între Târgu-Jiu și Craiova. Cutremurul s-a produs, marţi, la ora locală 15:16, în Oltenia, judeţul Gorj, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul s-a înregistrat la o adâncime de 40 de kilometri şi a fost localizat la 102 km nord de Craiova, 120 km sud-vest de Sibiu şi 146 km vest de Piteşti.
Acest seism are loc la o zi după altul petrecut în Oltenia, județul Gorj. Cutremurul de luni s-a petrecut la ora 16,58 (ora României) și a avut o magnitudine de 5.2, la adâncimea de 13.2 km.
O activistă iraniană, în greva foamei împotriva „comportamentului antiuman” al guvernului
Activista iraniană pentru drepturile muncitorilor Narges Mansuri a declarat că se află în greva foamei din 29 ianuarie pentru a protesta împotriva "comportamentului antiuman al Republicii Islamice Iran".
Într-un mesaj audio trimis din faimoasa închisoare Evin din Teheran, Mansuri a declarat că a început greva foamei în ciuda faptului că suferă de boli cronice, pentru că i s-a interzis să se întâlnească cu copilul ei, a fost amenințată cu execuția și a fost agresată de anchetatori, ale căror acțiuni „împing prizonierii politici la nebunie”.
Mansuri, care lucrează de peste 20 de ani pentru compania de autobuze Teheran și suburbii și este o cunoscută activistă pentru drepturile muncitorilor, a fost reținută în luna mai, pe fondul unui val de arestări de activiști politici și muncitori în Iran.
Agenția oficială de știri IRNA a afirmat că Mansuri a fost arestat de agenți de securitate în timp ce încerca să părăsească țara. Ea a fost arestată, interogată și judecată de mai multe ori în ultimii ani.
Mansuri este una dintre cele 14 femei activiste din Iran care au cerut public demisia liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Hamenei.
Ea și celelalte femei au cerut, de asemenea, un nou sistem politic în cadrul unei noi constituții care să asigure demnitate și drepturi egale pentru femei.
Mansuri spune că, de când a semnat declarația prin care a cerut demisia lui Hamenei, autoritățile iraniene au emis patru ordine judecătorești împotriva ei și au amenințat-o de mai multe ori.
Criticile la adresa lui Hamenei, care are ultimul cuvânt în aproape toate deciziile din republica islamică, sunt considerate o linie roșie în Iran, iar criticii săi ajung adesea în închisoare, unde prizonierii politici sunt ținuți în mod obișnuit în izolare și sunt supuși la diverse forme de tortură.
Protestele muncitorești din Iran au fost în creștere pe fondul scăderii nivelului de trai și al salariilor neplătite. Legislația muncii din Iran nu recunoaște dreptul lucrătorilor de a forma sindicate independente. Autoritățile au reprimat protestele, arestând mulți dintre participanți.
Autoritățile moldovene au interzis accesul în țară pentru 12 microbiști sârbi
12 suporteri sârbi ai clubului de fotbal „Partizan” nu au fost lăsați să intre în R. Moldova, luni seara, în Aeroportul Internațional Chișinău. Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a fanclubului sârb și a fost confirmată de Poliția de Frontieră a R. Moldova.
Șefa serviciului de presă al Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a precizat pentru Europa Liberă că mai multor cetățeni, inclusiv ai Serbiei, li s-a refuzat intrarea în R. Moldova pentru că „nu întruneau condițiile de intrare, nu aveau documentele necesare și nu au putut să-și justifice scopul călătoriei".
Reprezentanții clubului „Partizan” au anunțat că, după o noapte petrecută în aeroportul din Chișinău, microbiștii s-au întors acasă marți dimineață, cu primul zbor. Decizia a fost luată după consultări cu Ambasada Serbiei de la București.
Pe 16 februarie, la Chișinău, urmează să aibă loc un meci între echipele „Sheriff” Tiraspol și „Partizan” Belgrad.
Marți la amiază, Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) a anunțat că, la decizia autorităților moldovene, meciul se va ține cu tribunele goale, iar spectatorii își vor putea recupera banii pe biletele cumpărate.
