Ştiri
SUA anunță un ajutor de 300 de milioane de dolari pentru consolidarea securității energetice a R. Moldova
Statele Unite ale Americii au anunțat vineri, 24 februarie, că vor acorda un ajutor de 300 de milioane de dolari pentru sectorul energetic al R. Moldova.
Potrivit unui comunicat al Casei Albe, în contextul marcării unui an de la începutul războiului, Ucraina urmează să primească 250 de milioane de dolari pentru a-și reabilita infrastructura energetică afectată de atacurile trupelor ruse. De asemenea, statul vecin va recepționa generatoare mobile pentru asigurarea cu energie electrică.
Și R. Moldova va beneficia de un ajutor în valoare de până la 300 de milioane de dolari pentru a spori producția locală de energie electrică, pentru a oferi sprijin fiscal și pentru a îmbunătăți procesul de interconectare energetică cu Uniunea Europeană.
La începutul anului curent, SUA au oferit 30 de milioane de dolari, sub formă de sprijin bugetar direct, pentru a ajuta R. Moldova să poată plăti pentru achizițiile de energie electrică. Potrivit USAID, sprijinul reprezintă un „un element-cheie” al asistenței de urgență de 320 de milioane de dolari pe care Statele Unite l-au oferit în februarie 2022 pentru ca R. Moldova să facă față crizei energetice.
De asemenea, Washingtonul a alocat 42 de milioane de dolari în decembrie 2022 și 17 milioane de dolari în luna martie a anului trecut pentru sectorul energetic al R. Moldova.
Rezoluție de susținere a Republicii Moldova în Congresul american
O rezoluție în susținerea poporului R. Moldova și a guvernului de la Chișinău, care remarcă angajamentul R. Moldova de promovare a democrației și pe calea integrării europene, în fața invaziei Rusiei împotriva Ucrainei, a fost înaintată în Congresul Statelor Unite.
Congresmenul William Keating a transmis Comisiei pentru afaceri externe rezoluția, prin care arată că SUA continuă să susțină independența, suveranitatea, integritatea teritorială și mișcarea către democrație a Republicii Moldova. Documentul a fost semnat și de alți doi congresmeni.
Prin această rezoluție, se reafirmă angajamentul Statelor Unite față de R. Moldova în fața influenței maligne și a agresiunii militare ruse. Autorul atrage atenția că rachetele ruse survolează în mod repetat spațiul aerian suveran al R. Moldova și solicită retragerea de pe teritoriul R. Moldova „a întregului personal și echipamentelor aparținând forțelor armate sau de securitate ruse”.
Congresmenul Keating îndeamnă administrația Biden să colaboreze cu aliații transatlantici și să revizuiască acțiunile ulterioare „împotriva oricăror persoane sau grupuri care lucrează pentru a submina democrația în R. Moldova”, în document fiind amintit și faptul că SUA au inclus deja pe lista sancțiunilor oligarhii moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
De asemenea, Uniunea Europeană este îndemnată să promoveze în continuare procesele de aderare a R. Moldova la blocul comunitar, pentru a asigura securitatea economică și națională a Republicii Moldova.
Rezoluția în susținerea R. Moldova survine și în contextul întrevederii dintre președintele american Joe Biden cu președinta Maia Sandu, la Varșovia, în marja vizitei liderului american în Polonia și a discursului ținut la un de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Liderul de la casa Albă i-a spus președintei moldovene că Statele Unite vor continua să ajute R. Moldova să facă față efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
NATO: Rusia nu are forțe să atace Moldova, dar poate duce un război „hibrid”
Rusia nu are în prezent capacitatea militară de a ocupa Odessa și face „pod terestru” spre Transnistria, cum ar fi planificat înainte de invadarea Ucrainei, și nu poate ataca cu trupe Moldova, dar poate purta un război hibrid împotriva ei, a declarat Secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană.
Într-un interviu în exclusivitate cu serviciul pentru România al Europei Libere, Geoană a spus: „Chiar în absența unei agresiuni militare (rusești) împotriva Moldovei, care pentru noi e improbabilă pentru că nu credem că trupele ruse pot ajunge acolo, vedem un întreg arsenal de instrumente ale războiului hibrid folosite de Rusia în Moldova. Totul. Energie, șantaj, dezinformare, manipulare, provocarea tulburărilor sociale, folosirea coloanei a cincea din Moldova pentru a schimba direcția vestică a țării.”
Geoană a mai spus că Moldova are în prezent o șansă unică de a se alătura Europei „civilizate și prospere” și a recomandat moldovenilor să reziste „presiunilor Rusiei”.
Poliția din Bișkek i-a reținut pe activiștii care omagiau victimele invaziei Rusiei în Ucraina
Poliția din Kârgâzstan a reținut șapte activiști anti-război în timp ce aceștia marcau prima aniversare a invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, în curs de desfășurare, onorând victimele războiului din 24 februarie.
Gulșaiir Abdirasulova, președinta centrului pentru drepturile omului Kilim Șami (Torța secolului), cu sediul la Bișkek, a declarat că arestările au fost făcute în Parcul Emen Bagi (Parcul Stejarului) din oraș, unde activiștii au adus un steag național ucrainean mare și flori.
Poliția nu a justificat oficial de ce au fost reținuți activiștii, a declarat Abdirasulova.
În cel mai mare oraș vecin din Kazahstan, Almatî, zeci de activiști, locuitori locali și cetățeni ruși care au fugit din Rusia în Kazahstan după lansarea invaziei, s-au adunat în centrul orașului, la monumentul proeminentului poet și gânditor ucrainean Taras Șevcenko pentru a depune flori în memoria victimelor agresiunii la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.
Deoarece administrația orașului Almatî nu a permis în mod oficial o adunare publică pentru comemorarea victimelor războiului, oamenii au venit la monument în mod individual.
Cunoscutul apărător kazah al drepturilor omului Ghalîm Agheleuov a declarat, după ce a depus flori la baza monumentului, că invazia Rusiei în Ucraina este „o crimă”.
„În ciuda războiului ucigător, fie ca Ucraina să înflorească. Președintele rus Vladimir Putin, care și-a transformat poporul în zombi, trebuie să fie adus în fața Tribunalului de la Haga. El trebuie să se confrunte cu justiția", a declarat Agheleuov. Unități de poliție cu zeci de vehicule și agenți au monitorizat evenimentul, fără a interveni.
Kârgâzstanul și Kazahstanul nu au condamnat oficial, dar nici nu au susținut decizia Rusiei de a ataca Ucraina. Cele două națiuni din Asia Centrală, alături de alte câteva foste republici sovietice, sunt membre ale Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia și ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).
La începutul lunii martie a anului trecut, la mai puțin de două săptămâni de la lansarea invaziei, administrația orașului Almaty a permis o adunare publică împotriva războiului, care s-a transformat într-o amplă acțiune de protest la care au participat sute de persoane care au condamnat conflictul, și-au exprimat sprijinul pentru Ucraina și au cerut autorităților kazahe să părăsească organizațiile conduse de Rusia.
Maia Sandu, la un an de război: „Suntem alături de poporul ucrainean în lupta lor pentru o viață liberă și demnă”
Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj, în contextul marcării unui an de război în Ucraina, în care reafirmă solidaritatea Republicii Moldova cu poporul ucrainean.
