Un tablou mult prea optimist, constată avocata poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, care spune că cel mult 70% de copiii au participat la lecțiile online.
Monitorizarea ombudsmanului copilului a felului în care s-a respectat dreptul la educație, având la bază două sondaje și sesizările primite, mai arată că 8 elevi din zece s-au folosit de telefoane mobile în acest scop. Problemele semnalate de copii avocatei poporului au fost de natură tehnică: dificultăți cu internetul, lipsa de echipamente, necunoașterea cum să se folosească, precum și altele ce au ținut de neînțelegerea lecțiilor transmise pe internet sau volumul mare de teme.
În multe localități copiii care nu au în familie internet, calculator sau un telefon mobil ce permite comunicațiile video au fost excluși la modul practic din procesul educațional la distanță, deși statistica oficială spune contrariul. Și nu neapărat ar fi vorba despre familii sărace sau cu mulți copii. La fel se întâmplă și în cazul majorității elevilor care au participat la lecții de pe telefonul mobil al unuia din părinți. Teoretic, ei ar fi însușit materia, însă realitatea este alta.
Profesorul de fizică și informatică Grigore Ciobanu din satul Vasilcău, raionul Soroca, povestește cum elevi de-ai săi dispăreau din clasele virtuale sau rămâneau cu temele nefăcute pentru că mama sau tata pleca la serviciu sau la muncile în câmp și le lua telefonul.
Când pandemia a prins pe nepregătite întreg sistemul de învățământ, cu mii de profesori neinițiați în tehnologii informaționale, ce pretenții poți avea de la elevi și părinți? În plus, internetul este costisitor și cu acoperire limitată în localității mai îndepărtate de Chișinău.
La gimnaziul din Vasilcău, mai povestește profesorul Grigore Ciobanu, la clasele la care a predat, participarea reală la educația la distanță a fost în jur de 70%, dintre care 8 din 10 au folosit un telefon mobil. Din această experiență, afirmă dascălul, toți au avut de învățat. Indiferent care va fi situația la toamnă, Grigore Ciobanu spune că vrea să lucreze paralel: lecții pe viu combinate cu cele virtuale, pentru care a prins de gust, astfel profesorul simte că eficiența activității sale ar crește.
„În primul rând, eu am învățat multe lucruri, în al doilea rând, i-am învățat pe elevi. Dacă luăm elevii de la sate, nu mai sunt ei atât de inițiați, ei mai mult lucrează pe rețele de socializare Messenger, Viber, dar eu am lucrat cu ei pe ClassRoom, trebuia și paralel cu asta prin Zoom, ceea ce eu nu am reușit, fiindcă elevii noștri nu prea au dispozitivele respective. Eu nu zic toți, dar chiar mulți din ei nu le au sau dacă le au, au numai telefoanele acestea”.
Ce au înțeles copiii din lecțiile la distanță? Profesorul de fizică și informatică Grigore Ciobanu din Vasilcău evită un răspuns tranșant. Zice că le-a dat teme mai ușoare și mai spune că nu știe în ce măsură notele sunt obiective, întrucât nu i-a putut observa pe viu pe discipolii săi.
Deseori părinții aveau de ales cui să-i dea telefonul
Unul dintre aspectele semnalate de elevi și părinți avocatei poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, ține de utilizarea larg răspândită a telefoanelor, dispozitive neadaptate pentru lecții. În asemenea ecrane minuscule elevii stăteau ore în șir pentru a face teme, cu care uneori exagerau dascălii. Deseori părinți de doi și mai mulți copii aveau de ales cui să-i dea telefonul pentru a participa la lecții, afirmă Maia Bănărescu.
În plus, un sondaj inițiat de ombudsmanul copilului despre eficiența lecțiilor online pentru absolvenții de liceu arată că 88% le considerau ineficiente. Ei enumerau drept cauze: deficiențelor tehnice, conexiune slabă la internet, lipsa calculatoarelor, incapacitatea profesorilor de a utiliza eficient dispozitivele digitale și platformele de comunicare.
Estimările implicării elevilor în procesul educațional făcute de avocatul poporului pentru drepturile copilului sunt aproape similare cu cele de la Vasilcău, Soroca, cu mențiunea că 70% este încă o cifră optimistă. Ținând cont de situația epidemiologică, dar și a atenționărilor specialiștilor că ar putea exista un al doilea val în toamnă, Maia Bănărescu sugerează autoritățile să investească în echipament și o conexiune de internet mai performantă, pentru a nu discrimina câteva mii de copii.
Autoritățile publice centrale, dar și acele locale trebuie să aducă internetul la fiecare copil
„Dreptul la educație trebuie să fie, ca și toate drepturile, fără discriminare pentru toți copiii, deci statul trebuie să întreprindă toate măsurile pentru a ajunge la fiecare copil, trebuie să identifice aceste resurse fără rezerve, pentru că în caz contrar nu putem vorbi despre dreptul la educație asigurat tuturor copiilor fără discriminare. Orice copil trebuie să aibă la dispoziție elementar o sursă mai accesibilă și mai comodă în utilizare, pentru că telefonul nu este cea mai bună sursă tehnologică pentru a învăța la distanță. Autoritățile publice centrale, dar și acele locale trebuie să aducă internetul la fiecare copil prin proiecte, prin alte posibilități financiare, să le pună la dispoziție și laptopuri lor, cât și profesorilor”.
În etapa post-criză, experiența învățământului la distanță, mai susține avocata poporului pentru drepturile copilului, va putea fi folosită în cazul unor categorii de elevi până acum excluși, precum a celor nevaccinați neadmiși în instituțiile educaționale sau a celor care din motive de boală nu pot frecventa școala. O soluție inimaginabilă în urmă cu câțiva ani iată-că intra în uzul curent.
