Ştiri
Președintele Zelenski vizitează din nou primele linii ale frontului, în zona Zaporojie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o vizită surpriză în primele linii ale frontului din regiunea Zaporojie, unde s-a întâlnit și cu șeful Agenției ONU pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, pentru a discuta despre securitatea centralei nucleare din zonă, cea mai mare din Europa. Vizita a avut loc pe fundalul întețirii luptelor cu forțele rusești pe frontul de est.
Ucraina susține că situația la Bahmut devine stabilă și că trupele rusești bat pasul pe loc
Biroul lui Zelenski a informat că președintele a vorbit pe 27 martie cu militarii ucraineni din „prima linie”și i-a decorat. Totodată s-a informat despre „situația operațională din zonele relevante ale frontului” și despre alimentarea trupelor cu muniție și armament.
Rafael Grossi, șeful AIEA, a scris ulterior pe Twitter că se află la Zaporojie unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski, pentru a discuta despre securitatea centralei nucleare, controlată de forțele ruse dar ținută în funcțiune de personalul ucrainean.
„M-am întâlnit astăzi cu Zelenski în orașul Zaporojie și am discutat despre protejarea centralei și a angajaților acesteia. Am reiterat sprijinul deplin al AIEA pentru instalațiile nucleare ale Ucrainei”, a scris el.
Grossi a spus că va vizita centrala „pentru a evalua direct situația de securitate și securitate nucleară din instalație”.
Între timp, luptele grele au continuat în regiunea Donețk, a informat armata ucraineană, rușii menținând presiunea asupra orașului ruinat Bahmut, principala țintă a ofensivei Moscovei în estul Ucrainei.
Recruții și rezerviștii chemați la centrele militare vor avea concediu plătit la locul de muncă
Recruții și rezerviștii chemați la centrele militare pentru încorporare sau pentru clarificarea situației militare vor putea solicita concediu plătit la locul de muncă, se arată în hotărârea Guvernului din 7 martie, proiect care urmează să fie examinat la următoarea ședință a Parlamentului.
Hotărârea semnată de premierul Dorin Recean și contrasemnată de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, prevede că autoritățile publice, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de tipul de proprietate, vor fi obligați:
- să acorde la solicitarea recruților chemați pentru încorporare un concediu plătit de cinci zile, pentru rezolvarea problemelor familiale și personale;
- să acorde recruților și rezerviștilor chemați la centrele militare pentru clarificarea situației militare un concediu plătit de cel mult trei zile.
Anterior, Armata Națională a anunțat că planifică să desfășoare în lunile aprilie, mai, iunie și septembrie exerciții cu rezerviștii.
Potrivit colonelului Octavian Druţă, exercițiile au ca scop verificarea aptitudinilor rezerviștilor și familiarizarea acestora cu echipamentul și armamentul din dotarea Armatei Naționale.
Persoanele care ar urma să participe la instruire vor fi informate prin ordine de chemare de către Centrele Militare Teritoriale și municipale, la locul unde au viza de reședință.
Acțiunile băncilor europene continuă să scadă, piețele financiare rămân nesigure
Acțiunile băncilor au continuat să scadă vineri, cea mai lovită fiind Deutsche Bank, cea mai mare bancă Germania, din cauza temerilor investitorilor că seria falimentelor bancare va continua.
În ultimele săptămâni, trei băncii medii din America s-au prăbușit iar în Elveția, UBS a trebuit să-și salveze rivala, Credit Suisse.
Costul asigurării depozitelor în cazul unui faliment bancar a crescut, în timp ce lira sterlină și euro s-au devalorizat în raport cu dolarul. În aceste vremuri financiar tulburi, scrie Bloomberg, investitorii se refugiază în investiții sigure, cum ar fi dolarul și obligațiunile de stat.
Indicele băncilor Euro Stoxx a scăzut cu 4,6%, iar indicele băncilor din Marea Britanie a scăzut cu 3,7%.
Jan von Gerich, analistul șef Nordea, a declarat pentru Reuters: „Lumea este precaută, nu vrea să intre în weekend cu riscuri”.
Situația, a continuat analistul de la Nordea, este încă „foarte volatilă și este prea devreme pentru a spune când se vor calma lucrurile”.
Acțiunile Deutsche Bank au scăzut pentru a treia zi consecutiv cu până la 15% și se tranzacționează în prezent cu 10% mai jos, după ce s-a scumpit brusc costul asigurării obligațiunilor sale împotriva riscului de neplată pentru următorii patru ani.
Paul van der Westhuizen, analist senior la Rabobank, a declarat că, deși banca germană a avut probleme, sunt diferențe fundamentale între Deutsche și Credit Suisse: „Deutsche Bank este o bancă care a avut propriile probleme cu autoritățile de reglementare, a cunoscut și volatilitatea profitului și a trecut printr-o restructurare.
Diferența fundamentală este că Deutsche a făcut profit în ultimele trimestre, în timp ce Credit Suisse nu avea nici o perspectivă de profit pentru 2023”, a spus expertul financiar pentru Reuters.
Acțiunile bancare au continuat să cadă vineri deși cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au încercat să asigure investitorii și publicul că sistemul bancar european este stabil.
Ruters relatează, citând oficialități europene, că Lagarde le-a spus liderilor UE, că sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu rezerve solide de capital și lichidități. Ea a reamintit că sectorul bancar a fost reformat din temelii după criza financiară din 2008, când s-au luat o mulțime de măsuri de precauție. Mai mult, Lagarde a dat asigurări că în orice moment, Banca Centrală Europeană este pregătită să ajute cu lichidități băncile din zona euro.
Un pachet de sprijin pentru R. Moldova ar putea fi discutat la următorul summit al Consiliului European
Uniunea Europeană va continua să ofere R. Moldova „tot sprijinul în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi” și să susțină calea europeană a țării, se arată în concluziile Consiliului European, după întrunirea liderilor europeni din această săptămână, de la Bruxelles, la care au discutat, în mare parte, situația din Ucraina.
Mai mult, Comisia Europeană ar urma să prezinte un pachet de sprijin pentru R. Moldova, înainte de următoarea reuniune a Consiliului European.
În rezoluția de după summit-ul european din 23 martie, Uniunea Europeană se angajează să ajute în continuare R. Moldova să-și consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea economia și aprovizionarea cu energie.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău și-a exprimat recunoștința pentru angajamentul Uniunii Europene de a ajuta R. Moldova, „în special, în contextul încercărilor unor actori externi de a destabiliza țara”.
Diplomația de la Chișinău reafirmă că R. Moldova este pe deplin angajată în calea sa de aderare la Uniunea Europeană.
Rusia promite răspuns „pe măsură” dacă Moldova îi aplică sancțiuni europene
Federația Rusă spune că va fi forțată să recurgă la „represalii” împotriva R. Moldova dacă aceasta se va alinia la sancțiunile impuse Moscovei de Uniunea Europeană din cauza invadării Ucrainei în urmă cu peste un an.
„Nu va fi alegerea noastră, ci un răspuns la pași neprietenoși”, a spus la 23 martie purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe al F. Ruse, Maria Zaharova.
Ea nu a precizat cum anume ar putea riposta F. Rusă.
Mai înainte, ministrul de externe al R. Moldova, Nicu Popescu, reiterase într-un interviu la Europa liberă că Chișinăul s-a aliniat recent unui pachet de sancțiuni impuse Rusiei din cauza nerespectării drepturilor omului, și ar putea să se alinieze și la altele.
Popescu a spus că alinierea s-a făcut „la invitația UE”.
În replica ei din 23 martie, purtătoarea de cuvânt rusă Zaharova a spus că asemenea măsuri ar merge împotriva intereselor Moldovei însăși, dovedind că liderii de la Chișinău ar subordona țara intereselor străine.
Zaharova a criticat de asemenea recenta aprobare în parlamentul moldovean a legii referitoare la termenul „limba română”, care va înlocui în toate documentele oficiale expresia „limba moldovenească”.
Premierul român Nicolae Ciucă, în vizită la Chișinău. „România este avocatul nostru în toate instituțiile europene”
Aflat în prima sa vizită oficială în R. Moldova, premierul român Nicolae Ciucă a reafirmat sprijinul necondiționat al României pentru parcursul european al R. Moldova.
