Ştiri
Reacția Guvernului de la Chișinău, după ce un operator aerian și-a suspendat zborurile din și spre R. Moldova invocând riscuri de securitate
Guvernul de la Chișinău reafirmă că zborurile în spațiul aerian al Republicii Moldova pot fi efectuate în siguranță, după ce luni, 27 februarie, operatorul aerian Wizz Air a anunțat că își suspendă toate zborurile din și spre R. Moldova începând cu 14 martie.
Într-un comunicat de presă, compania low-cost și-a motivat decizia de a sista zborurile de pe Aeroportul Internațional Chișinău prin „evoluțiile recente din R. Moldova și riscul ridicat, dar nu iminent, din spațiul aerian al țării”.
Solicitat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus că după „analizarea riscurilor, instituțiile statului au stabilit că zborurile în spațiul aerian național pot fi efectuate în siguranță”.
O poziție similară a avut și Autoritatea Aeronautică Civilă (ACC), care a adăugat, într-un comunicat de presă, că zborurile pot fi efectuate în siguranță „aplicând o serie de proceduri în acest sens”.
Decizia operatorului aerian Wizz Air de a-și suspenda zborurile a fost una subită, mai spune ACC, care ar fi fost informată de companie printr-un e-mail.
Faptul că Wizz Air a decis să își suspende zborurile a creat incertitudine, spun autoritățile de resort de la Chișinău, având în vedere că pe 14 februarie operatorul solicitase aprobarea programului de zboruri pentru sezonul de vară.
Compania și-a suspendat zborurile în aceeași zi în care AAC i-a aprobat programul de zboruri pentru sezonul de vară.
Clienții Termoelectrica vor plăti mai mult pentru căldură
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a ajustat marți, 28 februarie, prețul la energia electrică și tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către întreprinderea Termoelectrica.
Potrivit ANRE, au fost aprobate următoarele valori:
- tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de SA Termoelectrica va fi de 3.577 lei/Gcal, cu 723 lei/Gcal (sau cu 25%) mai mult față de tariful în vigoare.
- prețul reglementat pentru energia electrică produsă de SA Termoelectrica va fi de 393 bani/kWh, cu 61 bani/kWh (sau cu 14 %) mai puțin față de prețul actual;
ANRE a explicat că a ajustat tariful pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată a întreprinderii și pentru a putea asigura în continuare livrarea agentului termic către consumatori.
Noile prețuri și tarife vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
De ce a participat Maia Sandu la Consiliul Politic al PAS? Explicația Președinției
La câteva zile după Consiliul Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), instituția prezidențială a explicat, într-un răspuns oferit Europei Libere, de ce șefa statului a participat la ședința formațiunii pe care a condus-o anterior.
Purtătoarea de cuvânt a președintei, Irina Gotișan, a spus că Maia Sandu a fost invitată de PAS și că a împărtășit la ședință „punctul său de vedere cu privire la prioritățile guvernării în acest an”.
Participarea președintei Maia Sandu la ședința de duminică, 26 februarie, a Consiliului Politic Național al partidului aflat la guvernare a stârnit critici din partea unor reprezentanți ai opoziției, care au spus că participarea șefei statului la o reuniune de partid „contravine normelor constituționale și legale”.
„Președintele R. Moldova este șeful statului și garantul suveranității, dar nu șeful PAS-ului și garantul protecției celor din partid. Președintele a fost ales pentru a fi pentru fiecare cetățean nu doar pentru cei din PAS”, se arată într-un comunicat emis de Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM).
O hotărâre a Curții Constituționale de acum 6 ani explică faptul că „președintele Republicii Moldova nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate promova sub nicio formă interesele unui partid politic”.
Maia Sandu a renunțat la calitatea de membru de partid și de președinte al PAS în decembrie 2020, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie. „Conform legislației în vigoare, președintele țării nu poate fi membru de partid”, anunțase atunci PAS.
Energocom a prelungit contractul de achiziție a curentului de la Cuciurgan
Întreprinderea de stat Energocom va procura și în luna martie curent electric de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, după ce contractul semnat pe 3 decembrie 2022 a fost prelungit.
Energocom anunță, într-un comunicat, că va procura 244.000 MWh, ceea ce constituie 88% din necesarul de energie electrică al malului drept, la același preț - de 73 dolari/MWh.
De asemenea, R. Moldova va continua să cumpere energie electrică de la compania Nuclearelectrica din România. Volumul prognozat să fie achiziționat din această sursă în martie este de 18.000 MWh sau 6,5% din necesar, prețul fiind de 91 de euro/ MWh.
Alte 5% din necesarul electricitate vor fi procurate pe bursa română OPCOM. În februarie, prețul pe bursă a fost de 163,5 euro/MWh.
Criza energetică s-a declanșat în R. Moldova după ce, la 1 octombrie 2022, concernul rus Gazprom a redus cu 30% livrările de gaze naturale. Din decembrie 2022, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, primește întregul volum de gaze naturale achiziționat de R. Moldova de la Gazprom, iar în schimb furnizează curent electric malului drept.
Autoritățile vor să relanseze navigația pe Nistru și Prut. Ecologist: „Este doar un vis”
Autoritățile moldovene își propun să îmbunătățească șanalele (căile navigabile) râurilor Nistru și Prut, prin adâncirea acestora, pentru a preveni inundațiile și pentru a reanima transportul naval. Aceasta este una din măsurile prevăzute în programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030.
„Schimbările climatice generează situații meteo extreme, cum ar fi ploile abundente care provoacă tot mai frecvent inundații. Neavând adâncime, râurile se revarsă peste gospodăriile oamenilor, peste terenurile agricole, aducând prejudicii atât persoanelor fizice și juridice, cât și statului”, a explicat Europei Libere Serghei Bucataru, consultant național al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), membru al echipei de planificare a adaptării la schimbările climatice.
Expertul spune că, în prezent, Nistrul nu are o cale navigabilă normală, iar Prutul este navigabil doar parțial. Portul Giurgiulești este amplasat la revărsarea Prutului în Dunăre, iar navele care ajung în port nu pot avansa în interiorul țării deoarece râul nu are suficientă adâncime.
„Dacă am curăți Prutul, am crea un șanal și, în același timp, am crea oportunități pentru ca navele maritime să transporta încărcături pe Prut, în amonte, poate chiar până la Ungheni. Și atunci ar fi niște avantaje colosale, fiindcă se știe că transportul naval este cel mai blând, ecologic și econom dintre toate, mai econom decât cel feroviar”, a precizat Bucataru.