„Suntem alături de poporul ucrainean în lupta lor pentru o viață liberă și demnă. Ucrainenii vor pace. Moldovenii vor pace. Toată lumea care are ceva sfânt și oameni dragi vrea pace. Puterea noastră vine din dragoste și unitate. Să avem grijă unii de alții, să avem grijă de țară, să fim solidari cu ucrainenii care luptă pentru viața lor și pentru libertatea întregului continent”, a afirmat Maia Sandu.
Șefa statului a mai declarat că „Ucraina va învinge”, iar „Moldova va trăi în pace, alături de Ucraina victorioasă, în familia țărilor europene, libere”.
Și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a venit cu un mesaj, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina: „A fost un an de durere, tristețe, credință și unitate. Iar acesta este un an al invincibilității noastre. Știm că acesta va fi anul victoriei noastre!”
Pe 24 februarie 2022, Federația Rusă a atacat Ucraina, în urma ordinului președintelui rus, Vladimir Putin. Datele Oficiului ONU pentru Drepturile Omului arată că, într-un an, peste 8.000 de civili și-au pierdut viața în Ucraina, iar autoritățile de la Kiev au înregistrat peste 70.000 de crime de război.
Prigojin: Grupul Wagner a reînceput să primească muniție de la ministerul rus al Apărării
Evgheni Prigojin, om de afaceri legat de Kremlin, cofondator și proprietar al grupului de mercenari Wagner, spune că unitățile sale au început să primească muniție după ce a acuzat Ministerul Apărării de trădare pentru că nu a mai furnizat muniție pentru artilerie și pentru lansatoarele de rachete de pe front.
Serviciul de presă al lui Prigojin a emis o declarație pe 23 februarie, în care Prigojin spune că a fost informat că „astăzi la ora 6.00 dimineața că muniția a fost trimisă”.
Într-o declarație audio făcută cu o zi înainte, Prigojin le cerea rușilor să facă presiuni asupra armatei pentru a le da luptătorilor grupului Wagner mai multă muniție, reluând ideea că Ministerul Apărării a întrerupt deliberat livrarea de muniție către luptătorii săi.
El a postat, de asemenea, o fotografie cu mercenarii ruși morți care ar fi murit pe 21 februarie pentru că nu au avut muniție pentru a riposta.
„Se pare că procesul a început. Cel puțin pe hârtie, dar ni s-a spus că documentele importante au fost semnate”, a declarat Prigozhin despre reluarea livrărilor de muniție.
Prigojin, considerat a fi unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, îi acuzase pe oficialii de top ai forțelor armate că au comis un act de „trădare” pentru că nu au furnizat suficientă muniție pentru armata sa privată, care reprezentă o importantă forță în bătălia pentru cucerirea orașului Bahmut din estul Ucrainei.
În replică, Ministerul rus al Apărării a respins pe 22 februarie afirmațiile lui Prigojin, spunând că toate brigăzile de voluntari din estul Ucrainei sunt aprovizionate la timp cu toate tipurile de muniție.
Prigojin a calificat această declarație a Ministerului Apărării drept „praf în ochii grupului militar privat Wagner și o încercare de a acoperi crimele împotriva luptătorilor care astăzi înfăptuiesc atâtea acte de curaj”.
La începutul săptămânii, într-o altă declarație audio, Prigojin i-a acuzat pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și pe șeful Statului Major General al Armatei Ruse, Valeri Gherasimov, că au refuzat să livreze muniție către Wagner în „încercarea de a-l distruge”. Prigojin a adăugat că i s-a cerut „să-și ceară scuze și să se supună” pentru a asigura muniție pentru trupele sale.
Wagner a recrutat mii de deținuți din penitenciarele din Rusia începând din vara anului trecut pentru a lupta în Ucraina.
Partizan Belgrad: suporterii Sheriff-ului și-au anulat participarea la meciul retur
Clubul de fotbal Partizan din Serbia a anunțat că puținii suporteri de la Sheriff Tiraspol care urmau să asiste la meciul retur din Europe Conference League, de la Belgrad, joi, 23 februarie, nu vor mai veni.
Meciul tur de la Chișinău se ținuse fără suporteri, pe fondul temerilor de o acțiune de destabilizare rusească, iar 12 suporteri sârbi au fost împiedicați să intre în R. Moldova.
„Și-au anulat participarea. Trebuia să vină opt suporteri. Eram gata să-i servim cu ce putem, să le oferim ospitalitatea noastră, dar și-au anulat sosirea ieri. Nu le cunosc motivele”, a spus miercuri, 22 februarie, la o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a clubului Partizan, Biljana Obradović.
Anunțul vine după ce R. Moldova a dispus ca meciul tur, din 16 februarie, să se țină fără spectatori, pe fondul semnalelor că Rusia ar pregăti o acțiune de destabilizare, inclusiv cu ajutorul unor cetățeni ai Serbiei.
Cel puțin doisprezece suporteri Partizan, sosiți cu câteva zile mai devreme de meci la Chișinău, au fost ținuți toată noaptea la aeroport, după care li s-a comunicat că nu pot intra în țară. Ei s-au întors cu primul avion la Belgrad.
Autoritățile sârbe au cerut explicații Chișinăului. Într-o convorbire telefonică cu omologul său moldovean Nicu Popescu, ministrul sârb de Externe, Ivica Dacic, a respins orice sugestii privind posibila implicare a cetățenilor sârbi în vreun plan de evenimente violente în R. Moldova.
Meciul-tur a fost câștigat de Partizan cu 1-0. Antrenorul echipei sârbești, Gordan Petrić, a spus că jucătorii nu au avut niciun fel de probleme în R. Moldova, iar clubul Sheriff le-a pus la dispoziție toate condițiile necesare pentru disputarea partidei.
![Președintele României, Klaus Iohannis: „Amenințările care vizează destabilizarea traiectoriei europene a R. Moldova [...] nu trebuie deloc neglijate”](https://gdb.rferl.org/01000000-0aff-0242-c6eb-08db0f42bfab_w100_r1.jpg)
Un an de război în Ucraina | Antonio Guterres denunță Rusia de la tribuna Adunării Generale ONU
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a denunțat miercuri invazia Rusiei în Ucraina spunând că aceasta este o încălcare a Cartei fondatoare ONU și a dreptului internațional și a atras atenția asupra amenințărilor rusești privind posibila utilizare a armelor nucleare.
De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a sugerat în repetate rânduri că, în cazul în care se simte amenințată, Rusia ar putea folosi arma nucleară.
„Am auzit amenințări implicite de a folosi arme nucleare. Așa-numita utilizare tactică a armelor nucleare este absolut inacceptabilă. Este timpul să ne retragem de pe marginea prăpastiei”, a declarat Guterres în fața celor 193 de membri ai Adunării Generale a ONU, în cadrul unei reuniuni care a marcat prima aniversare a războiului din Ucraina.
Adunarea Generală urmează să adopte un proiect de rezoluție - probabil joi, 23 februarie - care să sublinieze „necesitatea de a ajunge, cât mai curând posibil, la o pace cuprinzătoare, justă și durabilă”, în conformitate cu Carta ONU.
Carta ONU, spune Guterres, este „lipsită de ambiguități" prevăzând că: „Toți membrii se vor abține în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a oricărui stat”.
Ucraina și susținătorii săi speră să adâncească izolarea diplomatică a Rusiei, încercând să obțină voturi favorabile din partea a aproape trei sferturi din Adunarea Generală, pentru a egala sau chiar pentru a depăși susținerea primită pentru mai multe rezoluții anul trecut.