La Chișinău, Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu și cu omologul său moldovean, Dorin Recean, premierul român fiind însoţit de miniștrii Apărării, Digitalizării, Energiei și Educaţiei.
Cei doi premieri au vorbit despre proiecte concrete precum renovarea și construcția de poduri peste Prut, deschiderea unor noi puncte de trecere frontieră, implementarea controlului coordonat la graniță, formarea personalului în diverse sectoare și dezvoltarea infrastructurii energetice dintre cele două state.
„Prin toate aceste proiecte, nu urmărim decât să facilităm procesul de aderare și conectare al R. Moldova cu spațiul european”, a spus Nicolae Ciucă, la conferința de presă comună cu Dorin Recean.
Premierii au convenit și acțiunile comune pentru implementarea programului de învățare a limbii române de către minoritățile naționale din R. Moldova, inclusiv populația adultă.
„Datorită susținerii și ajutorului din partea României, Uniunii Europene și statelor-membre, am reușit să trecem cu bine de iarnă. (...) România este avocatul nostru în toate instituțiile europene. Astfel, noi putem avansa în parcursul nostru european, în pofida provocărilor de securitate, generate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Dorin Recean.
În context, cei doi premieri au fost întrebați de jurnaliști ce sprijin ar putea oferi Bucureștiul Chișinăului într-un „scenariu negru” în care Rusia și-ar extinde acțiunile militare în R. Moldova. Dorin Recean a răspuns că „nu trebuie să inflamăm un subiect atunci când nu este cazul. Și chiar nu este cazul”.
Nicolae Ciucă a spus că „România face demersuri în interiorul UE ca statele-membre și alți parteneri strategici să continue să acorde atenție și sprijin necesar pentru a putea menține stabilitatea guvernamentală, economică și socială din R. Moldova”.
La începutul săptămânii, mai mulți miniștri europeni de Externe, printre care și cel al României, Bogdan Aurescu, au propus, la întâlnirea lor de la Bruxelles, ca UE să creeze un regim de sancțiuni împotriva oligarhilor implicați în „acțiunile de destabilizare” din R. Moldova, pe fondul temerilor tot mai mari ale autorităților de la Chișinău legate de interferența Rusiei.
Patriarhul ecumenic: Biserica Ortodoxă Rusă are o parte de vină pentru „crimele” din Ucraina
Șeful spiritual al creștinilor ortodocși din lume a declarat miercuri că puternica Biserică Ortodoxă a Rusiei împărtășește responsabilitatea pentru conflictul din Ucraina, dar că el este gata să ajute la „regenerarea spirituală postbelică a Rusiei.
Comentariile Patriarhului Ecumenic Bartolomeu citate de agenția de presă Reuters sunt o critică la adresa Patriarhului rus Kirill, care a binecuvântat deschis și foarte vocal invazia Moscovei în Ucraina, divizând astfel Biserica Ortodoxă mondială.
Bartolomeu, care în 2019 a stârnit protestele Moscovei pentru că a recunoscut Biserica Ortodoxă a Ucrainei nou-înființate, a declarat că autoritățile ruse folosesc Biserica ca pe „o unealtă ca să-și atingă obiectivele lor strategice”.
„Biserica și conducerea de stat din Rusia au cooperat la crima de agresiune și împart t responsabilitatea pentru crimele care au rezultat, cum ar fi răpirea șocantă a copiilor ucraineni", a declarat el la o conferință organizată în parlamentul Lituaniei.
Săptămâna trecută, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crimă de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina. Rusia spune că copiii au fost mutați din Ucraina pentru propria lor siguranță. Aceasta neagă că a comis abuzuri ale drepturilor în Ucraina.
„Dialogul nostru interreligios trebuie să se concentreze asupra modalităților de a rezista și de a neutraliza capacitatea conducerii Patriarhiei Moscovei de a submina unitatea și de a legitima din punct de vedere teologic un comportament criminal”, a declarat Bartolomeu.
Biserica Ortodoxă Rusă nu a făcut niciun comentariu până la această oră.
„Biserica-mamă”
Patriarhul ecumenic își are sediul la Istanbul și este văzut ca „primul între egali” în Biserica Ortodoxă, care are aproximativ 260 de milioane de adepți în întreaga lume, dintre care aproximativ 100 de milioane în Rusia.
„Biserica mamă a Constantinopolului este pregătită să își ajute, din nou, copiii din Ucraina și Rusia, așa cum a făcut-o în multe alte ocazii în trecut", a spus el. Biserica folosește încă numele grecesc antic de Constantinopol pentru Istanbul.
„Este datoria noastră creștină comună să folosim forțele dialogului pentru a-i readuce pe frații și surorile noastre rusești în comunitatea noastră de valori comune”, a spus el, subliniind nevoia de „regenerare spirituală” atât în Rusia, cât și în Ucraina.
Putin, puternic susținut de Patriarhul Kirill, prezintă invazia Moscovei în Ucraina ca pe o ripostă defensivă împotriva a ceea ce consideră a fi un Occident agresiv și decadent care este hotărât să distrugă Rusia și cultura sa.
Ucraina spune că Rusia duce un război de agresiune neprovocat, menit să pună mâna pe pământ și să-i zdrobească independența.
Chișinăul spune că Tiraspolul „politizează problemele”, iar dialogul „5+2” e în impas
Vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian s-a întâlnit cu reprezentantul permanent al Federației Ruse la OSCE, ambasadorul Alexandr Lukașevici, și cu reprezentantul special al Federației Ruse în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, ambasadorul Vitalii Treapițîn.
Potrivit unui comunicat al Biroului politici de reintegrare, părțile au discutat situația actuală a procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană, temele curente de pe agenda discuțiilor, inclusiv poziția Chișinăului pe marginea acestora.
Viceprim-ministrul Oleg Serebrian le-a spus reprezentanților Federației Ruse că „Tiraspolul politizează exagerat majoritatea problemelor și nu contribuie la depășirea acestora”, reiterând că activitatea formatului de negocieri ,,5+2” se află într-un impas prelungit urmare a războiului din Ucraina.
Biroului politici de reintegrare mai precizează că în cadrul întâlnirii a fost evocată „necesitatea evitării focarelor de tensiune inutile” și renunțării la declarații „ce răspândesc incertitudine și panică în opinia publică”.
„Tiraspolul trebuie să accepte un dialog constructiv, menit să conducă la reintegrarea țării, la soluționarea problemelor economice și sociale ale cetățenilor și la restaurarea statului de drept în stânga Nistrului”, notează biroul în comunicat.
Potrivit informațiilor, Chișinăul și-a exprimat speranța că Federația Rusă va sprijini și în continuare formula de reglementare pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în hotarele recunoscute de comunitatea internațională.
Rusia, China și un „parteneriat fără limite”
Parteneriatul dintre Rusia și China este „la un nivel niciodată atins” dar nu se îndreaptă împotriva nici unei alte țări, se arată în declarația comună dată de președinții Vladimir Putin și Xi Jinping.
Președintele chinez Xi Jinping și-a încheiat vizita oficială de trei zile în Rusia, gândită să cimenteze „cooperarea strategică” între Beijing și Moscova și să semnaleze că Rusia și președintele Vladimir Putin nu sunt izolați pe scena internațională, la mai bine de un an de la lansarea invaziei din Ucraina.
A fost prima vizită a lui Xi în Rusia în ultimii patru ani și a venit la numai două zile după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, pentru crime de război comise prin deportarea în Rusia a multor copii din Ucraina.
Putin a calificat discuțiile cu omologul chinez drept „reușite și constructive”, în timp ce Xi a spus că unul dintre acordurile semnate de cei doi lideri aduce relațiile bilaterale într-o „nouă eră” a cooperării.
„Am semnat o declarație privind aprofundarea parteneriatului strategic și a legăturilor bilaterale care intră într-o nouă eră”, a spus Xi în urma discuțiilor cu Putin din 21 martie menite să cimenteze parteneriatul „fără limite”, pe care cei doi lideri l-au anunțat cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022.
Despre războiul din Ucraina, Xi a spus că Beijingul sprijină o rezoluție diplomatică a conflictului.