Potrivit lui, pe apă ar putea fi transportate în special materiale de construcție, dar și pasageri. „Din câte știu, în perioada sovietică, pe Nistru era transportat granit și pietriș de la cariera din Cosăuți, cu așa-numitele barje. Aceste ambarcațiuni, probabil, mai există, dar ele nu mai circulă, deoarece râul nu a fost curățat și nu mai poate fi navigat”, a mai spus consultantul PNUD.
Un paravan pentru extracția de nisip și prundiș?
Pe de altă parte, directorul asociației „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițchi, susține că dezvoltarea navigației „este un vis”, deoarece cele două râuri mari ale R. Moldova nu ating decât sporadic un nivel suficient pentru așa ceva.
„Un alt moment ar fi că nu avem porturi de unde și până unde să circule navele și, în final, nu avem și ce să transportăm pe această cale. Chiar și în timpurile sovietice, numai nisip și prundiș se transporta pe râu”, a declarat Europei Libere ecologistul.
El presupune că această idee este promovată doar pentru a permite extracția de nisip și prundiș din albiile râurilor, activitate ce „ar distruge posibilitățile râurilor de autopurificare”.
„Șenal navigabil ar putea fi, dar, pe altă parte, nu sunt bani pentru aceasta și aici s-ar putea reveni la discuția cu extracția de nisip spre vânzare și cu banii aceștia să fie curățat râului”, afirmă Trombițchi.
Activistul de mediu mai atrage atenția că, din punct de vedere biologic, un râu nu are nevoie să fie curățat - „milioane de ani nimeni nu a curățit râurile”, dar că ar fi oportună, mai degrabă, revitalizarea râurilor, adică revenirea la condițiile lor normale.
De asemenea, Trombițchi nu vede o legătură directă între inundații și adâncimea râurilor. „Noi avem hartă cu locurile inundabile în R. Moldova și în aceste locuri nu ar trebui să fie permisă nicio construcție, dar cunoașteți cum merg lucrurile, avem legislație, dar nu este respectată. Deci, aceasta nu e argument. Râul poate inunda, e natural și nu trebuie să fie reglat în mod artificial”, conchide directorul asociației „Eco-TIRAS”.
În mai 2022, deputatul Vladimir Bolea (actualmente ministru al Agriculturii) a înaintat un proiect de lege care prevede utilizarea pe scară largă a zonelor de protecție a fluviilor Nistru și Dunăre și râului Prut, protejate prin lege acum, pentru activitatea economică - construirea cheiurilor temporare și a căilor de acces la acestea pentru transportul de mărfuri și pasageri. ONG-urile de mediu au criticat inițiativa, care, într-un final, nu a fost susținută de guvern.
Japonia oferă R. Moldova 100 de milioane de dolari pentru sprijin bugetar
Japonia va acorda R. Moldova un credit de 100 de milioane de dolari pentru sprijin bugetar. Decizia a fost luată de guvernul nipon la sfârșitul săptămânii trecute, după ce premierul Fumio Kishida a anunțat despre acest ajutor în cadrul reuniunii Grupului celor Șapte (G7) din 24 februarie.
Împrumutul urmează să fie oferit prin intermediul Agenției Japoneze de Cooperare Internațională. Președinta Maia Sandu a menționat, într-un mesaj postat pe Facebook, că „acest sprijin va spori resursele financiare ale statului, într-o perioadă în care economia noastră, și inclusiv încasările la buget, sunt afectate de războiul din Ucraina”.
Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a precizat că banii vor fi folosiți pentru consolidarea capacităților statului și gestionarea provocărilor cu care se confruntă R. Moldova. De asemenea, banii vor fi investiți în proiecte de dezvoltare în domenii precum medicina, eficiența energetică, agricultura, educația, protecția mediului și egalitatea de gen.
În decembrie 2022, legislativul Japoniei a aprobat decizia de a aloca R. Moldova 27 milioane de dolari pentru proiecte specifice în domenii de sănătate, energie și industrie alimentară.
Uniunea Europeană a adoptat noi sancțiuni în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei
Uniunea Europeană a adoptat cel de-al zecelea pachet de sancțiuni, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina și vizează 121 de persoane și entități, care susțin războiul sau răspândesc propagandă, transmit AFP și AP.
Măsurile convenite pe 24 februarie, seara târziu, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, înainte de adoptarea oficială de sâmbătă, vizează înghețarea activelor deținute de trei bănci rusești și șapte „entități” iraniene, companii, agenții, partide politice sau alte organizații, care produc drone militare, suspectate că au fost folosite de Rusia în timpul războiului.
UE își propune ca prin aprobarea noului pachet de sancțiuni să împiedice finanțarea războiului și ca Rusia să fie lipsită de piese de schimb pentru armamentul folosit în războiul din Ucraina. Runda succesivă de măsuri UE reprezintă „cele mai ample sancțiuni de până acum – epuizând arsenalul de război al Rusiei și mușcând adânc în economia acesteia. De asemenea, creștem presiunea asupra celor care încearcă să eludeze sancțiunile noastre”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Aceste măsuri sunt aprobate după sancțiunile anunțate vineri de Statele Unite și Marea Britanie și reprezintă o continuitate a declarației G7, care avertiza cu privire la sancțiuni pentru orice țară care încurajează Rusia în războiul său.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre planul Chinei privind încetarea războiului: „Întrebarea e ce urmează după cuvinte”
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, planifică să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping, pentru a discuta despre planul propus de către acesta pentru încetarea și încheierea războiului din Ucraina, afirmând că o astfel de reuniune ar fi „importantă pentru securitatea mondială".
Declarațiile au fost făcute pe 24 februarie, în ziua când a fost marcat un an de la declanșarea războiului din Ucraina.
Volodimir Zelenski a salutat unele prevederi ale planului chinez, dar a spus că nu este un plan concret. Documentul, care conține 12 puncte, se referă la o „înțelegere politică” și nu cere în mod expres Rusiei să părăsească Ucraina.
Propunerea a fost întâmpinată cu scepticism din partea aliaților Ucrainei. Președintele ucrainean le-a spus jurnaliștilor că „nu e rău” faptul că China vorbește despre Ucraina. „Dar întrebarea este ce urmează după cuvinte. Întrebarea este despre ce pași vor fi întreprinși și unde vor duce”, a menționat Zelenski.