„Poziția Națiunilor Unite este fără echivoc: Suntem angajați față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, a declarat Guterres.
În proiectul de text, Adunarea Generală ar urma să ceară din nou Moscovei să-și retragă trupele solicitând deopotrivă încetarea ostilităților. Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii, dar au greutate și consecințe politice.
Rusia a îndemnat statele ONU să voteze împotriva unui demers „dezechilibrat și antirusesc”.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, le-a declarat reporterilor că Ucraina își exercită dreptul la autoapărare, așa cum este consacrat în Carta ONU, și că „atunci când trimiteți arme Ucrainei, ajutați Ucraina să apere Carta ONU”.
„Rusia a încălcat Carta ONU, devenind un stat-agresor”, a declarat el la Națiunile Unite. „Când le trimiteți rușilor arme, îi ajutați să distrugă Carta ONU și tot ceea ce reprezintă Națiunile Unite. Este foarte simplu”.
Rusia a declarat că a lansat o „operațiune militară specială” pentru „a denazifica” Ucraina și a proteja vorbitorii de limbă rusă și a acuzat, de asemenea, Occidentul că duce un „război prin procură” împotriva sa, înarmând Ucraina și impunând sancțiuni împotriva Moscovei.
Statele Unite și aliații occidentali au calificat invazia drept o acaparare neprovocată a teritoriului împotriva unei națiuni suverane.
Biden despre anunțul „nuclear” al lui Putin: „O mare greșeală”
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut o mare greșeală suspendând participarea țării sale la singurul tratat ruso-american privind controlul armamentelor nucleare rămas în vigoare.
Aflat la Varșovia, miercuri, 21 februarie, aproape de finalul unui turneu european de patru zile, Biden a condamnat decizia lui Putin referitoare la tratatul cunoscut ca New START, la o zi după ce a fost anunțată de liderul rus în discursul său anual despre starea națiunii.
Decizia rusă de suspendare a cooperării cu inspecțiile la arsenalele nucleare prevăzute în tratat vine după ce anul trecut Rusia a anulat discuțiile asupra salvării tratatului. Mai înainte, cele două țări s-au acuzat reciproc de încălcarea lui.
Tot miercuri, vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că suspendarea participării ruse la tratat nu aduce lumea mai aproape de vreun război nuclear. Vorbind la televiziunea Rusia-1, el a spus că mai periculoasă ar fi „escaladarea” militară de care s-ar face vinovați Statele Unite și „sateliții” lor.
Întrevedere Biden-Sandu, la Varșovia: Casa Albă reafirmă sprijinul puternic pentru R. Moldova
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a reafirmat sprijinul puternic pentru suveranitatea R. Moldova în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu președinta moldoveană Maia Sandu, după discursul pe care liderul de la Casa Albă l-a ținut la Varșovia, la un an de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În discuția cu Maia Sandu, Biden a subliniat asistența americană în curs de desfășurare pentru a ajuta R. Moldova să-și consolideze reziliența politică și economică, inclusiv agenda de reforme democratice și securitatea energetică. De asemenea, Statele Unite vor continua să ajute R. Moldova să facă față efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat de presă emis de Casa Albă.
Maia Sandu a participat la evenimentul public din Polonia alături de alți lideri de stat. Pe pagina sa de Facebook, șefa statului a anunțat că a discutat ulterior cu președintele american despre consecințele războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova și despre eforturile guvernării de la Chișinău de a menține pacea și ordinea publică în țară.
Maia Sandu i-a transmis omologului său american că, în situația dificilă în care se află cu un război la hotar, R. Moldova are „nevoie și mai mult de sprijinul SUA pentru a-și consolida reziliența economică”, inclusiv pentru a diversifica sursele de energie, și că cetățenii R. Moldova își doresc să „rămână parte a lumii libere, să trăiască în siguranță și să-și realizeze visul de a adera la Uniunea Europeană”.
Maia Sandu l-a invitat pe Joe Biden să viziteze R. Moldova.
Numărul cazurilor de Covid-19 s-a dublat timp de o săptămână
Numărul cazurilor de Covid-19 s-a dublat în ultima săptămână în R. Moldova, ajungând la aproape 3.000. Specialiștii spun că această creștere se datorează circulației subvariantei Kraken, care este mult mai contagioasă ca celelalte, dar și numărului mic de persoane vaccinate cu schema completă.
Potrivit ultimelor date privind situația epidemiologică, numărul cazurilor de Covid-19 a crescut în perioada 13-19 februarie de la 1.338 la 2.834. Incidența este de 76 de cazuri la 100.000 de locuitori, R. Moldova situându-se pe locul șase în Europa.
Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) explică această creștere prin mai mulți factori.
„Unul dintre ei ar fi că pe teritoriul R. Moldova circulă o subvariantă nouă a Omicron, numită Kraken. Această subvariantă este cea mai contagioasă în acest moment. Dacă analizăm și secvențierile la nivel mondial, la 14 februarie, subvarianta Kraken avea o pondere de 23% din numărul de investigații efectuate”, a declarat pentru Europa Liberă epidemiologul ANSP, Alina Druc.
Un alt factor, potrivit epidemiologului, este numărul mic de persoane vaccinate cu schema completă și faptul că populația nu respectă măsurile antiepidemice.
„Acoperirea vaccinală nu ne oferă o protecție totală. Rata de vaccinare este de 31,5%. De asemenea, populația Republicii Moldova a obosit de cuvântul „pandemie”, de măsuri de protecție și nu este receptivă, cum a fost la început”, a specificat Alina Druc.
Pacienții gravi sunt nevaccinați
La Institutul de Medicină Urgentă, unde ajung cei mai gravi pacienți, sunt internate 26 de persoane cu Covid-19, dintre care nouă - în secția de terapie intensivă, iar trei sunt cu suspecție.
„În ultima perioadă, s-a dublat numărul de pacienți gravi. 95% dintre cei internați la noi nu sunt vaccinați și, de obicei, au comorbidități. Rata de mortalitate pentru cei care ajung în terapie intensivă este de 45%, adică aproape jumătate dintre ei decedează”, spune directorul instituției, Mihai Ciocanu.
La Spitalul Clinic Republican Bălți sunt internați 81 de pacienți cu Covid-19, dintre care doar 11 sunt vaccinați, spune directorul spitalului, Gheorghe Brînza. 12 sunt în terapie intensivă, iar alți 12 sunt copii.
Și numărul deceselor din cauza Covid-19 a crescut săptămâna trecută față de precedenta, de la șapte la 10, reprezentând 0,3 decese la 100.000 de locuitori.
Întrucât rata de contagiozitate este mare, de 1,27, specialiștii în sănătate publică se așteaptă în continuare la o creștere a numărului de cazuri de Covid-19.
Artileria rusă bombardează Donbasul. Zelenski afirmă că forțele ucrainene rezistă
Armata rusă a bombardat linia frontului din Donețk și Luhansk cu artileria și cu aviația, a declarat armata ucraineană pe 22 februarie.
Autoritățile regionale spun că localitățile din zonă au suferit în urma bombardamentelor grele din regiunea sudică Dnipropetrovsk, dar președintele Volodimir Zelenski le-a transmis ucrainenilor că linia frontului rezistă în ciuda presiunii neîncetate.