China și războiul din Ucraina
„Suntem ghidați de principiile Națiunilor Unite... și promovăm o reglementare pașnică” a conflictului din Ucraina, a spus Xi. „Suntem întotdeauna pentru pace și dialog”, a adăugat el, reiterând „poziția neutră” a Chinei față de Ucraina.
O poziție etichetată de mulți analiști occidentali drept „neutralitate pro-rusă”, ceea ce înseamnă că Beijing-ul nu condamnă deschis invazia Rusiei în Ucraina, sprijină diplomatic și economic Rusia dar nu și direct, cum ar fi cu livrări de arme.
China a schițat un proiect de acord de pace în 12 puncte, primit cu mult scepticism de țările occidentale, pentru că reflectă multe din punctele de vedere ale Moscovei. Inițial, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că propunerea chineză ar putea fi discutată, dar Kievul nu va renunța la revendicarea de a-și restabili integritatea teritorială în granițele din 1991 (ceea ce include și peninsula Crimeea).
Privire de la Washington
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a respins eforturile de mediere ale lui Xi, declarând că China nu are o poziție imparțială cu privire la război.
Kirby le-a mai spus reporterilor de la Casa Albă că nimic din ceea ce a ieșit din întâlnirea Xi-Putin nu a indicat că războiul se va termina în curând.
În opinia lui Kirby, este evident că Putin încearcă să convingă China să-i livreze arme și muniții. „Din ce face domnul Putin... se vede că are probleme legate de resurse” și că încearcă să le depășească, a spus Kirby.
Kirby a adăugat că unul dintre motivele pentru care Statele Unite se opune încetării focului în acest moment este că i-ar da timp lui Putin să rezolve eventual problema resurselor.
Nu există nicio dovadă că China ar fi acceptat să livreze Rusiei arme letale, a declarat pe de altă parte secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, pe 21 martie, la Bruxelles. Țările occidentale au avertizat China că riscă sancțiuni economice severe dacă sprijină militar Rusia.
Este China partenerul care domină?
În timpul vizitei, Xi a adus un omagiu „discuțiilor constructive” pe care le-a purtat cu Putin, referindu-se la extinderea cooperării comerciale și economice cu Rusia, inclusiv la exportul mai multor produse electronice chinezești.
Putin a spus că Rusia își va mări livrările de gaze spre China, se planifică și construirea unui nou gazoduct. Cele două țări își vor extinde și cooperarea în domeniul infrastructurii, prin construirea de noi drumuri și poduri.
Declarația comună dată publicității de cei doi președinți subliniază că parteneriatul strategic, în plină dezvoltare, dintre cele două țări a atins cel mai înalt nivel vreodată. Se precizează totodată că acest parteneriat nu este îndreptat împotriva nici unei alte țări și nici nu constituie o „alianță militaro-politică”.
Relațiile dintre Rusia și China „nu constituie un bloc, nu au un caracter de confruntare și nu sunt îndreptate împotriva țărilor terțe”, se arată în comunicatul comun.
Pavel Prianikov, un blogger rus de succes, este citat de The Guardian cu aprecierea că „din primele minute ale întâlnirii a părut că Xi se simte la comandă”.
Deși vizita lui Xi vine într-un moment în care dependența Rusiei de China a crescut mult – diplomatic dar mai ales economic, pe fundalul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale - comentatorii apropiați de Kremlin s-au grăbit să sublinieze că întâlnirea a fost între doi egali.
„Rusia și China sunt parteneri egali și aproape aliați”, a spus Serghei Markov, fost consilier la Kremlin și comentator politic.
„Prin urmare, dacă citiți comentarii că China ar domina Rusia, să știți că aceasta este răstălmăcirea Occidentului.”
Igor Grosu: Bibliotecă modernă în locul celei cedate Mitropoliei Basarabiei și pașapoarte diplomatice pentru toți liderii religioși
Autoritățile vor construi o bibliotecă modernă, „cu condiții bune pentru păstrarea patrimoniului” în locul blocului doi al Bibliotecii Naționale, care ar urma să fie oferit Mitropoliei Basarabiei, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, unul dintre autorii inițiativei, într-un interviu la Europa Liberă.
„Trebuie să avem și toate elementele de tehnologii informaționale, de spații pentru dezbateri publice, pentru prezentare – spații expoziționale. Există un edificiu început în zona Telecentrului, în zona Academiei de Științe, îmi spuneau colegii. E nevoie de investiții acolo, e nevoie pentru început de un proiect, probabil”, a spus Grosu.
El crede că Mitropolia Basarabiei merită să-i fie oferită gratuit clădirea pentru că „a fost prezentă foarte activ în R. Moldova, chiar dacă nu a beneficiat de o atenție egală din partea autorităților”, dar precizează că „este vorba de o excepție, și nu despre retrocedare”.
Grosu confirmă că deputații PAS care au propus acest proiect de lege vor organiza consultări publice, așa cum anunțase președinta Maia Sandu, dar insistă că fondurile de carte ale Bibliotecii Naționale au nevoie de spații de depozitare mai bune.
„Categoric. Trebuie să se discute. Dar fiecare bibliotecă recent construită, oricum, e mai bună decât oricare bibliotecă construită cu câțiva ani în urmă (...) Ceea ce azi e modern, peste jumătate de an poate fi depășit”, a explicat președintele Parlamentului.
GALERIE FOTO | Ce se găsește în blocul Bibliotecii Naționale pe care statul vrea să-l ofere Mitropoliei Basarabiei
Grosu a evitat să spună cine anume a venit cu ideea acestui proiect, menționând doar că „au fost discuții și la fracțiune”, după care s-a decis să se meargă „pe această cale”.
Inițiativa a fost criticată în spațiul public pentru modul în care ar putea fi aplicată, prin derogare de la lege, și pentru că ar presupune că fondurile Bibliotecii Naționale, în special de carte veche și rară, ar trebui să fie mutate într-un spațiu de păstrare adecvat.
„Nu facem jocuri cu biserica”
În același interviu, Igor Grosu a spus că partidul de guvernământ (PAS) este dispus să analizeze posibilitatea de a oferi pașapoarte diplomatice și liderilor altor culte religioase din R. Moldova, și nu doar ai celor două biserici ortodoxe.
„Să poată beneficia, dacă au nevoie de astfel de pașapoarte, și liderii altor culte religioase, nu văd în asta o problemă. Statutul lor presupune o anumită mobilitate”, a menționat spicherul.
Unii activiști și juriști spuneau că decizia parlamentarilor de a-i oferi Mitropolitului Basarabiei dreptul de a obține pașaport diplomatic, pentru a-l pune în „condiții egale” cu Mitropolitul Moldovei, favorizează cele două mitropolii.
„Dacă pe noi poți să ne învinuiești de jocuri cu biserica... Noi, după cum vedeți, nu prea apărem, nu avem moda aceasta să batem mătănii cu camera video lângă noi, cum o făceau predecesorii noștri”, s-a apărat Igor Grosu.
Igor Grosu: „Vom face tot posibilul să avem un CSM funcțional într-o săptămână-două”
Parlamentul „se va mișca foarte repede” pentru a-i numi pe cei șase reprezentanți ai societății civile, astfel încât „într-o săptămână-două” Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să devină funcțional, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu la Europa Liberă.
„O să facem tot posibilul să avem un CSM funcțional cât mai repede. Următoarea ședință este săptămâna viitoare. Dacă totul este gata... Ce trebuie acolo? De ordin tehnic, dosarele să fie expediate la Parlament din partea comisiei care se ocupă cu evaluările candidaților, atunci noi o să ne mișcăm foarte repede”, a spus Grosu.
El s-a arătat dezamăgit de faptul că, la adunarea lor generală, din 17 martie, judecătorii nu și-au ales reprezentanții în CSM și a calificat tergiversarea reformelor din justiției drept o „sabotare a procesului de integrare europeană”.