China nu a reacționat, deocamdată, la aceste declarații. Anterior, președintele SUA, Joe Biden, a spus că nu este „rațional” ca China să aibă un rol de pacificator în cadrul conflictului din Ucraina și că planul ar fi în favoarea Rusiei. „[Președintele rus Vladimir] Putin îl aplaudă, deci cum ar putea fi bun?”, a afirmat liderul de la Washington.
Lansat de China pe 24 februarie, la un de la invazia Rusiei în Ucraina, planul prevede solicitarea încetării sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei, crearea unor coridoare umanitare pentru evacuarea civililor, asigurarea exportului regulat de cereale ucrainene, garanții de securitate pentru Rusia și apeluri împotriva utilizării armelor nucleare.
Ce mai prevede planul Chinei
Europa Liberă România scrie că propunerea chineză este în mare parte o reiterare a poziției existente a Chinei, care include îndemnarea ambelor părți să reia discuțiile de pace.
„Dialogul și negocierea sunt singura soluție viabilă la criza din Ucraina”, se arată în document.
China va juca un „rol constructiv”, se mai arată în poziția oficială, fără a oferi detalii.
Documentul amintește că „suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor trebuie menținute în mod eficient”. Însă, nu dar spune nimic despre încălcarea de către Rusia a suveranității Ucrainei și nici măcar nu a menționat cuvântul „invazie”.
În document, China pare că reia argumentele Moscovei care dă vina pe Occident pentru provocarea războiului prin extinderea NATO:
„Securitatea unei regiuni nu trebuie realizată prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare. Interesele și preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor trebuie luate în serios și abordate în mod corespunzător”.
China critică și sancțiunile economice ample impuse de SUA și alte țări occidentale Rusiei: „Sancțiunile unilaterale și presiunea maximă nu pot rezolva problema; ele creează doar noi probleme”.
„Țările relevante ar trebui să înceteze să abuzeze de sancțiuni unilaterale și de «jurisdicție cu braț lung» împotriva altor țări, astfel încât să-și facă partea lor în atenuarea crizei din Ucraina”.
În privința utilizării armelor nucleare, China susține că trebuie prevenită proliferarea nucleară și evitată criza nucleară.
„Nu trebuie folosite armele nucleare și nu trebuie purtate războaie nucleare”, se arată în document.
Rusia: orice amenințare la adresa pacificatorilor din Transnistria este o amenințare la adresa Federației Ruse
Rusia a avertizat Occidentul vineri, 24 februarie, că va privi drept un atac împotriva ei orice acțiune care ar amenința trupele rusești din regiunea transnistreană, la o zi după ce Moscova acuzase Ucraina că ar intenționa să ocupe Transnistria, relatează agenția Reuters.
„Avertizăm Statele Unite, statele membre NATO și pe lacheii lor ucraineni împotriva oricărei acțiuni nesăbuite”, se arată într-o declarație a Ministerul rus de Externe, potrivit căreia „orice acțiune care ar amenința securitatea [trupelor ruse de pacificatori] va fi considerată, conform dreptului internațional, un atac împotriva Federației Ruse”.
Reacții la Kiev, Chișinău și București
La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a respins speculațiile Moscovei că Ucraina ar intenționa să ocupe regiunea transnistreană, remarcând că aceste declarații nu sunt decât provocări.
„[Rușii] știu foarte bine că respectăm integritatea teritorială a Moldovei și că noi considerăm regiunea transnistreană drept parte a statului independent Republica Moldova”, a mai spus Zelenski la o conferință de presă.
La Chișinău, Ministerul de Externe a respins drept „nefondate” și „provocatoare” avertismentele Rusiei că Ucraina ar intenționa să intervină în Transnistria. Într-un comunicat de presă, Ministerul moldovean de Externe cere din nou, cu această ocazie, retragerea „necondiționată și transparentă” a forțelor ruse și a munițiilor de la Cobasna de pe teritoriul R. Moldova.
În Transnistria sunt aproximativ 1.700 de militari ruși. Europa Liberă nu poate însă verifica această cifră în mod independent.
La București, Ministerul român de Externe a condamnat și el „alegațiile, lipsite de fundament” ale Ministerului rus de Externe, relatează Digi24.
„Este inacceptabilă această încercare de creare artificială de tensiuni și destabilizare în regiune și în legătură cu Republica Moldova. MAE al României face apel la responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive și provocatoare, precum și la abținerea de la orice declarații și acte care pot afecta stabilitatea regiunii și a Republicii Moldova”, se arată în comunicatul de la București.
Invazia rusă în Ucraina: Un an în imagini
Săptămâna trecută, vorbind în deschiderea Conferinței de Securitate de la München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertiza că „evident” Ucraina nu este ultima țară în vizorul Moscovei și că Moscova se gândește la modalități de a „strangula” R. Moldova.
Ulterior, tot la München, președinta Maia Sandu afirma că pentru moment, nu există un pericol militar iminent la adresa R. Moldova, atâta timp cât „Ucraina reușește să țină armata rusă departe de granițele noastre”.
Marți, 21 februarie, la Varșovia, președintele american Joe Biden și-a exprimat în public solidaritatea cu R. Moldova și președinta Maia Sandu, care era prezentă.
Biden a cerut audienței să o aplaude pe Maia Sandu și a declarat „ne dorim ca și oamenii din Moldova să trăiască în libertate”.
SUA anunță un ajutor de 300 de milioane de dolari pentru consolidarea securității energetice a R. Moldova
Statele Unite ale Americii au anunțat vineri, 24 februarie, că vor acorda un ajutor de 300 de milioane de dolari pentru sectorul energetic al R. Moldova.
Potrivit unui comunicat al Casei Albe, în contextul marcării unui an de la începutul războiului, Ucraina urmează să primească 250 de milioane de dolari pentru a-și reabilita infrastructura energetică afectată de atacurile trupelor ruse. De asemenea, statul vecin va recepționa generatoare mobile pentru asigurarea cu energie electrică.
Și R. Moldova va beneficia de un ajutor în valoare de până la 300 de milioane de dolari pentru a spori producția locală de energie electrică, pentru a oferi sprijin fiscal și pentru a îmbunătăți procesul de interconectare energetică cu Uniunea Europeană.