Într-un mesaj expediat clubului „Partizan”, FMF a explicat că a primit, marți dimineață, o scrisoare de la Serviciul de Informații și Securitate, potrivit căreia, ar exista „un pericol real la adresa statalității Republicii Moldova”.
Serbia neagă implicarea cetățenilor săi în complotul rusesc
Pe 13 februarie, președinta Maia Sandu a declarat că planul Rusiei de răsturnare a puterii în R. Moldova receptat de serviciile secrete ucrainene și transmis Chișinăului ar presupune atacuri asupra edificiilor de stat cu luări de ostatici, care ar urma să fie mascate sub acțiuni de protest ale opoziției.
Potrivit șefei statului, în aceste acțiuni violente ar urma să fie implicați „diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil” și persoane din afara țării. Ar fi fost depistate instrucțiuni de intrare în R. Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, Serbiei și Muntenegrului.
Ministrul sârb de Externe, Ivica Dačić, a negat că cetățeni sârbi ar putea participa la acțiuni subversive menite să destabilizeze situația din R. Moldova.
„Solicităm autorităților moldovene să transmită de urgență toate informațiile de care dispun, pentru că nu am primit vreodată o astfel de notificare din partea Republicii Moldova”, a declarat șeful diplomației de la Belgrad.
Dačić a adăugat că nu va permite să sufere reputația Serbiei și relațiile de prietenie cu R. Moldova.
„Să prezinte dovezi”. Opoziția, vizată în presupusul plan rusesc de răsturnare a puterii, răspunde acuzațiilor Maiei Sandu
Partidul Șor și reprezentanții Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au venit cu reacții după declarațiile Maiei Sandu despre presupusul plan al Federației Ruse de răsturnare a puterii în R. Moldova.
Președinta fracțiunii Partidului Șor, Marina Tauber, a declarat că în spatele formațiunii politice din care face parte nu stă „nici Kremlinul, nici Casa Albă”.
„În spatele nostru este doar poporul și interesele țării, iar Maia Sandu joacă cu revoluții de est, vest și nu înțelege agenda socială care stă în capul mesei pentru noi”, a declarat deputata, într-un briefing de presă.
Ea a anunțat că Partidul Șor va relua protestele antiguvernamentale și a invitat „toate partidele” să se alăture unei noi acțiuni de protest în fața Parlamentului.
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a calificat declarațiile președintei Maia Sandu că Federația Rusă ar pregăti o lovitură de stat în R. Moldova cu implicarea opoziției drept „iresponsabile” și au cerut Serviciului de Informații și securitate să prezinte dovezi publicului.
„În caz contrar, astfel de declarații pot fi considerate o provocare ce are ca scop atragerea Moldovei într-un conflict militar, isterizarea societății, intimidarea opoziției și intensificarea represiunilor politice împotriva tuturor celor nemulțumiți din interiorul țării”, se arată într-o declarație emisă de BCS pe 13 februarie.
Luni dimineață, în cadrul unui briefing de presă, președinta Maia Sandu a declarat că planul receptat de serviciile secrete ucrainene și transmis Chișinăului ar presupune atacuri asupra edificiilor de stat cu luări de ostatici, care ar urma să fie mascate sub acțiuni de protest ale opoziției.
Andrei Spînu revine la Președinție
Fostul ministrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a fost numit prin decretul șefei statului, Maia Sandu, în funcția de secretar general al Aparatului președintelui.
Decretul a fost publicat pe site-ul Președinției pe 13 februarie și intră în vigoare pe 14 februarie.
Veaceslav Negruța, care a deținut până acum această funcție, își va continua activitatea în calitate de consilier în domeniul economic al președintelui.
Andrei Spînu a ocupat aceeași funcție la Președinție din decembrie 2020 până în august 2021, înainte de a fi numit ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița.
Pe 10 februarie, Natalia Gavrilița și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, ceea ce a atras demisia întregului cabinet de miniștri. După câteva ore, Maia Sandu l-a desemnat drept candidat la funcția de premier pe fostul său consilier în domeniul apărării și securității naționale, Dorin Recean, care are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta componența noului Guvern și programul de guvernare.