„Faptul că a fost întreruptă adunarea mă face să gândesc că cei care au decis acest lucru nu văd urgența și necesitatea schimbărilor din justiție. Asta vine în disonanță totală cu ce vad, simt și cer cetățenii, ce vedem și cerem noi, politicienii. Noi n-o să așteptăm până o să se trezească și o să revină cumva domnii și doamnele judecători. O parte din membrii CSM sunt non-judecători și sarcina de a-i vota și desemna revine Parlamentului. Noi o să mergem înainte”, a declarat spicherul.
Convocat luni, 20 martie, în legătură cu ceea ce președinta Maia Sandu a numit „situație excepțională în justiție”, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat Parlamentului să facă un nou CSM funcțional în 30 zile și să creeze, în decurs de trei luni, o instanță specializată în dosarele de mare corupție și în cazurile de corupție din sistemul judecătoresc.
În CSM ar urma să intre șase judecători și șase reprezentanți ai societății civile. După ce majoritatea membrilor din actuala componență și-au dat demisia, în consiliu a rămas o singură judecătoare, Nina Cernat de la Curtea de Apel Chișinău. Cererile de demisie ale altor patru magistrați intră în vigoare pe 3 aprilie.
Deputata PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei juridice din Parlament, a explicat că pentru ca CSM să fie funcțional ar fi nevoie de două treimi din numărul total al membrilor, ceea ce ar însemna opt din 12.
Deocamdată, comisia pre-vetting a promovat doar trei candidați din partea societății civile: Ion Guzun, Tatiana Ciaglic și Alexandru Postică.
Alegerea unui nou CSM, în urma unei evaluări extraordinare a averilor și intereselor candidaților, este un obiectiv-cheie al președintei Sandu și al guvernării PAS. În acest fel, PAS își propune să curețe justiția de persoane compromise. Reforma justiției este și prima din cele nouă condiții înaintate de Comisia Europeană pentru ca R. Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Ministrul Energiei, împotriva reluării livrărilor de gaze rusești pentru malul drept al Nistrului
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, susține că Moldovagaz nu a informat Guvernul că a livrat o parte din gazele cumpărate de la concernul rus Gazprom către consumatorii de pe malul drept al Nistrului. „Poziția Guvernului este că gazele naturale pentru malul drept trebuie achiziționate de la Energocom”, a spus el.
Ministrul a explicat, într-o conferință de presă, că Moldovagaz ar trebui să cumpere gaze pentru malul drept de la Energocom ca întreprinderea să aibă suficienți bani pentru a achiziționa gaze naturale mai ieftine de pe piața SPOT.
Potrivit lui Victor Parlicov, prețul gazelor de la Gazprom este aproape echivalent cu cel mediu al celor pe care R. Moldova le are în stocuri, puțin peste 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi.
„Mai sunt rezerve și vom mai cumpăra, pentru a nu rata posibilitatea de a dilua acele stocuri de care dispunem cu gaz mai ieftin”, a mai spus ministrul Energiei.
Moldovagaz a explicat, într-un comunicat emis astăzi, că volumul de gaze naturale consumat în stânga Nistrului s-a redus din cauza temperaturilor mai ridicate din ultima perioadă, dar și pentru că Energocom a procurat mai puțină energie electrică de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan.
Gazele contractate se acumulau pe contul de echilibrare operațională (OBA) din punctele de interconectare ale sistemelor de transport de gaze ale Ucrainei și R. Moldova, contrar prevederilor acordului de interconectare semnat de operatori.
„Pentru a nu admite încălcarea condițiilor contractuale cu Gazprom, SA Moldovagaz a preluat gazele naturale nepreluate de SRL Tiraspoltransgaz în decursul a patru zile a câte 500.000 m3/zi”, a precizat Moldovagaz.
Tot astăzi, Moldovagaz și Tiraspoltransgaz au decis, într-o ședință comună, că, începând din 22 martie, volumul de gaze naturale contractat de la Gazprom va fi livrat integral în stânga Nistrului. De asemenea, Moldovagaz va solicita Gazprom să revizuiască volumul de gaze naturale livrat zilnic consumatorilor de pe malul stâng.
Gazele naturale procurate de Moldovagaz din ultimele luni au fost în totalitate livrate pe malul stâng al Nistrului. În schimb, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană a acoperit o parte din necesarul de energie electrică pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului.
Termene-limită pentru justiție de la Consiliul Suprem de Securitate
După ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), convocată în legătură cu „situația excepțională în justiție”, președinta Maia Sandu a cerut ca un nou Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să fie funcțional în 30 de zile și să fie creată, în decurs de trei luni, o instanță care ar examina cazurile de corupție mare și cele din sistemul judecătoresc.
Maia Sandu a spus, într-un briefing, că CSS (un organ consultativ) recomandă Parlamentului să numească membrii non-judecători ai CSM dintre candidații care au trecut de pre-vetting, astfel încât din aceștia să fie creat CSM „indiferent de ce decid judecătorii”. Președinta a trasat și un termen-limită: „CSM va trebui să fie funcțional în 30 de zile”.
Reprezentanții societății civile constituie jumătate din cei 12 membri ai CSM, fiind numiți de Parlament. După cum a explicat la scurt timp deputata PAS, Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, cvorumul necesar la CSM este de 2/3 din membrii în exercițiul funcției. Având în vedere că mandatul judecătoarei Nina Cernat, singura care nu și-a dat demisia din CSM, rămâne în vigoare până la alegerea unor noi membri din partea judecătorilor, „CSM va deveni funcțional în momentul numirii de către Parlament a celor șase membri din rândul societății civile”, a scris Stamate pe Facebook.
CSS mai recomandă Parlamentului să pună la punct cadrul legal pentru crearea Curții Anticorupție, care ar trebui să fie funcțională în trei luni și ar trebui să se ocupe de dosarele de corupție mare și de cazurile de corupție din sistemul judecătoresc.
Președinta a criticat felul în care s-a desfășurat Adunarea Judecătorilor din 17 martie, reclamând că ședința a fost întreruptă, deși regulamentul nu o permite, sau că a fost prezidată de persoane aflate în conflict de interese. „Justiția a putrezit și nu se poate vindeca”, a acuzat șefa statului.
„E timpul să aducem în sistemul judecătoresc tineri care au învățat bine, educați, onești, și nu rude ale judecătorilor corupți, promovate nu pe merite, dar pe interese personale și corupte”, a mai spus Maia Sandu.
La adunarea lor din 17 martie, judecătorii urmau să aleagă noi membri pentru CSM, dar au decis să amâne ședința până pe 28 aprilie și au promis să elaboreze o declarație comună despre poziția lor „principială” cu privire la reformele din justiție, elaborate și aplicate de guvernarea PAS.
Doar cinci candidați din rândurile judecătorilor au promovat evaluarea prealabilă sau pre-vetting-ul, prin care averile și interesele judecătorilor sunt verificate de o comisie de experți din afara sistemului de justiție. Alți 18 judecători-candidați au fost descalificați de comisia pre-vetting și au contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție. Instanța s-a pronunțat, deocamdată, în privința a doi dintre ei, lăsând în vigoare hotărârile comisiei pre-vetting.
Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzat de crime de război în Ucraina
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arest pe numele președintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru deportarea ilegală de copii din Ucraina, ceea ce este o crimă de război.
Pasul făcut de CPI a fost salutat drept „istoric” la Kiev, în timp ce purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a atras atenția că este o decizie irelevantă, atâta timp cât Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională.
CPI a precizat într-un comunicat că a emis un mandat de arestare și pe numele Mariei Lvova-Belova. Ea este comisarul prezidențial pentru drepturile copilului, și se consideră că lucrează direct sub conducerea lui Putin. Potrivit oficialilor americani, ea a supravegheat deportarea „a mii” de copii ucraineni în Rusia.
„Maria Lvova-Belova s-a ocupat în mod special de adoptarea forțată a copiilor ucraineni în familiile rusești, de așa-numita „educație patriotică” a copiilor ucraineni, de modificarea legilor pentru ca acestor copii să li se acorde cetățenia rusă în timp record, și de îndepărtarea deliberată a copiilor ucraineni de către forțele rusești de ocupație”, preciza ministerul american de Finanțe pe 15 septembrie, când a trecut-o pe Lvova-Belova pe lista de sancțiuni.
Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova sunt suspectați că „au săvârșit actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții”, se mai spune în declarație CPI.