Luptele grele au continuat în jurul orașelor Bahmut, Liman și Avdiivka din Donețk, apărătorii ucraineni respingând atacurile rusești în alte câteva localități, inclusiv Fedoriivka, Iahidne și Berhiivka, a declarat Statul Major General al armatei ucrainene în raportul său zilnic.
Atacurile rusești au fost, de asemenea, respinse în localitățile Luhansk, Kuzemiivka și Dibrova, și în Kupiansk, în nord-estul regiunii Harkov, a precizat Statul Major General, adăugând că atacurile nediscriminatorii cu rachete au distrus clădiri rezidențiale, provocând moartea și rănirea civililor. Acesta nu a oferit detalii cu privire la numărul victimelor.
În regiunea Dnipropetrovsk, orașul Nikopol a fost vizat de bombardamente rusești la începutul zilei de 22 februarie, a declarat guvernatorul regional Serhi Lisak pe Telegram.
„Noaptea, nu s-au înregistrat, în regiunea Dnipropetrovsk, atacuri inamice. Dar la ora șase dimineața, agresorul a atacat Nikopol cu artilerie grea”, a declarat Lisak, adăugând că nu există deocamdată informații privind victime în rândul civililor.
La 21 februarie, șase civili au fost uciși și 12 au fost răniți în bombardamentele rusești asupra zonelor rezidențiale din orașul Kherson din sudul țării, spune guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, adăugând că atacul a provocat, de asemenea, pagube substanțiale.
Cu toate acestea, „în condițiile în care Rusia nu a cedat deloc, în ciuda pierderilor uluitoare suferite”, forțele ucrainene au reușit să mențină linia, a declarat Zelenski la 21 februarie, după ce s-a întâlnit cu comandanții militari ucraineni. „Este foarte important faptul că, în ciuda presiunii mari asupra forțelor noastre, linia frontului nu a suferit nicio schimbare”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn.
Biden la Varșovia: Vom sta alături de Ucraina, astăzi, mâine și pentru totdeauna
Președintele american Joe Biden a marcat, la Varșovia, împlinirea unui an de la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, cu un discurs pragmatic, despre valoarea libertății și a democrației confruntate cu amenințarea unui regim dictatorial, ca cel de la Moscova.
Context în care președintele Biden a salutat explicit și determinarea „oamenilor din Moldova de a trăi în libertate”, determinarea care i-a adus mai aproape de Uniunea Europeană. „Doamnă președinte [Maia] Sandu, suntem mândri să fim astăzi alături de dvs”, a spus președintele Biden, care a cerut totodată publicului o rundă de aplauze pentru Maia Sandu.
Biden a reafirmat coeziunea de nezdruncinat a aliaților occidentali în spatele Ucrainei, confruntată cu invazia neprovocată a Rusiei.
Președintele american a ținut să asigure, în termeni fără echivoc toate țările NATO că Statele Unite cred cu tărie în articolul 5 al tratatului nord-atlantic: „Un atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva tuturor” a reamintit Biden, lucru „ de care este conștientă și Rusia”.
El a mai declarat că NATO, aliații Occidentali „nu vor să atace Rusia, nici să o distrugă”. „Războiul a fost provocat de Putin și tot el îl poate încheia cu un cuvânt”, a mai spus Biden la Varșovia.
Discursul de la Varșovia încheie un duel retoric Biden-Putin, marcând împlinirea unui an de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022.
A început luni, în cursul unei vizite surpriză la Kiev a președintelui american, unde Biden a declarat: „Când Putin și-a lansat invazia în urmă cu aproape un an, a crezut că Ucraina este slabă și că Occidentul este divizat. El a crezut că poate rezista mai mult decât noi. Dar s-a înșelat amarnic”.
A urmat, marți dimineață, la Moscova, discursul președintelui rus Vladimir Putin despre starea națiunii, când a acuzat din nou Occidentul, în primul rând Statele Unite, de a fi provocat conflictul din Ucraina, amenințând continuu securitatea Federației Ruse. „Ei au început conflictul. Noi am încercat să-i oprim”.
S-a încheiat marți seară, la Varșovia, cu discursul președintelui american Joe Biden despre războiul din Ucraina ca un exemplu grăitor al coeziunii democrațiilor, confruntate cu agresiunea Rusiei. „Ce facem acum trebuie făcut pentru ca în viitor, copiii și nepoții noștri să cunoască acest cuvânt – libertate”, a mai sus Biden .
Putin a abrogat decretul privind cursul de politică externă al Rusiei, care viza și R. Moldova
Președintele rus Vladimir Putin a anulat un decret de-al său de acum 10 ani cu privire la cursul de politică externă al Federației Ruse pentru „a apăra interesele Rusiei, în condițiile schimbărilor semnificative în relațiile internaționale”. Documentul conținea și prevederi legate de R. Moldova.
Ministerul de Externe de la Chișinău anunță că a luat notă de decizia de abrogare a decretului privind politica externă a Federației Ruse din anul 2012. Într-o notă informativă, instituția anunță că va analiza „cu atenție” conținutul noii concepții când va fi făcută publică, reiterând că R. Moldova vrea o reglementare pașnică a conflictului transnistrean .
„Vom continua să cerem retragerea fortelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor”, se mai arată în nota ministerului de Externe.
Decretul care a fost semnat de Putin în 2012 stipula care sunt relațiile și politicile Kremlinului în raport cu Uniunea Europeană, SUA, țări din Africa, Belarus, cu regiunile separatiste ale Georgiei etc.
Documentul conținea și poziția Rusiei cu privire la reglementarea conflictului transnistrean din R. Moldova. Odată cu întreg decretul, Putin a anulat și prevederea care stipula că Rusia „va continua să se implice activ în căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al R. Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”.
Presa de la Moscova apropiată puterii notează că noul concept al politicii externe al Federației Ruse va fi publicat în curând.
Zilele trecute, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat relațiile moldo-ruse drept „foarte tensionate”. El a recomandat autorităților moldovenești „să fie prudente” în aprecieri cu privire la reglementarea transnistreană și la forțele rusești staționate în stânga Nistrului, după ce noul premier de la Chișinău, Dorin Recean, a vorbit despre necesitatea demilitarizării Transnistriei și retragerii trupelor rusești din regiune.
De asemenea, Kremlinul a negat existența unui plan rusesc de răsturnare a puterii în R. Moldova, așa cum au anunțat președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Anterior, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a amenințat că „R. Moldova ar putea deveni următoarea Ucraină”.
Războiul pornit de Rusia în Ucraina a afectat procesul de negocieri în formatul „5+2” al conflictului transnistrean, formatul fiind unul inactiv, pentru că partea rusă și ucraineană, care au statut de mediatori ai conflictului, nu mai participă la discuții.
Rezoluție votată la Chișinău pentru ca R. Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare la UE în 2023
Membrii Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (Euronest) au adoptat, la Chișinău, o rezoluție prin care cer ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru R. Moldova și Ucraina să înceapă până la sfârșitul acestui an.
Rezoluția este adresată Comisiei Europene și Consiliului UE, pentru ca acestea să facă demersurile necesare de începere a negocierilor de aderare pentru cele două state care au primit, în vara lui 2023, perspectiva clară de a deveni țări membre ale blocului comunitar.
Documentul a fost votat de europarlamentari și de deputați din statele din vecinătatea estică a Uniunii Europene, care s-au reunit la Chișinău la cea de-a zecea sesiune ordinară a Euronest.