La începutul anului curent, SUA au oferit 30 de milioane de dolari, sub formă de sprijin bugetar direct, pentru a ajuta R. Moldova să poată plăti pentru achizițiile de energie electrică. Potrivit USAID, sprijinul reprezintă un „un element-cheie” al asistenței de urgență de 320 de milioane de dolari pe care Statele Unite l-au oferit în februarie 2022 pentru ca R. Moldova să facă față crizei energetice.
De asemenea, Washingtonul a alocat 42 de milioane de dolari în decembrie 2022 și 17 milioane de dolari în luna martie a anului trecut pentru sectorul energetic al R. Moldova.
Rezoluție de susținere a Republicii Moldova în Congresul american
O rezoluție în susținerea poporului R. Moldova și a guvernului de la Chișinău, care remarcă angajamentul R. Moldova de promovare a democrației și pe calea integrării europene, în fața invaziei Rusiei împotriva Ucrainei, a fost înaintată în Congresul Statelor Unite.
Congresmenul William Keating a transmis Comisiei pentru afaceri externe rezoluția, prin care arată că SUA continuă să susțină independența, suveranitatea, integritatea teritorială și mișcarea către democrație a Republicii Moldova. Documentul a fost semnat și de alți doi congresmeni.
Prin această rezoluție, se reafirmă angajamentul Statelor Unite față de R. Moldova în fața influenței maligne și a agresiunii militare ruse. Autorul atrage atenția că rachetele ruse survolează în mod repetat spațiul aerian suveran al R. Moldova și solicită retragerea de pe teritoriul R. Moldova „a întregului personal și echipamentelor aparținând forțelor armate sau de securitate ruse”.
Congresmenul Keating îndeamnă administrația Biden să colaboreze cu aliații transatlantici și să revizuiască acțiunile ulterioare „împotriva oricăror persoane sau grupuri care lucrează pentru a submina democrația în R. Moldova”, în document fiind amintit și faptul că SUA au inclus deja pe lista sancțiunilor oligarhii moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
De asemenea, Uniunea Europeană este îndemnată să promoveze în continuare procesele de aderare a R. Moldova la blocul comunitar, pentru a asigura securitatea economică și națională a Republicii Moldova.
Rezoluția în susținerea R. Moldova survine și în contextul întrevederii dintre președintele american Joe Biden cu președinta Maia Sandu, la Varșovia, în marja vizitei liderului american în Polonia și a discursului ținut la un de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Liderul de la casa Albă i-a spus președintei moldovene că Statele Unite vor continua să ajute R. Moldova să facă față efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
NATO: Rusia nu are forțe să atace Moldova, dar poate duce un război „hibrid”
Rusia nu are în prezent capacitatea militară de a ocupa Odessa și face „pod terestru” spre Transnistria, cum ar fi planificat înainte de invadarea Ucrainei, și nu poate ataca cu trupe Moldova, dar poate purta un război hibrid împotriva ei, a declarat Secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană.
Într-un interviu în exclusivitate cu serviciul pentru România al Europei Libere, Geoană a spus: „Chiar în absența unei agresiuni militare (rusești) împotriva Moldovei, care pentru noi e improbabilă pentru că nu credem că trupele ruse pot ajunge acolo, vedem un întreg arsenal de instrumente ale războiului hibrid folosite de Rusia în Moldova. Totul. Energie, șantaj, dezinformare, manipulare, provocarea tulburărilor sociale, folosirea coloanei a cincea din Moldova pentru a schimba direcția vestică a țării.”
Geoană a mai spus că Moldova are în prezent o șansă unică de a se alătura Europei „civilizate și prospere” și a recomandat moldovenilor să reziste „presiunilor Rusiei”.
Poliția din Bișkek i-a reținut pe activiștii care omagiau victimele invaziei Rusiei în Ucraina
Poliția din Kârgâzstan a reținut șapte activiști anti-război în timp ce aceștia marcau prima aniversare a invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, în curs de desfășurare, onorând victimele războiului din 24 februarie.
Gulșaiir Abdirasulova, președinta centrului pentru drepturile omului Kilim Șami (Torța secolului), cu sediul la Bișkek, a declarat că arestările au fost făcute în Parcul Emen Bagi (Parcul Stejarului) din oraș, unde activiștii au adus un steag național ucrainean mare și flori.
Poliția nu a justificat oficial de ce au fost reținuți activiștii, a declarat Abdirasulova.
În cel mai mare oraș vecin din Kazahstan, Almatî, zeci de activiști, locuitori locali și cetățeni ruși care au fugit din Rusia în Kazahstan după lansarea invaziei, s-au adunat în centrul orașului, la monumentul proeminentului poet și gânditor ucrainean Taras Șevcenko pentru a depune flori în memoria victimelor agresiunii la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.
Deoarece administrația orașului Almatî nu a permis în mod oficial o adunare publică pentru comemorarea victimelor războiului, oamenii au venit la monument în mod individual.
Cunoscutul apărător kazah al drepturilor omului Ghalîm Agheleuov a declarat, după ce a depus flori la baza monumentului, că invazia Rusiei în Ucraina este „o crimă”.
„În ciuda războiului ucigător, fie ca Ucraina să înflorească. Președintele rus Vladimir Putin, care și-a transformat poporul în zombi, trebuie să fie adus în fața Tribunalului de la Haga. El trebuie să se confrunte cu justiția", a declarat Agheleuov. Unități de poliție cu zeci de vehicule și agenți au monitorizat evenimentul, fără a interveni.
Kârgâzstanul și Kazahstanul nu au condamnat oficial, dar nici nu au susținut decizia Rusiei de a ataca Ucraina. Cele două națiuni din Asia Centrală, alături de alte câteva foste republici sovietice, sunt membre ale Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia și ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).
La începutul lunii martie a anului trecut, la mai puțin de două săptămâni de la lansarea invaziei, administrația orașului Almaty a permis o adunare publică împotriva războiului, care s-a transformat într-o amplă acțiune de protest la care au participat sute de persoane care au condamnat conflictul, și-au exprimat sprijinul pentru Ucraina și au cerut autorităților kazahe să părăsească organizațiile conduse de Rusia.
Maia Sandu, la un an de război: „Suntem alături de poporul ucrainean în lupta lor pentru o viață liberă și demnă”
Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj, în contextul marcării unui an de război în Ucraina, în care reafirmă solidaritatea Republicii Moldova cu poporul ucrainean.