În document se mai arată că Putin „nu a reușit să-și exercite controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au comis actele sau a permis săvârșirea acestora, și care se aflau sub autoritatea și controlul său efectiv, în conformitate cu responsabilitatea superioară ce-i revine”.
„Există motive rezonabile să credem că fiecare suspect poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, se mai arată în comunicatul CPI din 17 martie.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit mandatul „irelevant”, deoarece Rusia nu a ratificat Tratatul de la Roma care stă la baza Curții Penale Internaționale, motiv pentru care nici „nu are vreo obligație” juridică.
„Rusia nu cooperează cu acest organism, așa că orice „fițuică” de arest emisă de Curtea Penală Internațională este pentru noi nulă din punct de vedere juridic”, a mai spus ea.
Probabil că mandatul de arest îi va diminua lui Putin statura în cercurile internaționale, dar nu este clar cum ar putea fi pus în practică.
„Este un moment important în procesul de justiție al Curții... Judecătorii au emis mandate de arestare, execuția depinde acum de cooperarea internațională”, a declarat președintele CPI, judecătorul Piotr Hofmanski.
Deși șansele ca Putin să fie adus în fața justiției sunt extrem de mici, procurorul general ucrainean, Andriy Kostin, a salutat acțiunea CPI drept „istorică”.
„De acum înainte, președintele rus are statutul oficial de suspect în comiterea unei crime internaționale”, a spus el într-un comunicat. „Aceasta este o decizie istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional”.
Organizația internațională pentru drepturile omului, Human Rights Watch (HRW) a documentat deportarea de civili ucraineni și le-a numit „o încălcare gravă a legilor războiului care constituie crime de război și potențiale crime împotriva umanității”. HRW a spus că mandatul împotriva lui Putin este „primul pas pentru a pune capăt impunității de care s-au bucurat cei care au comis atrocități împotriva Ucrainei”.
CPI a explicat că de regulă, mandatele de arest sunt ținute secret, pentru a proteja victimele și martorii și pentru a nu periclita o investigație. În cazul de față însă, faptele incriminate au loc și acum, așa că s-a decis publicarea unei știri despre mandate, în speranța că vor fi percepute ca un avertisment și vor „contribui la prevenirea comiterii de noi infracțiuni”.
Cine ar putea judeca crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina?
Autoritățile ucrainene au înregistrat deja (februarie 2023) peste 71.000 de presupuse crime de război comise de trupele rusești.
La Haga va fi creat la primăvară un Centru Internațional pentru judecarea Crimelor de Război comise în Ucraina (ICPA).
- Coordonat de Curtea Penală Internațională și Eurojust, structura UE pentru cooperare în domeniul justiției penale.
Curtea Penală Internațională (ICC) – conduce deja o echipă internațională, formată din experții din peste 20 de țări, care examinează dovezile.
- Rusia a semnat acordul de la Roma din 2000, care a stabilit crearea CPI dar nu l-a ratificat. În 2016, președintele rus Vladimir Putin a decis înghețarea procesului de ratificare.
- Ucraina este membră CPI. Crimele de război, actele de genocid sau crimele împotriva umanității și comise pe teritoriul țării pot fi judecate de CPI.
- CPI nu va putea judeca crima de agresiune (lansarea unei agresiuni militare deliberate) comisă de ruși, pentru că Rusia nu este membră CPI. Este considerată de juriști crima din care derivă toate celelalte crime.
- Posibilii agresori ruși nu vor putea fi obligați să apară în fața tribunalului, pentru că au imunitate internațională.
Tribunale ucrainene – ar putea judeca dar nu-i vor putea aduce în tribunal pe rușii acuzați de diverse crime. Fiind tribunale ucrainene, s-ar putea ca verdictele să nu fie considerate echitabile de comunitatea internațională.
Tribunale mixte: formate din judecători ucraineni și internaționali. Ar prezenta aceleași dezavantaje ca un tribunal local.
Tribunal special pentru crime de agresiune, creat printr-un acord între Ucraina și Națiunile Unite, dar ocolind Consiliul de Securitate ONU, în care Rusia are drept de veto.
- Ar putea fi înființat prin decizia Adunării Generale ONU (UNGA).
- Ar putea cere ridicarea imunității politicienilor de rang înalt. În baza legislației internaționale, liderii lumii nu se bucură de imunitatea dacă sunt judecați pentru crime grave, de un tribunal reprezentând comunitatea internațională.
- Există un precedent, așa-numitul „Tribunal al Khmerilor Roșii” din Cambodgia, creat în 1997, printr-o rezoluție a Adunării Generale ONU.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Indivizi sau state ar putea înainta plângeri civile. Rusia însă nu mai este parte a Convenției Europene pentru Drepturile Omului din septembrie 2022.
(Sursă: Rikard Jozwiak, „Wider Europe Briefing”, RFE/RL)
Judecătorii au amânat alegerea membrilor CSM | Maia Sandu vorbește despre o „situație excepțională în justiție”
Președinta Maia Sandu a convocat pentru luni, 20 martie, Consiliul Suprem de Securitate, după ce Adunarea Generală a Judecătorilor, convocată astăzi, a amânat, până pe 28 aprilie, alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
„Înțeleg că judecătorii au decis, totuși, să blocheze curățarea justiției și să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptății în Moldova. Anunț că voi convoca pentru ziua de luni, la ora 14:00, Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu situația excepțională din justiție”, a anunțat șefa statului.
Convocată pentru prima dată după mai bine de 3 ani, Adunarea Generală a Judecătorilor urma să aleagă patru membri ai CSM din rândul judecătorilor. Ședința la care au participat 330 din totalul de 425 de magistrați a durat aproximativ cinci ore.
În luările lor de cuvânt, judecătorii au discutat problemele din sistem, cum ar fi volumul mare de lucru sau deficitul de asistenți și grefieri, cauzat de salariile mici ale acestor funcționari.
Magistrații au vorbit și despre propriile salarii. Ei au spus că guvernarea ignoră hotărârea Curții Constituționale de la sfârșitul anului trecut, care prevede că lefurile judecătorilor ar trebui să fie recalculate luând în considerare creșterea inflației.
Au criticat reforma justiției
Câțiva judecători au criticat reformele inițiate de guvernarea PAS, inclusiv evaluarea extraordinară a candidaților la CSM și a judecătorilor Curții Supreme de Justiție (pre-vetting-ul și vetting-ul), pe care o percep drept „umilitoare”.
„Dacă hoții au intrat în casă, nu dai foc la casă ca să scapi de hoți”, a spus Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Într-un final, la propunerea președintelui ședinței, judecătorului CSJ Anatolie Țurcanu, magistrații au decis că vor elabora o declarație comună în care își vor expune opiniile privind situația din justiție și au întrerupt adunarea până pe data de 28 aprilie.
Magistrații au decis să amâne și alegerea membrilor CSM. Motivul principal, invocat la adunare, ține de contestațiile depuse la CSJ de judecătorii care nu au promovat pre-vetting-ul, ca să li se ofere și lor șansa să candideze, alături de cei cinci magistrați acceptați în concurs: Livia Mitrofan, Maria Frunze, Ioana Chironeț, Vasile Șchiopu și Sergiu Caraman.
Potrivit legii, CSM - organul de autoadministrare al judecătorilor - este compus din șase magistrați, aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor, și șase reprezentanți ai societății civile, numiți de Parlament.
Din cei șase jucători, patru trebuie să fie din instanțele de fond, unul - dintr-o Curte de Apel și încă unul - de la CSJ. Toți cei cinci candidați care au trecut pre-vetting-ul activează în instanțele de fond.
Mitropolia Basarabiei va avea Catedrală Mitropolitană la Chișinău
Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, parohia preotului Petru Buburuz, va deveni Catedrala Mitropoliei Basarabiei din Chișinău.
Viitoarea catedrală se află în stadiu de finalizare și „reprezintă un simbol indiscutabil al creștinismului românesc de pe cele două maluri ale Prutului”, a scris pe pagina sa de Facebook ambasadorul României în R. Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, după ce a vizitat biserica.