Eurodeputatul Andrius Kubilius, co-președinte al Euronest, a declarat că este „un lucru foarte posibil” ca R. Moldova să înceapă negocierile de aderare până la sfârșitul lui 2023, menționând că aceasta va fi „un semnal puternic” atât pentru R. Moldova, cât și pentru Europa.
La conferința de presă de după Euronest, Kubilius a reamintit că „toate promisiunile legate de calitatea de membru UE al R. Moldova și Ucrainei trebuie îndeplinite până la sfârșitul acestui deceniu”, subliniind că un astfel de calendar este unul ambițios, dar realist.
Potrivit europarlamentarului român Siegfried Mureșan, unul dintre inițiatorii documentului, în textul rezoluției se mai cere și integrarea graduală a Republicii Moldova și Ucrainei pe piața unică europeană, înainte de finalizarea negocierilor de aderare.
Astfel, scrie Mureșan pe pagina sa de Facebook, cetățenii celor două țări vor putea beneficia de „crearea de noi locuri de muncă stabile și bine plătite, atragerea de noi investitori europeni, creșterea exporturilor de produse moldovenești și ucrainene către UE și acces mai facil, la prețuri mai mici, la produsele din UE”.
Deputații europeni, alături de cei din R. Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Ucraina au adoptat alte două rezoluții: împotriva agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina și de sprijinire a căii către UE a celor trei țări asociate: R. Moldova, Georgia și Ucraina.
Fondatorul grupului Wagner acuză conducerea armatei ruse de „trădare”
Evgheni Prigojin, fondatorul grupului Wagner, i-a acuzat marți pe ministrul rus al apărării și pe șeful Statului Major General că i-au privat luptătorii săi de muniții și că au încercat să distrugă Wagner - acțiuni despre care a spus că sunt echivalente cu trădarea.
Evgheni Prigojin, fost antreprenor în domeniul cateringului care altădată se ferea de lumina reflectoarelor, și-a asumat un rol mai vizibil de la începutul războiului din Ucraina, în urmă cu un an, grupul său Wagner fiind vârful de lance al luptei de luni de zile a Rusiei pentru orașul Bahmut din regiunea ucraineană Donețk.
„Pur și simplu se desfășoară o opoziție directă”, a declarat Prigojin într-un mesaj vocal postat pe canalul său Telegram. „Acest lucru poate fi echivalat cu o înaltă trădare”.
Este al doilea mesaj de acest fel publicat de Prigojin în două zile. Luni, el s-a plâns că oficiali neidentificați au refuzat aprovizionarea Wagner din animozitate personală față de el.
Aparent supărat și foarte vocal uneori, Prigojin i-a acuzat pe ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și pe Valeri Gherasimov, cel care conduce trupele în războiul din Ucraina, că au produs în mod deliberat o criză a armamentului în zona frontului, care, potrivit lui, a provocat pierderi sporite în rândul trupelor Wagner care luptă în jurul Bahmut.
„Șeful Statului Major General și ministrul apărării dau ordine în dreapta și în stânga nu doar să nu dea muniție pentru PMC Wagner, și nici să nu-l ajute cu transportul aerian”, a declarat Prigojin.
Antreprenorul a criticat de luni de zile comandanții superiori pentru ceea ce el a numit incompetența lor. Prigojin a declarat că Ministerul Apărării încearcă să își asume meritele pentru succesele Wagner în jurul orașului Bahmut din regiunea Donețk. Ministerul Apărării nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii.
Așteptări: Putin vorbește marți despre starea națiunii
Discursul președintelui rus Vladimir Putin despre starea națiuni, programat marți 21 februarie, vine cu trei zile înainte ca invazia neprovocată pe care a declanșat-o împotriva Ucrainei să intre în al doilea an și la o zi după ce președintele american Joe Biden a făcut o vizită surpriză la Kiev.
Constituția Rusiei cere ca președintele să se adreseze odată pe an parlamentului despre starea națiunii, iar Putin nu a mai făcut-o din aprilie 2021.
O zi după discursul președintelui, cele două camere ale parlamentului Rusiei urmează să se reunească într-o sesiune extraordinară, urmată de un mare miting popular și de un concert la Moscova - indicii că s-ar putea să se întâmple ceva, apreciază jurnalistul RFE/RL, Steve Gutterman.
Discursul va fi urmărit pentru declarații sau semnale privind planurile lui Putin și viitorul politic al Rusiei. Discursul vine cu aproximativ 13 luni înainte ca țara să organizeze următoarele alegeri prezidențiale, în martie 2024, și urmează amendamentelor constituționale care îi permit lui Putin să candideze pentru încă două mandate de șase ani.
Ce ar putea aduce discursul lui Putin?
Escaladare
Aflat luni la Kiev, în vizita sa surpriză, președintele american Joe Biden declara între altele: „Când Putin și-a lansat invazia cu aproape un an în urmă, a crezut că Ucraina este slabă și Occidentul este divizat. A crezut că poate rezista mai mult decât noi. Dar s-a înșelat amarnic”.
Mulți analiști cred însă că și acum Putin speră să fie mai „rezilient” decât Occidentul. Mizează pe o erodare treptată a sprijinului occidental pentru Ucraina, care s-ar traduce și într-o reducere a livrărilor de arme, ceea ce – într-un târziu – i-ar permite să obțină o victorie.
Compromis sau „linii roșii”
Pare foarte puțin probabil ca Putin să lase de înțeles că ar fi dispus la vreun compromis, ca să nu mai vorbim de concesii.
În plus, dacă Rusia speră să reziste mai mult decât Ucraina și Occidentul, trebuie să gândească în termeni de luni sau chiar ani. Ceea ce s-ar putea să nu fie un obstacol pentru liderul de la Kremlin, care nici până acum nu s-a arătat îngrijorat de numărul mare de pierderi suferite de armata rusă pe frontul din Ucraina.
Vorbind pe 18 februarie la Conferința de Securitate de la München, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că potrivit calculelor unor experți militari, aproximativ 200.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți deja.
Kiev-ul promite pe de altă parte să-și recâștige toate teritoriile ocupate, inclusiv Peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014.
Chiar dacă Putin s-ar gândi la vreun compromis de genul teritorii ocupate pentru o încetare a focului, există o piedică majoră creată tot de el: în septembrie anul trecut a decretat, în mod oficial, anexarea în totalitate a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, deși sunt controlate numai parțial de forțele ruse.
În consecință este mai probabil ca Putin să dea un nou ultimatum Kiev-ului și Occidentului, să traseze noi „linii roșii” sau să amenințe cu consecințe concrete, dacă aceste „linii roșii” nu sunt respectate.
Aici intră în primul rând amenințarea cu o escaladare nucleară.
Mai departe de Ucraina
Presa de stat rusă a relatat că legislativul va adopta legi referitoare la cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în septembrie, așa că este posibil ca discursul lui Putin să includă o nouă revendicare sau cerere referitoare la acele regiuni. Oficialii ruși au afirmat în mod repetat că Kiev-ul și Occidentul trebuie să accepte că acele regiuni și Crimeea fac acum parte din Rusia, cerere respinsă categoric.
Dar au existat și speculații că toate ceremoniile pregătite după discursul despre starea națiunii ar putea sugera că Rusia va folosi ocazia pentru a aduce Belarus și mai aproape de Rusia sau pentru a implica direct țara vecină în războiul din Ucraina. Ar putea prevesti și o posibilă schimbare a statutului Osetiei de Sud și Abhaziei, regiunile separatiste din Georgia, controlate de Moscova. Rusia le-a recunoscut independența dar nu le-a anexat.