„Suntem alături de poporul ucrainean în lupta lor pentru o viață liberă și demnă. Ucrainenii vor pace. Moldovenii vor pace. Toată lumea care are ceva sfânt și oameni dragi vrea pace. Puterea noastră vine din dragoste și unitate. Să avem grijă unii de alții, să avem grijă de țară, să fim solidari cu ucrainenii care luptă pentru viața lor și pentru libertatea întregului continent”, a afirmat Maia Sandu.
Șefa statului a mai declarat că „Ucraina va învinge”, iar „Moldova va trăi în pace, alături de Ucraina victorioasă, în familia țărilor europene, libere”.
Și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a venit cu un mesaj, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina: „A fost un an de durere, tristețe, credință și unitate. Iar acesta este un an al invincibilității noastre. Știm că acesta va fi anul victoriei noastre!”
Pe 24 februarie 2022, Federația Rusă a atacat Ucraina, în urma ordinului președintelui rus, Vladimir Putin. Datele Oficiului ONU pentru Drepturile Omului arată că, într-un an, peste 8.000 de civili și-au pierdut viața în Ucraina, iar autoritățile de la Kiev au înregistrat peste 70.000 de crime de război.
Prigojin: Grupul Wagner a reînceput să primească muniție de la ministerul rus al Apărării
Evgheni Prigojin, om de afaceri legat de Kremlin, cofondator și proprietar al grupului de mercenari Wagner, spune că unitățile sale au început să primească muniție după ce a acuzat Ministerul Apărării de trădare pentru că nu a mai furnizat muniție pentru artilerie și pentru lansatoarele de rachete de pe front.
Serviciul de presă al lui Prigojin a emis o declarație pe 23 februarie, în care Prigojin spune că a fost informat că „astăzi la ora 6.00 dimineața că muniția a fost trimisă”.
Într-o declarație audio făcută cu o zi înainte, Prigojin le cerea rușilor să facă presiuni asupra armatei pentru a le da luptătorilor grupului Wagner mai multă muniție, reluând ideea că Ministerul Apărării a întrerupt deliberat livrarea de muniție către luptătorii săi.
El a postat, de asemenea, o fotografie cu mercenarii ruși morți care ar fi murit pe 21 februarie pentru că nu au avut muniție pentru a riposta.
„Se pare că procesul a început. Cel puțin pe hârtie, dar ni s-a spus că documentele importante au fost semnate”, a declarat Prigozhin despre reluarea livrărilor de muniție.
Prigojin, considerat a fi unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, îi acuzase pe oficialii de top ai forțelor armate că au comis un act de „trădare” pentru că nu au furnizat suficientă muniție pentru armata sa privată, care reprezentă o importantă forță în bătălia pentru cucerirea orașului Bahmut din estul Ucrainei.
În replică, Ministerul rus al Apărării a respins pe 22 februarie afirmațiile lui Prigojin, spunând că toate brigăzile de voluntari din estul Ucrainei sunt aprovizionate la timp cu toate tipurile de muniție.
Prigojin a calificat această declarație a Ministerului Apărării drept „praf în ochii grupului militar privat Wagner și o încercare de a acoperi crimele împotriva luptătorilor care astăzi înfăptuiesc atâtea acte de curaj”.
La începutul săptămânii, într-o altă declarație audio, Prigojin i-a acuzat pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și pe șeful Statului Major General al Armatei Ruse, Valeri Gherasimov, că au refuzat să livreze muniție către Wagner în „încercarea de a-l distruge”. Prigojin a adăugat că i s-a cerut „să-și ceară scuze și să se supună” pentru a asigura muniție pentru trupele sale.
Wagner a recrutat mii de deținuți din penitenciarele din Rusia începând din vara anului trecut pentru a lupta în Ucraina.
Partizan Belgrad: suporterii Sheriff-ului și-au anulat participarea la meciul retur
Clubul de fotbal Partizan din Serbia a anunțat că puținii suporteri de la Sheriff Tiraspol care urmau să asiste la meciul retur din Europe Conference League, de la Belgrad, joi, 23 februarie, nu vor mai veni.
Meciul tur de la Chișinău se ținuse fără suporteri, pe fondul temerilor de o acțiune de destabilizare rusească, iar 12 suporteri sârbi au fost împiedicați să intre în R. Moldova.
„Și-au anulat participarea. Trebuia să vină opt suporteri. Eram gata să-i servim cu ce putem, să le oferim ospitalitatea noastră, dar și-au anulat sosirea ieri. Nu le cunosc motivele”, a spus miercuri, 22 februarie, la o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a clubului Partizan, Biljana Obradović.
Anunțul vine după ce R. Moldova a dispus ca meciul tur, din 16 februarie, să se țină fără spectatori, pe fondul semnalelor că Rusia ar pregăti o acțiune de destabilizare, inclusiv cu ajutorul unor cetățeni ai Serbiei.
Cel puțin doisprezece suporteri Partizan, sosiți cu câteva zile mai devreme de meci la Chișinău, au fost ținuți toată noaptea la aeroport, după care li s-a comunicat că nu pot intra în țară. Ei s-au întors cu primul avion la Belgrad.
Autoritățile sârbe au cerut explicații Chișinăului. Într-o convorbire telefonică cu omologul său moldovean Nicu Popescu, ministrul sârb de Externe, Ivica Dacic, a respins orice sugestii privind posibila implicare a cetățenilor sârbi în vreun plan de evenimente violente în R. Moldova.
Meciul-tur a fost câștigat de Partizan cu 1-0. Antrenorul echipei sârbești, Gordan Petrić, a spus că jucătorii nu au avut niciun fel de probleme în R. Moldova, iar clubul Sheriff le-a pus la dispoziție toate condițiile necesare pentru disputarea partidei.
![Președintele României, Klaus Iohannis: „Amenințările care vizează destabilizarea traiectoriei europene a R. Moldova [...] nu trebuie deloc neglijate”](https://gdb.rferl.org/01000000-0aff-0242-c6eb-08db0f42bfab_w100_r1.jpg)
Un an de război în Ucraina | Antonio Guterres denunță Rusia de la tribuna Adunării Generale ONU
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a denunțat miercuri invazia Rusiei în Ucraina spunând că aceasta este o încălcare a Cartei fondatoare ONU și a dreptului internațional și a atras atenția asupra amenințărilor rusești privind posibila utilizare a armelor nucleare.
De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a sugerat în repetate rânduri că, în cazul în care se simte amenințată, Rusia ar putea folosi arma nucleară.