Turcia și Armenia deschid pentru prima dată în 35 de ani un punct de frontieră pentru trecerea ajutorului umanitar
Un punct de trecere a frontierei dintre Armenia și Turcia a fost deschis sâmbătă, 11 februarie, pentru prima dată în 35 de ani, pentru a transporta ajutor umanitar, după cutremurul masiv care a lovit Turcia și Siria în această săptămână, a declarat un oficial turc, citat de Reuters.
Cinci camioane cu ajutor umanitar care includeau alimente și apă au sosit în Turcia prin punctul de trecere a frontierei Alican, a scris pe Twitter Serdar Kilic, trimisul special al Turciei pentru dialogul cu Armenia. Oficialul turc a mulțumit țării vecine pentru sprijin, inclusiv pentru medicamente.
Turcia și Armenia nu au stabilit niciodată relații diplomatice oficiale, iar granița lor comună a fost închisă din anii 90 ai secolului trecut. Tensiunile dintre cele două țări își au rădăcinile în trecut, din cauza uciderilor în masă ale armenilor în perioada Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, atrocități pe care Erevan le cataloghează drept genocid.
Turcia respinge cu înverșunare că ar fi vorba despre genocid, argumentând că între 300.000 și 500.000 de armeni și cel puțin tot atâția turci au murit în lupte civile atunci când armenii s-au ridicat împotriva conducătorilor lor otomani și s-au alăturat trupelor ruse invadatoare.
Însă în decembrie 2021, cele două țări au numit trimiși speciali pentru a ajuta la normalizarea relațiilor, la un an după ce Armenia a pierdut în fața Azerbaidjanului, care este aliat al Turciei, controlul regiunii disputate Nagorno-Karabah.
În februarie 2022, Turcia și Armenia au reluat și primele zboruri comerciale din ultimii doi ani. Totuși, granița terestră dintre cele două țări a rămas închisă din 1993, forțând camioanele să tranziteze Georgia sau Iran.
În Cecenia, legislativul îi schimbă titlul lui Kadîrov în „Tatăl poporului”
Legislativul regiunii ruse Cecenia din Caucazul de Nord a aprobat un proiect de lege privind schimbarea versiunii cecene a titlului oficial al liderului autoritar al regiunii, Ramzan Kadîrov, în ceea ce poate fi tradus ca „Tatăl poporului”.
Parlamentul cecen a aprobat modificări constituționale la 9 februarie, potrivit cărora, titlul liderului republicii va rămâne glava (cap) în limba rusă, dar în limba cecenă va fi acum Mekhk-Da, care se traduce literal prin „Tatăl pământului”, dar este folosit în general cu semnificația de „Tatăl poporului”.
Un grup de legislatori ceceni a inițiat acest proiect de lege în ianuarie, la câteva săptămâni după ce legislatorii din Republica rusă Tatarstan au aprobat un proiect de lege care schimbă titlul liderului din Tatarstan din președinte în glava în rusă și Rais în tătară, care se traduce tot prin președinte. Liderii mai multor națiuni arabe sunt numiți oficial rais.
Cu puțin timp înainte și după prăbușirea Uniunii Sovietice, liderii republicilor etnice din cadrul Federației Ruse erau numiți președinți.
Kadîrov a fost cel care, în 2010, a inițiat schimbarea titlurilor liderilor republicilor etnice din președinți în șefi, spunând că „nu poate exista decât un singur președinte în Rusia”.
Singura regiune etnică care a reușit să păstreze titlul de președinte al liderului său până săptămâna trecută a fost Republica Tatarstan.
Kadîrov, care conduce regiunea din sudul Rusiei de când a fost instalat în funcție de președintele Vladimir Putin în 2007, a transformat regiunea devastată de război din Caucazul de Nord în fieful său personal, cimentat cu fonduri de la bugetul Kremlinului și cu venituri din rezervele locale de petrol și gaze.
Sub supravegherea lui Kadîrov, disidenții, activiștii opoziției sau veteranii războaielor din Cecenia care au fugit în Europa au fost, de asemenea, ținta asasinatelor.