Moldova cere UE sancționarea „oligarhilor și politicienilor corupți” care ajută Rusia
Republica Moldova a cerut luni Uniunii Europene să impună sancțiuni oligarhilor care ar ajuta Rusia să destabilizeze țara, după ce la începutul lunii președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit, la summit-ul UE, de un nou presupus plan al Rusiei de destabilizare a Moldovei, confirmat ulterior de președinta Maia Sandu.
Aflat la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, șeful diplomației moldovene Nicu Popescu a declarat, citat de agenția AFP: „Nu este prima dată când Moldova se confruntă cu astfel de situații în ultimul an”, dar de data aceasta, a subliniat Popescu, preocupările privind amenințările Rusiei au devenit „mai publice”.
La sfârșitul săptămânii trecute, la Conferința pentru Securitate de la München, din Germania, președinta Maia Sandu a acuzat din nou Rusia că „duce deja un război hibrid împotriva Moldovei: toamna trecută au folosit criza energetică, când au văzut că guvernul a găsit banii să cumpere energie pe piața externă, Gazprom a redus livrările cu 60%. Au sperat că protestele plătite vor reușit să răstoarne guvernul. Acum am aflat de noi planuri: că ar încerca să aducă omeni din afara pentru a protesta și forța alegeri anticipate”.
Luni, la reuniunea miniștrilor de externe europeni, Nicu Popescu a spus că „riscurile sunt acolo, dar Moldova are un palmares bun în a le respinge” și a cerut sancțiuni împotriva „oligarhilor și politicienilor corupți care, împreună cu Rusia, încearcă să destabilizați Moldova”. Popescu a cerut ca aceștia să fie trecuți pe „lista neagră” a UE, ceea ce implică înghețarea activelor și interzicerea vizelor.
România a pus pe ordinea de zi a reuniunii de la Bruxelles, „spre reflecţie şi analiză juridică”, propunerea de a se crea un regim separat de sancţiuni „pentru tentativele de destabilizare a Republicii Moldova, a ordinii sale constituţionale şi a statului de drept”, a spus ministrul de externe Bogdan Aurescu, citat de presa de la București.
Anul trecut, Statele Unite și Marea Britanie au impus deja sancțiuni controversaților oameni de afaceri moldoveni Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, care au fugit din țară în 2019 în fața acuzațiilor de corupție.
Diplomați europeni au spus deja că Uniunea Europeană ar putea trimite în R. Moldova experți pentru a ajuta la prevenirea atacurilor cibernetice din partea Rusiei, mai relatează AFP.
Controlul spațiului aerian - apărare antiaeriană
Nicu Popescu a mai spus și că în acest moment, prioritatea Chișinăului este de a asigura securitatea „spațiului nostru aerian și al societății”, iar pentru aceasta are nevoie de „sisteme de supraveghere aeriană și de apărare aeriană”.
A îndemnat totodată puterile occidentale să continue să sprijine armata ucraineană, confruntată cu agresiunea Rusiei, pentru că așa „apără și Moldova”.
„Ucraina trebuie ajutată cât de mult posibil, de toată lumea și atâta timp cât are nevoie”, a mai spus Popescu la Bruxelles, citat de AFP. „Este cea mai bună investiție într-o Europă stabilă, într-o pace stabilă și într-o Moldovă stabilă și pașnică”, a mai declarat ministrul de externe.
Nevoile de securitate ale R. Moldova vor fi discutate și la Varșovia, la reuniunea așa-numitului grup „București 9” (B9), din care fac parte lideri din nouă state din Europa Centrală și de Est. La dezbateri vor fi prezenți președintele american, Joe Biden, și Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.
Potrivit unui comunicat al președinției române, citat de G4media, summit-ul B9 are ca obiectiv continuarea coordonării dintre Aliații de pe Flancul Estic al NATO și Statele Unite, pe fondul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina.
Pe agendă se află sprijinul acordat de țările aliate Ucrainei, susținerea aspirațiilor euroatlantice ale Ucrainei, precum și eforturile NATO de a-și întări apărarea pe flancul estic dar și strategia de descurajare.
Vor fi discutate și modalități de a trage la răspundere Rusia, inclusiv în baza dreptului internațional, pentru crimele comise în Ucraina.
Actorii teatrului din Mariupol, găzduiți la Chișinău
O delegație a Teatrului Dramatic din Mariupol, Ucraina, va veni săptămâna viitoare la Chișinău pentru a discuta planul de evacuare a instituției în R. Moldova.
Potrivit secretarului de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol, la Chișinău vor veni actori și reprezentanți ai administrației instituției. Cel mai probabil, actorii fi angajați la „Teatrul Fără Nume” de pe strada Sfatul Țării, iar Ministerul Culturii va suporta toate cheltuielile.
„Noi o să discutăm cu ei cum vor ei să facem acest proiect. El poate fi făcut sub forma unor spectacole comune sau putem să includem spectacolele lor în repertoriul teatrului. Ei vor veni, vor vedea sălile și vom decide”, a spus Europei Libere Andrei Chistol.
El susține că actorii din Mariupol vor lucra și la Academia de Teatru Muzică și Arte Plastice, unde vor avea un program în limba ucraineană.
„Pe parcursul anului, mai multe trupe ale teatrelor din Ucraina vor veni în R. Moldova, dar în cazul teatrului din Mariupol, noi vrem să îi instituționalizăm, ca ei să fie aici permanent”, a precizat secretarul de stat.
Potrivit lui, minoritatea etnică ucraineană este cea mai mare din Republica Moldova, de aceea este nevoie de produse teatrale în această limbă.
Pe 24 februarie, la un an de la începutul invaziei ruse în Ucraina, la Chișinău va fi organizată o expoziție tematică de fotografii și vor avea loc proiecții de filme în limba ucraineană, care vor fi subtitrate în română pentru a fi difuzate și la televiziuni.
Teatrul Dramatic din Mariupol din Ucraina a fost distrus în totalitate în urma bombardamentelor rusești din 16 martie 2022, la fel ca întreg orașul, care a rămas numai ruine.
La finele anului trecut, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a anunțat, după o discuție cu omologul său ucrainean, Oleksandr Tkacenko, că anul 2023 va fi dedicat culturii ucrainene în R. Moldova.
Angela Frolov: 2022 a fost un an cu schimbări pozitive pentru drepturile persoanelor LGBT din Moldova
Anul trecut a fost unul cu schimbări „foarte pozitive” pentru drepturile persoanelor LGBT din Moldova, spune Angela Frolov de la GDM, cu referire la raportul publicat în februarie 2023 de către ILGA Europe.
Raportul lansat la Bruxelles constată că 2022 a fost un an violent pentru persoanele LGBTI, însă s-au înregistrat și progrese în mai multe țări, una dintre acestea fiind Moldova.
„Da, într-adevăr, anul trecut a fost un an cu schimbări foarte pozitive în ceea ce ține drepturile persoanelor LGBT din Moldova, pentru că avem câteva legi foarte bune votate”, spune Frolov.
Printre modificările legislative menționate aici se numără cele anti-discriminare și cele privind combaterea discursului de ură.
„Pentru prima dată avem discursul de ură pus în Codul Penal, și asta deja a dat rezultate pozitive, pentru că după ce au intrat în vigoare aceste schimbări, politicienii noștri populiști s-au mai oprit din a-l distribui”, spune Angela Frolov.