„Am auzit amenințări implicite de a folosi arme nucleare. Așa-numita utilizare tactică a armelor nucleare este absolut inacceptabilă. Este timpul să ne retragem de pe marginea prăpastiei”, a declarat Guterres în fața celor 193 de membri ai Adunării Generale a ONU, în cadrul unei reuniuni care a marcat prima aniversare a războiului din Ucraina.
Adunarea Generală urmează să adopte un proiect de rezoluție - probabil joi, 23 februarie - care să sublinieze „necesitatea de a ajunge, cât mai curând posibil, la o pace cuprinzătoare, justă și durabilă”, în conformitate cu Carta ONU.
Carta ONU, spune Guterres, este „lipsită de ambiguități" prevăzând că: „Toți membrii se vor abține în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a oricărui stat”.
Ucraina și susținătorii săi speră să adâncească izolarea diplomatică a Rusiei, încercând să obțină voturi favorabile din partea a aproape trei sferturi din Adunarea Generală, pentru a egala sau chiar pentru a depăși susținerea primită pentru mai multe rezoluții anul trecut.
„Poziția Națiunilor Unite este fără echivoc: Suntem angajați față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, a declarat Guterres.
În proiectul de text, Adunarea Generală ar urma să ceară din nou Moscovei să-și retragă trupele solicitând deopotrivă încetarea ostilităților. Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii, dar au greutate și consecințe politice.
Rusia a îndemnat statele ONU să voteze împotriva unui demers „dezechilibrat și antirusesc”.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, le-a declarat reporterilor că Ucraina își exercită dreptul la autoapărare, așa cum este consacrat în Carta ONU, și că „atunci când trimiteți arme Ucrainei, ajutați Ucraina să apere Carta ONU”.
„Rusia a încălcat Carta ONU, devenind un stat-agresor”, a declarat el la Națiunile Unite. „Când le trimiteți rușilor arme, îi ajutați să distrugă Carta ONU și tot ceea ce reprezintă Națiunile Unite. Este foarte simplu”.
Rusia a declarat că a lansat o „operațiune militară specială” pentru „a denazifica” Ucraina și a proteja vorbitorii de limbă rusă și a acuzat, de asemenea, Occidentul că duce un „război prin procură” împotriva sa, înarmând Ucraina și impunând sancțiuni împotriva Moscovei.
Statele Unite și aliații occidentali au calificat invazia drept o acaparare neprovocată a teritoriului împotriva unei națiuni suverane.
Biden despre anunțul „nuclear” al lui Putin: „O mare greșeală”
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut o mare greșeală suspendând participarea țării sale la singurul tratat ruso-american privind controlul armamentelor nucleare rămas în vigoare.
Aflat la Varșovia, miercuri, 21 februarie, aproape de finalul unui turneu european de patru zile, Biden a condamnat decizia lui Putin referitoare la tratatul cunoscut ca New START, la o zi după ce a fost anunțată de liderul rus în discursul său anual despre starea națiunii.
Decizia rusă de suspendare a cooperării cu inspecțiile la arsenalele nucleare prevăzute în tratat vine după ce anul trecut Rusia a anulat discuțiile asupra salvării tratatului. Mai înainte, cele două țări s-au acuzat reciproc de încălcarea lui.
Tot miercuri, vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că suspendarea participării ruse la tratat nu aduce lumea mai aproape de vreun război nuclear. Vorbind la televiziunea Rusia-1, el a spus că mai periculoasă ar fi „escaladarea” militară de care s-ar face vinovați Statele Unite și „sateliții” lor.
Întrevedere Biden-Sandu, la Varșovia: Casa Albă reafirmă sprijinul puternic pentru R. Moldova
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a reafirmat sprijinul puternic pentru suveranitatea R. Moldova în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu președinta moldoveană Maia Sandu, după discursul pe care liderul de la Casa Albă l-a ținut la Varșovia, la un an de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În discuția cu Maia Sandu, Biden a subliniat asistența americană în curs de desfășurare pentru a ajuta R. Moldova să-și consolideze reziliența politică și economică, inclusiv agenda de reforme democratice și securitatea energetică. De asemenea, Statele Unite vor continua să ajute R. Moldova să facă față efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat de presă emis de Casa Albă.
Maia Sandu a participat la evenimentul public din Polonia alături de alți lideri de stat. Pe pagina sa de Facebook, șefa statului a anunțat că a discutat ulterior cu președintele american despre consecințele războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova și despre eforturile guvernării de la Chișinău de a menține pacea și ordinea publică în țară.
Maia Sandu i-a transmis omologului său american că, în situația dificilă în care se află cu un război la hotar, R. Moldova are „nevoie și mai mult de sprijinul SUA pentru a-și consolida reziliența economică”, inclusiv pentru a diversifica sursele de energie, și că cetățenii R. Moldova își doresc să „rămână parte a lumii libere, să trăiască în siguranță și să-și realizeze visul de a adera la Uniunea Europeană”.
Maia Sandu l-a invitat pe Joe Biden să viziteze R. Moldova.
Numărul cazurilor de Covid-19 s-a dublat timp de o săptămână
Numărul cazurilor de Covid-19 s-a dublat în ultima săptămână în R. Moldova, ajungând la aproape 3.000. Specialiștii spun că această creștere se datorează circulației subvariantei Kraken, care este mult mai contagioasă ca celelalte, dar și numărului mic de persoane vaccinate cu schema completă.
Potrivit ultimelor date privind situația epidemiologică, numărul cazurilor de Covid-19 a crescut în perioada 13-19 februarie de la 1.338 la 2.834. Incidența este de 76 de cazuri la 100.000 de locuitori, R. Moldova situându-se pe locul șase în Europa.
Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) explică această creștere prin mai mulți factori.
„Unul dintre ei ar fi că pe teritoriul R. Moldova circulă o subvariantă nouă a Omicron, numită Kraken. Această subvariantă este cea mai contagioasă în acest moment. Dacă analizăm și secvențierile la nivel mondial, la 14 februarie, subvarianta Kraken avea o pondere de 23% din numărul de investigații efectuate”, a declarat pentru Europa Liberă epidemiologul ANSP, Alina Druc.
Un alt factor, potrivit epidemiologului, este numărul mic de persoane vaccinate cu schema completă și faptul că populația nu respectă măsurile antiepidemice.