Consilierul Mitropoliei Basarabiei, arhidiaconul Maxim Sturza, a confirmat Europei Libere această informație. Potrivit lui, biserica se construiește din 1994 și încă de atunci s-ar fi decis că va a avea statut de catedrală, însă despre asta nu s-a anunțat public până acum.
„Acolo va conduce slujiri Mitropolitul Petru, fix așa cum o face și Mitropolitul Vladimir în Catedrala Mitropoliei Moldovei”, a explicat Sturza.
Mitropolia Basarabiei face parte din Biserica Ortodoxă Română şi are reşedinţa la Chişinău. A fost reactivată în 1992. Timp de 10 ani, nu a fost recunoscută de autoritățile de la Chișinău și a fost înregistrată abia după o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului.
La sfârșitul anului trecut, Parlamentul de la Chișinău i-a oferit Mitropolitului Basarabiei dreptul de a deține pașaport diplomatic, pentru a-l pune pe picior de egalitate cu Mitropolitul Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei.
Asta în condițiile în care ambii capi de biserici ortodoxe au deja acte similare, eliberate de alte țări, ceea ce este interzis de lege, fiind și singurii reprezentanți ai unor culte religioase care beneficiază de acest privilegiu.
Recent, un grup de deputați PAS a înaintat în Parlament un proiect de lege care prevede că sediul fostului Seminar Teologic din Chișinău (acum o aripă a Bibliotecii Naționale a R. Moldova) va fi transmis cu titlu gratuit, prin derogare de la lege, din proprietatea statului în cea a Mitropoliei Basarabiei.
Inițiativa a stârnit dezbateri în spațiul public. Oameni de cultură s-au arătat îngrijorați de soarta colecțiilor speciale, inclusiv de carte veche și rară, care se află în blocul doi al bibliotecii. Mitropolia Basarabiei a dat asigurări că nu-i va schimba destinația și că va restaura monumentul de arhitectură și istorie.
Europenii se obișnuiesc cu ideea unui război lung în Ucraina
La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, unitatea europeană s-a adâncit și a crescut, evoluție surprinzătoare nu numai pentru Moscova și Washington, dar chiar și pentru UE.
Un nou sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), publicat joi, 17 martie, arată că opinia publică europeană rămâne unită cu privire la Ucraina și se îndepărtează de dorința să se pună capăt războiului cât mai repede, indiferent de pierderile teritoriale ale Ucrainei.
Trei factori, în opinia autorilor, au înclinat balanța în favoarea Ucrainei și a țelurilor sale: succesele armatei ucrainene pe câmpul de luptă, faptul că dreapta și stânga au găsit un numitor comun când vine vorba de Ucraina și rolul Statelor Unite de catalizator al sprijinului „nelimitat” pentru Ucraina.
Sondajul a fost efectuat în Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Marea Britanie.
În mai 2022, potrivit primului sondaj ECFR pe tema războiului din Ucraina, opinia predominantă era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Polonia era singura țară în care oamenii au preferat de la bun început să vadă Rusia învinsă clar pe front și pedepsită pentru invazie.
În această primăvară, idee ca războiul să se încheie cât mai repede, chiar dacă ar costa Ucraina pierderea de teritorii nu mai este atât de populară.
Europenii acceptă un război lung
În medie, numai 29% doresc ca războiul să se încheie cât mai repede indiferent de costuri, în timp ce 38% doresc ca Ucraina să-și recâștige mai întâi întreg teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un conflict mai lung.
În mai multe țări – Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie – există acum o preferință clară ca Ucraina să-și recâștige întreg teritoriul, chiar dacă înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămuți.
În Germania și Franța, numărul celor care ar dori ca războiul să se încheie cât mai curând a scăzut semnificativ.
În Germania, aproape la fel de mulți doresc acum ca Ucraina să-și recâștige tot teritoriul, cât doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.
Iar în Franța, opțiunea „război lung” are un ușor avans față de opțiunea de a pune capăt războiului cât mai curând posibil.
Doar în Italia (41%) și în România (37%) mult mai mulți oameni cred că războiul ar trebui să se termine cât mai curând posibil.
„Rezultatele acestui sondaj confirmă teza de anul trecut, cu care contraziceam clișeul jurnalistic că războiul a împărțit UE între un est „belicos” și un vest „împăciuitor”, remarcă autorii sondajului, analiștii Ivan Krastev și Mark Leonard.
În opinia lor bazată pe sondajele repetate, în UE s-au cristalizat cel puțin trei blocuri.
În primul rând, grupul țărilor „belicoase” din nord și est (Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie), unde majoritatea oamenilor susțin cu fermitate obiectivele Kievului în război.
A doua categorie este vestul „ambiguu” (Franța, Germania, Spania și Portugalia), unde părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul.
A treia grupă este „veriga slabă din sud”, constată autorii sondajului, formată din Italia și România, unde prevalează dorința ca războiul să se încheie cât mai repede, indiferent de costurile pentru Ucraina.
Rusia, de la partener „de nevoie” la adversar
Tot sondajul publicat pe 16 martie arată că în toate țările analizate, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar. Diferențele de percepție rămân însă mari: de la 32% în România la 77% în Estonia.
În urmă cu doi ani, mult mai puțini respondenți (de la cinci la sută în Bulgaria la 38 la sută în Polonia) au perceput Rusia drept adversar, majoritatea o considerau un partener necesar.
Interesantă este și corelația stabilită între percepția despre cât de puternică este Rusia, la un an de război, cât de puternică este Uniunea Europeană și sprijinul pentru o victorie totală a Ucrainei. Autorii sondajului ajung la concluzia că sprijinul „necondiționat” pentru Ucraina este predominant în țările în care opinia publică percepe și UE ca mai coagulată, mai unită, urmare a agresiunii ruse în Ucraina.
În medie, 47% consideră Rusia ca fiind „slabă” sau „mai slabă” acum, față de 32% care o consideră „puternică” sau „mai puternică”. Opiniile au fost împărțite în această privință în Italia, Franța, România, Spania și Portugalia.
Consensul european privind Ucraina ar putea fi însă distrus de presiunile economice care se profilează și potențiala revenire a migrației ca o problemă centrală, avertizează raportul.
Maia Sandu cere să fie creată o Curte Anticorupție
În timpul discursului ținut în Parlament, președinta Maia Sandu a promis că guvernarea „va duce la capăt curățarea justiției” și a cerut Parlamentului și Guvernului să creeze Curtea Anticorupție – o instanță specializată care să investigheze cazurile de corupție mare și de corupție în sistemul justiției.
„Corupția la nivel înalt este cel mai mare pericol la adresa Moldovei. Suntem datori și obligați în fața cetățenilor să pedepsim marii corupți și să nu le mai permitem să ne controleze țara. În acești 2 ani, justiția a avut independența să facă dreptate oamenilor, dar nu a făcut-o. Nu mai avem timp să lăsăm corupții din sistem să amâne la nesfârșit propria curățare”, a spus șefa statului, de la tribuna Parlamentului.
Curățarea sistemului de justiție de persoane compromise și lupta contra corupției a fost una dintre principalele promisiuni electorale ale Partidului Acțiune și Solidaritate. Într-un efort de reformare a justiției, guvernarea PAS a inițiat, în premieră, verificarea averilor și integrității judecătorilor și procurorilor, în primul rând, ale celor care candidează în organele de autoadministrare.
Pe fundalul unui lanț de demisii, pe 17 martie, la Chișinău are loc Adunarea Generală a Judecătorilor, care urmează să aleagă patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din partea breslei.
Maia Sandu, discurs în Parlament: „În 2030, R. Moldova trebuie să fie țară membră a UE”
Președinta Maia Sandu a ținut un discurs neanunțat în plenul Parlamentului, în care a spus că R. Moldova trebuie să devină membră a Uniunii Europene în anul 2030 și a făcut apel către toate forțele politice și către cetățeni „să susțină această cale necondiționat”.
„Acum este șansa noastră reală de a deveni țară membră cu drepturi depline a familiei europene. Avem susținerea statelor UE. Moldovenii au ales calea europeană, dar cât de repede vom ajunge acolo, depinde de noi toți”, a declarat șefa statului de la tribuna Parlamentului.