De asemenea, pentru prima dată Republica Moldova a introdus în actele legislative orientarea sexuală și identitatea de gen drept criterii protejate nu doar la muncă. „Așa că, da, sunt schimbări pozitive, într-adevăr, și mai așteptăm câteva schimbări legislative pozitive și în acest an”, mai spune Frolov.
Ea a mai declarat că ILGA-Europe elaborează rapoartele anuale cu implicarea membrilor din fiecare țară. Astfel, Centrul GDM a participat la realizarea raportului cu suport consultativ și informativ.
Eurodeputat: R. Moldova și Ucraina ar trebui să adere la UE înainte de 2029 și să participe la europarlamentare
Parlamentul European trebuie să sprijine R. Moldova să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană în acest an, a declarat eurodeputatul Andrius Kubilius, copreședintele Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (Euronest), care are loc pe 17-22 februarie, la Chișinău.
La cea de-a zecea sesiune ordinară a Euronest, Kubilius a spus că statele vestice ar trebui să creeze condiții pentru integrarea în UE a țărilor din Parteneriatul Estic, astfel încât „R. Moldova și Ucraina, sper și Georgia să devină membri ai UE înainte de 2029” și să participe la alegeri europarlamentare de atunci.
Eurodeputatul a subliniat în discursul său rolul strategic al R. Moldova, Ucrainei și Georgiei, precizând că, odată ce aceste trei țări se vor integra în UE, „vor avea un rol important, pentru că se vor crea noi exemple de succes pentru poporul rus”. „Integrarea acestor țări în UE este singura cale pentru pacea durabilă și este importantă din punct de vedere strategic”, a spus Kubilius.
Și autoritățile de la Chișinău își doresc ca R. Moldova să acceadă mai repede în Uniunea Europeană. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, le-a spus deputaților moldoveni și celor europeni care participă la Euronest că țara vrea să înceapă negocierile de aderare până la sfârșitul acestui an. Grosu promite că, în parcursul său european, R. Moldova își va face temele pentru acasă, inclusiv în domeniul justiției.
Într-o intervenție online la Euronest, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola a reafirmat sprijinul legislativului comunitar pentru eforturile de integrare europeană a Chișinăului. Ea a reamintit de consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, de amenințările hibride și interferențele străine, în față cărora blocul comunitar ar trebui să aibă un răspuns armonizat.
„Rusia s-a folosit de nenumărate instrumente pentru a destabiliza instituțiile democratice și pe liderii aleși, vrea să tragă țările noastre înapoi și să instaureze niște guverne corupte care să dea raportul la Moscova”, a declarat și președinta moldoveană Maia Sandu, la sesiunea Euronest.
Șefa statului a reamintit că UE a ajutat considerabil cetățenii R. Moldova, care au devenit mai săraci și mai vulnerabili din cauza războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Sandu a reafirmat, în discursul său, alegerea R. Moldova de a fi parte a lumii libere.
Peskov răspunde la declarațiile lui Recean despre demilitarizarea Transnistriei
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recomandat autorităților moldovenești „să fie prudente” în aprecieri cu privire la reglementarea transnistreană și la forțele rusești staționate în stânga Nistrului.
„Desigur, am dori să le recomandăm interlocutorilor noștri moldoveni să fie foarte atenți la astfel de declarații”, a declarat secretarul de presă al președintelui rus, Vladimir Putin, solicitat să comenteze declarația noului premier moldovean, Dorin Recean, despre necesitatea demilitarizării Transnistriei și retragerii trupelor rusești din regiune.
El a dat asigurări că Rusia rămâne o „parte responsabilă” în reglementarea transnistreană și „continuă să îndeplinească funcțiile respective în această direcție”.
În același timp, Peskov a descris relațiile actuale dintre Moscova și Chișinău ca fiind „foarte tensionate” și a acuzat conducerea R. Moldova că face „isterie anti-rusă”, ceea ce ar dăuna relațiilor bilaterale.
Pe 16 februarie, prezentându-și programul de guvernare în parlamentul de la Chișinău, Dorin Recean a vorbit despre necesitatea „demilitarizării Transnistriei” și evacuării trupelor rusești din regiune.
De asemenea, noul premier a evidențiat importanța integrării economice și sociale a cetățenilor din regiunea transnistreană în R. Moldova.
Joe Biden a făcut o vizită-surpriză la Kiev
Președintele american Joe Biden a făcut o vizită-surpriză la Kiev, cu doar câteva zile înainte de prima aniversare a invaziei Rusiei în această țară. Fotografiile de pe rețelele de socializare îl arată pe Biden întâlnindu-se cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în centrul capitalei ucrainene pe 20 februarie, după ce s-au auzit sirenele de raid aerian. Nu au fost înregistrate atacuri cu rachetă și nici raiduri aviatice după alertă.
Vizita este un „semn extrem de important de susținere pentru toți ucrainenii", a declarat Zelenski despre vizită. „În timp ce lumea se pregătește să marcheze împlinirea unui an de la invazia brutală a Rusiei în Ucraina, mă aflu astăzi la Kiev pentru a mă întâlni cu președintele Zelenski și pentru a reafirma angajamentul nostru de neclintit și de nezdruncinat față de democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat Biden într-o declarație care marchează această oprire neanunțată în drumul său spre Polonia.
„Când Putin și-a lansat invazia în urmă cu aproape un an, a crezut că Ucraina este slabă și că Occidentul este divizat. El a crezut că poate rezista mai mult decât noi. Dar s-a înșelat amarnic”.
"El [președintele rus Vladimir Putin] se bazează pe faptul că nu rămânem uniți... El a crezut că poate supraviețui mai mult decât noi. Nu cred că se gândește la asta acum. Dumnezeu știe la ce se gândește, dar nu cred că se gândește la asta ", a adăugat Biden.
Biden a adăugat că va anunța, de asemenea, o altă livrare de „echipamente militare esențiale” către Ucraina, inclusiv muniție de artilerie, sisteme antiblindate și radare de supraveghere aeriană pentru a ajuta la protejarea ucrainenilor de bombardamentele aeriene. La sfârșitul acestei săptămâni, el a spus că Washingtonul va anunța sancțiuni suplimentare împotriva elitelor și companiilor „care încearcă să se ajute în secret sau să alimenteze mașina de război a Rusiei”.
Nu sunt cunoscute circumstanțele deplasării președintelui american la Kiev. Speculațiile că va face o astfel de oprire au fost numeroase, dar mulți au crezut că este doar un proiect care nu va fi aplicat în practică, având în vedere că nici Ucraina și nici aliații săi nu au control asupra spațiului aerian în care Biden trebuia să zboare.
Detaliile privind modul în care a ajuns Biden au fost foarte limitate, dar AP a citat Casa Albă spunând că „o comunicare de bază cu rușii a avut loc pentru a asigura oprirea atacurilor” cu puțin timp înainte de vizita lui Biden, într-un efort de a evita orice eroare de calcul care ar putea aduce cele două țări într-un conflict direct.
Vizita are loc în timp ce forțele rusești continuă să bombardeze poziții militare și așezări civile în estul și sudul Ucrainei, în ciuda a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a spus că Rusia a înregistrat pierderi „extraordinar de semnificative” în zonele-cheie disputate din regiunea Donețk.