„Acoperirea vaccinală nu ne oferă o protecție totală. Rata de vaccinare este de 31,5%. De asemenea, populația Republicii Moldova a obosit de cuvântul „pandemie”, de măsuri de protecție și nu este receptivă, cum a fost la început”, a specificat Alina Druc.
Pacienții gravi sunt nevaccinați
La Institutul de Medicină Urgentă, unde ajung cei mai gravi pacienți, sunt internate 26 de persoane cu Covid-19, dintre care nouă - în secția de terapie intensivă, iar trei sunt cu suspecție.
„În ultima perioadă, s-a dublat numărul de pacienți gravi. 95% dintre cei internați la noi nu sunt vaccinați și, de obicei, au comorbidități. Rata de mortalitate pentru cei care ajung în terapie intensivă este de 45%, adică aproape jumătate dintre ei decedează”, spune directorul instituției, Mihai Ciocanu.
La Spitalul Clinic Republican Bălți sunt internați 81 de pacienți cu Covid-19, dintre care doar 11 sunt vaccinați, spune directorul spitalului, Gheorghe Brînza. 12 sunt în terapie intensivă, iar alți 12 sunt copii.
Și numărul deceselor din cauza Covid-19 a crescut săptămâna trecută față de precedenta, de la șapte la 10, reprezentând 0,3 decese la 100.000 de locuitori.
Întrucât rata de contagiozitate este mare, de 1,27, specialiștii în sănătate publică se așteaptă în continuare la o creștere a numărului de cazuri de Covid-19.
Artileria rusă bombardează Donbasul. Zelenski afirmă că forțele ucrainene rezistă
Armata rusă a bombardat linia frontului din Donețk și Luhansk cu artileria și cu aviația, a declarat armata ucraineană pe 22 februarie.
Autoritățile regionale spun că localitățile din zonă au suferit în urma bombardamentelor grele din regiunea sudică Dnipropetrovsk, dar președintele Volodimir Zelenski le-a transmis ucrainenilor că linia frontului rezistă în ciuda presiunii neîncetate.
Luptele grele au continuat în jurul orașelor Bahmut, Liman și Avdiivka din Donețk, apărătorii ucraineni respingând atacurile rusești în alte câteva localități, inclusiv Fedoriivka, Iahidne și Berhiivka, a declarat Statul Major General al armatei ucrainene în raportul său zilnic.
Atacurile rusești au fost, de asemenea, respinse în localitățile Luhansk, Kuzemiivka și Dibrova, și în Kupiansk, în nord-estul regiunii Harkov, a precizat Statul Major General, adăugând că atacurile nediscriminatorii cu rachete au distrus clădiri rezidențiale, provocând moartea și rănirea civililor. Acesta nu a oferit detalii cu privire la numărul victimelor.
În regiunea Dnipropetrovsk, orașul Nikopol a fost vizat de bombardamente rusești la începutul zilei de 22 februarie, a declarat guvernatorul regional Serhi Lisak pe Telegram.
„Noaptea, nu s-au înregistrat, în regiunea Dnipropetrovsk, atacuri inamice. Dar la ora șase dimineața, agresorul a atacat Nikopol cu artilerie grea”, a declarat Lisak, adăugând că nu există deocamdată informații privind victime în rândul civililor.
La 21 februarie, șase civili au fost uciși și 12 au fost răniți în bombardamentele rusești asupra zonelor rezidențiale din orașul Kherson din sudul țării, spune guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, adăugând că atacul a provocat, de asemenea, pagube substanțiale.
Cu toate acestea, „în condițiile în care Rusia nu a cedat deloc, în ciuda pierderilor uluitoare suferite”, forțele ucrainene au reușit să mențină linia, a declarat Zelenski la 21 februarie, după ce s-a întâlnit cu comandanții militari ucraineni. „Este foarte important faptul că, în ciuda presiunii mari asupra forțelor noastre, linia frontului nu a suferit nicio schimbare”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn.
Biden la Varșovia: Vom sta alături de Ucraina, astăzi, mâine și pentru totdeauna
Președintele american Joe Biden a marcat, la Varșovia, împlinirea unui an de la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, cu un discurs pragmatic, despre valoarea libertății și a democrației confruntate cu amenințarea unui regim dictatorial, ca cel de la Moscova.
Context în care președintele Biden a salutat explicit și determinarea „oamenilor din Moldova de a trăi în libertate”, determinarea care i-a adus mai aproape de Uniunea Europeană. „Doamnă președinte [Maia] Sandu, suntem mândri să fim astăzi alături de dvs”, a spus președintele Biden, care a cerut totodată publicului o rundă de aplauze pentru Maia Sandu.
Biden a reafirmat coeziunea de nezdruncinat a aliaților occidentali în spatele Ucrainei, confruntată cu invazia neprovocată a Rusiei.
Președintele american a ținut să asigure, în termeni fără echivoc toate țările NATO că Statele Unite cred cu tărie în articolul 5 al tratatului nord-atlantic: „Un atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva tuturor” a reamintit Biden, lucru „ de care este conștientă și Rusia”.
El a mai declarat că NATO, aliații Occidentali „nu vor să atace Rusia, nici să o distrugă”. „Războiul a fost provocat de Putin și tot el îl poate încheia cu un cuvânt”, a mai spus Biden la Varșovia.
Discursul de la Varșovia încheie un duel retoric Biden-Putin, marcând împlinirea unui an de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022.
A început luni, în cursul unei vizite surpriză la Kiev a președintelui american, unde Biden a declarat: „Când Putin și-a lansat invazia în urmă cu aproape un an, a crezut că Ucraina este slabă și că Occidentul este divizat. El a crezut că poate rezista mai mult decât noi. Dar s-a înșelat amarnic”.
A urmat, marți dimineață, la Moscova, discursul președintelui rus Vladimir Putin despre starea națiunii, când a acuzat din nou Occidentul, în primul rând Statele Unite, de a fi provocat conflictul din Ucraina, amenințând continuu securitatea Federației Ruse. „Ei au început conflictul. Noi am încercat să-i oprim”.
S-a încheiat marți seară, la Varșovia, cu discursul președintelui american Joe Biden despre războiul din Ucraina ca un exemplu grăitor al coeziunii democrațiilor, confruntate cu agresiunea Rusiei. „Ce facem acum trebuie făcut pentru ca în viitor, copiii și nepoții noștri să cunoască acest cuvânt – libertate”, a mai sus Biden .