Chiar dacă a făcut apel la toate forțele politice „să oprească dezbinarea” și „să pună aderarea europeană mai presus de interesele înguste”, președinta a lansat acuzații la adresa partidelor parlamentare de opoziție, referindu-se în special la Partidul Șor, care organizează proteste antiguvernamentale la Chișinău.
„Din păcate, în Parlament sunt și deputați care nu reprezintă oamenii, ci hoții de miliarde. Ei s-au vândut oligarhilor și vor să vândă și Moldova. Gruparea Șor are o misiune clară de la Kremlin și FSB: să aducă războiul în Moldova. Scopul lor e să organizeze destabilizări și să dea jos guvernarea aleasă în mod democratic”, a spus Sandu.
Discursul președintei a fost aplaudat în picioare de deputații din fracțiunea majoritară a Partidului Acțiune și Solidaritate, singura prezentă în sală. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit ședința în semn de protest față de înlocuirea „limbii moldovenești” cu „româna” în legislație. Partidul Șor boicotează lucrările Parlamentului.
Președintele Chinei Xi Jinping este așteptat luni la Moscova
Vizia oficială a președintelui chinez Xi Jingping în Rusia va avea loc pe 20-22 martie, a informat Kremlinul într-un comunicat, confirmat de ministerul de externe de la Beijing.
„Vor fi discutate chestiuni de actualitate legate de parteneriatul extins și cooperarea strategică dintre Rusia și China”, se arată în comunicatul Kremlin-ului din 17 martie.
„Este planificat și un schimb de opinii în contextul aprofundării cooperării ruso-chineze pe arena internațională”.
Odată trecut de Congresul Partidului Comunist, care i-a asigurat continuitate la putere, președintele Chinei Xi Jinping își conturează opțiunile strategice de politică externă, oferind asigurări că opțiunea chineză nu este „neo-colonialistă”.
Într-o alocuțiune recentă Xi a mai spus că lumea nu are nevoie de încă un război rece. Remarcile președintelui Chinei s-au constituit într-o respingere a influenței americane, precedând o ofensivă diplomatică care va include curând și o vizită în Rusia, poate chiar săptămâna viitoare.
Se anticipează că Xi va vorbi la telefon și cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, după ce se deplasează la Moscova – conform unei relatări apărută în Wall Street Journal. Ar fi prima astfel de conversație de la invazia rusă în Ucraina.
Asta vine după ce China a mediat un acord pentru reluarea relațiilor diplomatice între Iran și Arabia Saudită, după o serie de întâlniri secrete la Beijing. Acel anunț a luat prin surprindere administrația Biden și complică încercările de a pedepsi Iranul pentru programul nuclear ca și eforturile vizând poziționarea Israelului față de țări din Golf, după acordurile Abraham mediate de Trump. Luni președintele Biden a spus că anticipează o convorbire telefonică cu omologul său chinez, curând.
Imaginea unei Chine care mediază conflicte internaționale majore este un beneficiu de imagine pentru Xi. Strategia Beijingului este menită să contracareze influența globală a Americii, propunând un model care să satisfacă interesele Chinei.
Președintele Xi spune că sub conducerea sa, țările nu vor trebui să aleagă ceva anume, în bătălia dintre autocrație și democrație. Yun Sun, de la Centrul Stimson din Washington spune că „China înțelege că trebuie să creeze ceva nou. Trebuie să creeze un nou spațiu care să redefinească locul Chinei în lume și ordinea mondială”.
Acuzată că ia partea Rusiei, China susține că e de partea păcii. Beijingul dorește să dovedească că nu depinde de America sau de Occident, ci că e un actor principal pe scena globală. De la înțelegerea iraniano-saudită, presa fidelă regimului comunist arată că Statele Unite ar fi șocate de succesul Beijingului ca forță „pacifistă”.
Călătoria în Rusia ar putea da la iveală, însă, limitele diplomației chineze. Dacă Iranul și Arabia Saudită vorbeau de ani de zile și exista disponibilitate de reconciliere, nu același lucru se poate spune despre Rusia și Ucraina.
„Capacitatea Chinei de a identifica și capitaliza ocazii diplomatice în Orientul Mijlociu nu înseamnă că ar fi gata sau pregătita ca mediator în conflictul ruso-ucrainian” - a spus Amanda Hsiao de la Crisis Group.
PSRM pierde un deputat și 10 primari. Toți au aderat la mișcarea lui Șor „pentru popor”
10 primari socialiști se alătură „Mișcării pentru popor”, create de Partidul Șor, la o zi după ce deputatul Alexandru Nesterovschi a anunțat că părăsește Partidul Socialiștilor și fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor din Parlament ca să adere la aceeași mișcare, care organizează proteste antiguvernamentale în Chișinău și în alte localități ale țării.
Anunțul a fost făcut de deputata Partidului Șor, Marina Tauber, pe 16 martie. Potrivit ei, este vorba despre primarii unor sate din raioanele Soroca, Cantemir, Comrat, Căușeni, Drochia și Sângerei.
„Mișcarea pentru popor” susține că primarii au decis să i se alăture pentru a cere autorităților să plătească facturile cetățenilor pentru lunile de iarnă, o revendicare relativ nouă a organizatorilor manifestațiilor antiguvernamentale.
Plecarea lui Nesterovschi a fost criticată de foștii săi colegi de partid.
Vicepreședintele parlamentului din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vlad Batrîncea, a spus că „de opt-nouă luni se încearcă mituirea parlamentarilor socialiști”, fără a preciza de către cine anume, iar Nesterovschi „nu a opus rezistență”. Potrivit lui Batrîncea, PSRM i-a oferit șansa de a „reveni în fracțiune și de a spune că nu el a scris scrisoarea de demisie, ci doar a semnat-o”.
Fostul președinte al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a calificat plecarea lui Nesterovschi drept „o trădare a echipei” și a spus că acesta s-ar fi putut alătura protestelor și fără a părăsi partidul sau fracțiunea.
Vot final cu proteste și aplauze: „Limba moldovenească” va fi înlocuită cu româna în toate legile
Parlamentul a votat joi, 16 martie, în lectură finală, proiectul de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” vor fi substituite cu „limba română” în legislația din R. Moldova, inclusiv în Constituție.
Proiectul de lege „privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale” a fost votat de 58 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.
Parlamentari din opoziția socialistă și comunistă au protestat afișând pancarte pe care scria „Poporul este suveran! PAS-ul este tiran!”, „Ion Druță: Limba moldovenească este maica, limba românească este fiica” și „Constituția R. M.: Moldova, moldoveni, moldovenească”.
De cealaltă parte, deputații PAS au aplaudat în picioare adoptarea acestei decizii.
Noile prevederi vor intra în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial. După aceasta, în decurs de 30 de zile, Agenția Resurse Informaționale Juridice va modifica manual toate actele normative în sistemul „Registrul de stat al actelor juridice” în care apare sintagma „limba moldovenească”, înlocuind-o cu „limba română”.
În debutul ședinței, reprezentanții fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vladimir Voronin și Vladimir Bolea au declarat că modificările sunt ilegale și că le vor ataca la Curtea Constituțională.
Anterior, experții Centrului pentru Resurse Juridice au explicat că această lege nu aduce nicio schimbare din punct de vedere juridic și nu trebuie modificată Constituția prin votul a două treimi din deputați sau prin referendum. Ei au precizat că hotărârea Curții Constituționale cu privire la limba română trebuia să fie aplicată până în martie 2014.
În 2013, fiind sesizată de Partidul Liberal, Înalta Curte a constatat că Declarația de independență a R. Moldova, în care limba de stat este româna, prevalează Constituției din 1994 în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.
Silicon Valley Bank și Credit Suisse zguduie finanțele internaționale| De ce nu suntem (încă) în pragul unui nou 2008?
După Silicon Valley Bank în America, banca elvețiană Credit Suisse intră în criză, dând frisoane lumii financiare că anul 2008 s-ar putea repeta.
Recent, în Statele Unite, două bănci medii dar importante au dat faliment. Prăbușirea băncii Silicon Valley din California, o firmă de care erau dependente multe companii de înaltă tehnologie, a provocat valuri în lumea financiară deși administrația Biden s-a grăbit să declare că depozitele clienților sunt garantate.