Rusia a efectuat 10 atacuri cu rachete și 25 de raiduri aeriene în estul regiunii Luhansk și Donețk, precum și în sudul regiunii Zaporojie, a declarat Statul Major General al armatei ucrainene în raportul său zilnic, adăugând că au fost, de asemenea, înregistrate 62 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete de-a lungul liniei frontului.
„Inamicul continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive în direcțiile Kupiansk, Liman, Bahmut, Avdiivka și Șahtar", a precizat acesta. Statul Major General a mai spus în bombardamente au fost uciși sau răniți mai mulți civili, fără a oferi detalii. Statul Major a avertizat că amenințarea unor lovituri rusești rămâne ridicată în toată Ucraina.
La 19 februarie, Zelenski a declarat că forțele sale au provocat pierderi „extraordinar de semnificative” armatei ruse în luptele din Donețk, în jurul orașelor Bahmut și Vuhledar, oraș aflat aproape de linia de demarcație între teatrele de est și sud ale războiului. „Situația este foarte dificilă”, a adăugat Zelenski în discursul video la 19 februarie.
Imaginile cu drone militare ucrainene postate săptămâna trecută par să arate că rușii au pierdut aproape 30 de vehicule blindate, inclusiv tancuri și vehicule de luptă de infanterie, în luptele din jurul Vuhledar, care avea o populație de aproximativ 14.000 de locuitori înainte de război.
Se pare că și Ucraina a suferit pierderi grele, dar niciuna dintre părți nu a furnizat cifre privind numărul propriilor pierderi, iar afirmațiile de pe câmpul de luptă sunt dificil de verificat în mod independent.
În timpul discursului său video nocturn anterior din 18 februarie, Zelenski a declarat că Kievul a „primit semnale puternice din partea partenerilor noștri și promisiuni concrete că Rusia va fi trasă la răspundere pentru agresiunea și teroarea împotriva Ucrainei". El a adăugat că angajamentele se referă nu doar „la răul pe care Rusia l-a adus de la 24 februarie când a lansat invazia în curs de desfășurare a Ucrainei,” ci în toată perioada de după 2014, referindu-se la ocuparea de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea și la încurajarea unui război separatist în unele părți din estul Ucrainei.
Protest antiguvernamental la Chișinău
Mișcarea Pentru Popor din care fac parte membrii și simpatizanții Partidului Șor organizează un protest antiguvernamental la Chișinău și cere Guvernului să plătească facturile tuturor cetățenilor Republicii Moldova pentru lunile de iarnă.
Manifestanții au schimbat locația protestului, mutându-se din fața clădirii Parlamentului în scuarul Teatrului de Operă și Balet pentru „a evita expunerea la provocări”.
Acest protest are loc la câteva zile după ce președinta moldoveană, Maia Sandu, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, au făcut dezvăluiri publice despre un presupus plan al Rusiei de a organiza o lovitură de stat în R. Moldova, mascate sub protestele opoziției de la Chișinău.
Partidul Șor și Blocul Comuniștilor au calificat declarațiile Maiei Sandu drept „o provocare care are ca drept scop atragerea R. Moldova într-un conflict militar, isterizarea societății și intimidarea opoziției”.
Înainte de începerea protestului, poliția a reținut și a documentat șase persoane care aveau un comportament suspicios. Unul dintre ei avea un cuțit.
Amintim că Procuratura Anticorupție în colaborare cu Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informație și Securitate (SIS) au desfășurat peste 20 de percheziții în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Politic Șor.
Acțiunile de urmărirea penală s-au desfășurat pe întreg teritoriul țării, la domiciliile unor membri ai fracțiunii, care sunt implicați activ și sistematic în recepționarea și distribuirea banilor în proporții deosebit de mari către președinți și vicepreședinți ai oficiilor teritoriale a partidului, pentru transportarea și remunerarea cetățenilor din diferite regiuni ale țarii la protestele organizate de Partidul Șor în perioada septembrie 2022 – prezent, inclusiv protestul planificat pentru data de 19 februarie 2023.
„Opt persoane au fost reținute astăzi. Persoanelor reținute le este imputată infracțiunea de complicitate la acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat, infracțiune prevăzută la art. 181/2 alin. (5) din Codul penal, care se pedepsește cu până la 7 ani de închisoare”, se arată într-un comunicat publicat de CNA.
În cadrul perchezițiilor efectuate la 20 octombrie 2022, procurorii și ofițerii au ridicat peste 4,2 milioane MDL și 4 000 dolari SUA și, la 2 noiembrie 2022, au fost depistate și ridicate peste 320 000 MDL.
Pe parcursul ultimilor luni, cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, s-a reușit documentarea a mai multor episoade în care membrii grupului criminal organizat au transmis peste 3,3 milioane de lei, 61000 de euro și 55000 de dolari, către membri și activiști ai Partidului Șor, mai amintește procuratura.
Potrivit CNA, banii respectivi ar fi fost destinați pentru achitarea persoanelor care au participat la proteste, achitarea transportului și a salariilor în plic membrilor de partid. Probele acumulate ar confirma faptul că banii provin din surse interzise de lege.
Urmărirea penală se află la faza finală și urmează să fie adoptate decizii în baza probelor administrate până la moment.
Reprezentanții Partidului Șor au condamnat acțiunile procurorilor.
Zelenski: Rusia va suporta „consecințe juridice” pentru acțiunile din Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că „fiecare atac rusesc asupra... fiecărui colț al statului nostru va avea consecințe juridice concrete pentru statul terorist”. Rusia continuă să desfășoare operațiuni ofensive în mai multe zone din regiunile Harkov, Donețk și Luhansk.
În timpul discursului său video nocturn postat pe 18 februarie, Zelenskiy a declarat că Kievul „a primit semnale puternice din partea partenerilor noștri și acorduri concrete privind inevitabilitatea de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea și teroarea împotriva Ucrainei și a poporului său”.
El a adăugat că astfel de angajamente se aplică „nu numai la răul pe care Rusia l-a adus după 24 februarie 2022, ci de la tot ce a făcut din 2014", referindu-se la ocuparea de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea și la faptul că Kremlinul a încurajat războiul separatist în unele părți din estul Ucrainei.
Luptele continuă în regiunile din est
Armata ucraineană a anunțat pe 19 februarie că în jurul mai multor așezări din regiunile Harkov, Luhansk și Donețk luptele continuă. În plus, Rusia a efectuat lovituri aeriene împotriva infrastructurii civile din regiunile Khmelnytskyi, Dnipropetrovsk, Donețk și Herson, inclusiv peste 50 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete.
Riscul unor atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei a rămas ridicat, se arată în comunicatul armatei ucrainene.
Comentariile lui Zelenski au fost făcute în aceeași zi în care vicepreședintele american Kamala Harris a declarat la Conferința de Securitate de la Munchen că „SUA au stabilit în mod oficial că Rusia a comis crime împotriva umanității" în Ucraina.
„Trebuie să se facă dreptate”, a adăugat ea, enumerând acuzații de „crimă, tortură, viol și deportare”.
Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, a postat o declarație în care a respins determinarea SUA ca fiind „o încercare fără precedent de a demoniza Rusia”.
La 24 februarie se va împlini un an de la invazia în masă neprovocată a Rusiei în Ucraina, care a declanșat cel mai mare război din Europa de la Al Doilea Război Mondial până azi și a dus la moartea a zeci de mii de oameni și la strămutarea altor milioane.