Putin a abrogat decretul privind cursul de politică externă al Rusiei, care viza și R. Moldova
Președintele rus Vladimir Putin a anulat un decret de-al său de acum 10 ani cu privire la cursul de politică externă al Federației Ruse pentru „a apăra interesele Rusiei, în condițiile schimbărilor semnificative în relațiile internaționale”. Documentul conținea și prevederi legate de R. Moldova.
Ministerul de Externe de la Chișinău anunță că a luat notă de decizia de abrogare a decretului privind politica externă a Federației Ruse din anul 2012. Într-o notă informativă, instituția anunță că va analiza „cu atenție” conținutul noii concepții când va fi făcută publică, reiterând că R. Moldova vrea o reglementare pașnică a conflictului transnistrean .
„Vom continua să cerem retragerea fortelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor”, se mai arată în nota ministerului de Externe.
Decretul care a fost semnat de Putin în 2012 stipula care sunt relațiile și politicile Kremlinului în raport cu Uniunea Europeană, SUA, țări din Africa, Belarus, cu regiunile separatiste ale Georgiei etc.
Documentul conținea și poziția Rusiei cu privire la reglementarea conflictului transnistrean din R. Moldova. Odată cu întreg decretul, Putin a anulat și prevederea care stipula că Rusia „va continua să se implice activ în căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al R. Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”.
Presa de la Moscova apropiată puterii notează că noul concept al politicii externe al Federației Ruse va fi publicat în curând.
Zilele trecute, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat relațiile moldo-ruse drept „foarte tensionate”. El a recomandat autorităților moldovenești „să fie prudente” în aprecieri cu privire la reglementarea transnistreană și la forțele rusești staționate în stânga Nistrului, după ce noul premier de la Chișinău, Dorin Recean, a vorbit despre necesitatea demilitarizării Transnistriei și retragerii trupelor rusești din regiune.
De asemenea, Kremlinul a negat existența unui plan rusesc de răsturnare a puterii în R. Moldova, așa cum au anunțat președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Anterior, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a amenințat că „R. Moldova ar putea deveni următoarea Ucraină”.
Războiul pornit de Rusia în Ucraina a afectat procesul de negocieri în formatul „5+2” al conflictului transnistrean, formatul fiind unul inactiv, pentru că partea rusă și ucraineană, care au statut de mediatori ai conflictului, nu mai participă la discuții.
Rezoluție votată la Chișinău pentru ca R. Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare la UE în 2023
Membrii Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (Euronest) au adoptat, la Chișinău, o rezoluție prin care cer ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru R. Moldova și Ucraina să înceapă până la sfârșitul acestui an.
Rezoluția este adresată Comisiei Europene și Consiliului UE, pentru ca acestea să facă demersurile necesare de începere a negocierilor de aderare pentru cele două state care au primit, în vara lui 2023, perspectiva clară de a deveni țări membre ale blocului comunitar.
Documentul a fost votat de europarlamentari și de deputați din statele din vecinătatea estică a Uniunii Europene, care s-au reunit la Chișinău la cea de-a zecea sesiune ordinară a Euronest.
Eurodeputatul Andrius Kubilius, co-președinte al Euronest, a declarat că este „un lucru foarte posibil” ca R. Moldova să înceapă negocierile de aderare până la sfârșitul lui 2023, menționând că aceasta va fi „un semnal puternic” atât pentru R. Moldova, cât și pentru Europa.
La conferința de presă de după Euronest, Kubilius a reamintit că „toate promisiunile legate de calitatea de membru UE al R. Moldova și Ucrainei trebuie îndeplinite până la sfârșitul acestui deceniu”, subliniind că un astfel de calendar este unul ambițios, dar realist.
Potrivit europarlamentarului român Siegfried Mureșan, unul dintre inițiatorii documentului, în textul rezoluției se mai cere și integrarea graduală a Republicii Moldova și Ucrainei pe piața unică europeană, înainte de finalizarea negocierilor de aderare.
Astfel, scrie Mureșan pe pagina sa de Facebook, cetățenii celor două țări vor putea beneficia de „crearea de noi locuri de muncă stabile și bine plătite, atragerea de noi investitori europeni, creșterea exporturilor de produse moldovenești și ucrainene către UE și acces mai facil, la prețuri mai mici, la produsele din UE”.
Deputații europeni, alături de cei din R. Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Ucraina au adoptat alte două rezoluții: împotriva agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina și de sprijinire a căii către UE a celor trei țări asociate: R. Moldova, Georgia și Ucraina.
Fondatorul grupului Wagner acuză conducerea armatei ruse de „trădare”
Evgheni Prigojin, fondatorul grupului Wagner, i-a acuzat marți pe ministrul rus al apărării și pe șeful Statului Major General că i-au privat luptătorii săi de muniții și că au încercat să distrugă Wagner - acțiuni despre care a spus că sunt echivalente cu trădarea.
Evgheni Prigojin, fost antreprenor în domeniul cateringului care altădată se ferea de lumina reflectoarelor, și-a asumat un rol mai vizibil de la începutul războiului din Ucraina, în urmă cu un an, grupul său Wagner fiind vârful de lance al luptei de luni de zile a Rusiei pentru orașul Bahmut din regiunea ucraineană Donețk.
„Pur și simplu se desfășoară o opoziție directă”, a declarat Prigojin într-un mesaj vocal postat pe canalul său Telegram. „Acest lucru poate fi echivalat cu o înaltă trădare”.
Este al doilea mesaj de acest fel publicat de Prigojin în două zile. Luni, el s-a plâns că oficiali neidentificați au refuzat aprovizionarea Wagner din animozitate personală față de el.
Aparent supărat și foarte vocal uneori, Prigojin i-a acuzat pe ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și pe Valeri Gherasimov, cel care conduce trupele în războiul din Ucraina, că au produs în mod deliberat o criză a armamentului în zona frontului, care, potrivit lui, a provocat pierderi sporite în rândul trupelor Wagner care luptă în jurul Bahmut.
„Șeful Statului Major General și ministrul apărării dau ordine în dreapta și în stânga nu doar să nu dea muniție pentru PMC Wagner, și nici să nu-l ajute cu transportul aerian”, a declarat Prigojin.
Antreprenorul a criticat de luni de zile comandanții superiori pentru ceea ce el a numit incompetența lor. Prigojin a declarat că Ministerul Apărării încearcă să își asume meritele pentru succesele Wagner în jurul orașului Bahmut din regiunea Donețk. Ministerul Apărării nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii.