O săptămână mai târziu, acțiunile băncii elvețiene Credit Suisse, instituție cu o tradiție de 167 de ani, se prăbușeau.
Cele două crize nu sunt legate direct, dar venind la scurt timp una după cealaltă, au reaprins temerile că finanțele globale s-ar putea afla în pragul unui nou an 2008, scrie Reuters.
Joi, 16 martie, Credit Suisse a anunțat că va împrumuta până la 54 de miliarde de dolari de la Banca Centrală elvețiană pentru a-și menține lichiditatea, dar analiştii financiari spun că ar putea să nu fie suficient.
Cu o zi mai devreme, valoarea acțiunilor Credit Suisse pierduseră mai bine de 30% la bursă, după ce principalul acționar, Banca Națională saudită a anunțat că nu mai creditează banca elvețiană.
Rădăcina problemelor
Situația precară în care se află banca elvețiană se datorează unui șir de scandaluri și greșeli de management, arată analiza Reuters, acumulate în decursul anilor.
Din 2021, acțiunile Credit Suisse pierd la bursă, din cauza prăbușirii unor mari fonduri de investiție.
Au urmat o serie de scandaluri și schimbări rapide în conducerea băncii, care au subminat și mai mult încrederea pieței în managementul instituției financiare.
În 2022, Antonio Horta-Osorio a demisionat din funcția de președinte pentru încălcarea regulilor COVID-19, la doar opt luni după ce fusese angajat tocmai ca să restructureze banca și să o aducă pe linia de plutire. Urmașul lui a venit, șase luni mai târziu, cu un plan de restructurare, care însă nu a câștigat susținerea acționarilor.
În toți acești ani, banca a pierdut clienți dar fuga acestora s-a transformat în exod în toamna lui 2022, când a circulat zvonul neîntemeiat că banca ar fi în pragul falimentului.
Credit Suisse a confirmat luna trecută că în al patrulea trimestru al anului 2022, clienții au retras depozite în valoarea de 118 miliarde de dolari. Banca a încheiat anul cu cea mai mare pierdere anuală de peste 7,5 miliarde de dolari de la criza financiară din 2008.
În decembrie, Credit Suisse a cerut investitorilor o infuzie de capital nou, de 4,3 miliarde de dolari.
Acțiunile Credit Suisse au pierdut în ultimul an 75% din valoare.
Pentru a calma investitorii, Credit Suisse a anunțat – pe lângă creditul pe care-l va lua de la Banca Centrală – că se va concentra mai mult pe marii săi clienți ultra-bogați, reducând în același timp activitatea volatilă de investiții bancare.
Cât de importantă este Credit Suisse?
Banca se numără printre cei mai mari administratori de averi din lume. Mai important, constată Reuters, este una dintre cele 30 de bănci cu importanță sistemică la nivel mondial: falimentul ei s-ar resimți la nivel global. Intră în categoria „too big to fail” (prea importantă, ca să ne permitem un eșec).
Credit Suisse este o bancă locală elvețiană specializată în gestionarea de averi, servicii bancare de investiții și gestionarea de active. Are puțin peste 50.000 de angajați. La sfârșitul anului 2021, gestiona active în valoarea de peste 1,7 trilioane de dolari.
Cu peste 150 de filiale în aproximativ 50 de țări, Credit Suisse este banca privată a unui număr mare de antreprenori, indivizi și companii bogate și ultrabogate, mai arată Reuters.
Mai multe organizații cer autorităților să nu transmită Mitropoliei Basarabiei blocul 2 al Bibliotecii Naționale
Peste 30 de organizații neguvernamentale și activiști civici cer autorităților să renunțe la intenția de a oferi Mitropoliei Basarabiei clădirea istorică din centrul Chișinăului care găzduiește un bloc al Bibliotecii Naționale a R. Moldova.
Într-o scrisoare deschisă, publicată de portalul platzforma.md, semnatarii reclamă că inițiativa contravine legislației în vigoare și principiului statului laic, este discriminatorie și privează locuitorii și oaspeții Chișinăului de un bun public.
Ei cer președintei Maiei Sandu, Parlamentului și Guvernului să desfășoare „un proces larg consultativ” și să identifice oportunități de finanțare pentru restaurarea clădirii.
Proiectul care prevede că sediul fostului Seminar Teologic din Chișinău va fi transmis cu titlu gratuit, prin derogare de la lege, din proprietatea statului în cea a Mitropoliei Basarabiei a fost înaintat de un grup de deputați PAS și a stârnit dezbateri în spațiul public.
Autorii inițiativei susțin că în acest fel vor restabili „echitatea istorică” față de Mitropolia Basarabiei, proprietățile căreia au fost confiscate și naționalizate de regimul sovietic. Asta deși R. Moldova nu a trecut, după destrămarea URSS, printr-un proces de retrocedări și statul restituie sau compensează bunurile confiscate doar de la persoanele fizice care au fost supuse represiunilor politice.
Oameni de cultură s-au arătat îngrijorați de soarta colecțiilor speciale, inclusiv de carte veche și rară, care se află în blocul doi al bibliotecii. Mitropolia Basarabiei a dat asigurări că nu-i va schimba destinația și că va restaura monumentul de arhitectură și istorie.
Președinta Maia Sandu a comentat că „relația R. Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”, sugerând că România a finanțat restaurarea mai multor monumente și clădiri istorice din R. Moldova. Ea a promis că autoritățile vor organiza consultări publice, pentru a identifica „soluțiile pentru îngrijorările care au fost formulate”.
Ministrul britanic de Externe: „Protejăm R. Moldova ajutând Ucraina să se apere”
Marea Britanie va continua să ajute militar Ucraina, pentru că aceasta ar fi cea mai bună modalitate de a proteja R. Moldova de o potențială invazie a Rusiei, a spus, la Chișinău, ministrul britanic de Externe, James Cleverly.
Guvernul Regatului Unit a anunțat că va oferi finanțare suplimentară de 10 milioane de lire sterline pentru a întări reziliența R. Moldova în fața interferenței maligne a Rusiei. Banii vor fi folosiți pentru reformele economice și de guvernare, inclusiv pentru sectorul energetic.
Întrebat de Europa Liberă dacă Marea Britanie intenționează să ofere și ajutor militar Republicii Moldova, șeful diplomației britanice a răspuns că amenințările directe la adresa R. Moldova s-au redus în ultima perioadă, iar înarmarea Ucrainei rămâne o prioritate a Occidentului.
„Una dintre cele mai bune metode de a ajuta să protejăm fizic R. Moldova este de a asigura că ucrainenii sunt capabili să se apere de atacurile ruse. Dar R. Moldova este expusă amenințărilor hibride, directe și imediate, tocmai de aceea noi acordăm asistență tehnică, ajutăm în domeniul anticorupție, oferim ajutor împotriva atacurilor cibernetice”, a precizat Cleverly.
De asemenea, el a remarcat că Rusia încearcă de mai mulți ani să destabilizeze guvernările pro-europene din R. Moldova.
Aflat într-o vizită oficială la Chișinău, șeful diplomației britanice a amintit că Regatul Unit i-a pus pe lista de sancțiuni pe oligarhii moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor care „în mod sistematic furau de la cetățeni” și caută în continuare persoane care merită sancțiuni similare.
În declarațiile pentru presă susținute împreună cu ministrul britanic de Externe, șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a subliniat că R. Moldova „este în afara oricărui pericol de ordin militar”, dar a vorbit despre încercări de destabilizare și a mulțumit britanicilor pentru că au sancționat anterior „fugari moldoveni”.
„Subliniem faptul că unii din acești fugari încearcă să aducă violența pe străzile noastre, încearcă să destabilizeze R. Moldova și încearcă să o împingă într-o stare foarte periculoasă. Lucrăm împreună cu partenerii noștri pentru a asigura că R. Moldova rămâne într-o stare de calm și pace”, a precizat Popescu.
Anul trecut, predecesoarea lui James Cleverly, Liz Truss, a declarat că Marea Britanie ar fi început discuții cu aliații internaționali cu privire la trimiterea de armament modern în Republica Moldova pentru a o proteja de Rusia.
