Linkuri accesibilitate

Ștefan Urâtu: Dacă ar reveni Plahotniuc, „mulți ar ieși cu flori să-l întâlnească”


La un miting pro-PDM la Chișinău

Victoria Maiei Sandu și înfrângerea lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova este cel mai important eveniment al anului 2020. Maia Sandu a obținut o victorie zdrobitoare, fostul prim-ministru anunțând că, în calitate de președinte, are ca priorități lupta împotriva corupției și menținerea unei țări unite și armonie în societate. Multe decizii vor depinde și de echipa prezidențială, sugerează Ștefan Urâtu, lider al Partidului „Voința Poporului”, fost membru CEC.

Valentina Ursu în dialog cu Ștefan Urâtu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:51 0:00
Link direct

Europa Liberă: Se fac bilanțuri la sfârșit de an, cum intră în istorie 2020?

Ștefan Urâtu
Ștefan Urâtu

Ștefan Urâtu: „Anul 2020 intră ca un an care a fost plin de așteptări ale populației și plin de dezamăgiri, pentru că speranțele au fost mult mai mari decât ceea ce s-a realizat. A fost promițător faptul că a plecat Plahotniuc, însă am constatat că oamenii lui încă rămân în sistem și Igor Dodon, care de fapt a fost prietenul lui și companionul lui de activități ilicite și criminale, aș spune, pe R. Moldova. Dânsul, Plahotniuc, îl avea pe Dodon ca emisar pentru Federația Rusă, care trebuia să-i rezolve anumite probleme. Am văzut că s-au făcut spălări de bani, s-au făcut transporturi de droguri în Federația Rusă și de acolo probabil că îi revenea și lui Igor Dodon o anumită parte.”

Europa Liberă: Igor Dodon a afirmat, cu diverse ocazii, că Plahotniuc i-ar fi adversarul numărul unu și că chiar a riscat cu viața atunci când l-a impus pe Plahotniuc să părăsească R. Moldova.

Ștefan Urâtu: „Este o minciună, pentru că sunt probe pe care nu le putem ignora. În primul rând, faptul că Igor Dodon a fost răsplătit pentru că a părăsit PCRM-ul la timp, împreună cu Zinaida Greceanîi, și au creat un alt partid, după ce în 2014, atunci când Renato Usatîi a fost scos din cursa electorală, asta a fost făcut ca electoratul să voteze pentru Igor Dodon și a crescut atunci Dodon, de la sub 6%, la 18%, ceea ce a fost, de fapt, cumularea voturilor pentru partidul de atunci, Patria, a lui Renato Usatîi, cu ale lui Dodon și au rupt de la PCRM numărul de voturi pe care trebuia să-l rupă.

Plahotniuc avea acest interes. În afară de aceasta, acele filmări, dacă vă amintiți că după acele alegeri din 2019, 24 februarie, Igor Dodon trepăda la Moscova o dată sau de două ori pe săptămână și toți credeau că el se duce acolo pentru a primi instrucțiuni, însă el pleca acolo, și eu am convingerea, am, poate, și probe în acest sens, pleca pentru a rezolva anumite probleme penale pe care le avea Plahotniuc și anturajul său în Federația Rusă. Despre aceasta s-a vorbit mult. Am văzut și modul în care raporta, publicat chiar de PD.

Președintele statului apărea ca un pațan care venea să-i raporteze șefului, adică lui Plahotniuc...

Atunci când au văzut că se creează o altă alianță, au fost publicate acele filmări de la sediul PD, unde Igor Dodon apărea ca un pațan, președintele statului apărea ca un pațan care venea să-i raporteze șefului, adică lui Plahotniuc, ce a reușit el să rezolve acolo și care sunt condițiile puse de Federația Rusă pentru ca dosarele penale ale lui Plahotniuc să fie încetate.”

Europa Liberă: Da acel filmuleț l-a pus în dificultate pe cetățeanul R. Moldova, care trebuia să înțeleagă cine e patriot și cine e trădător?

Ștefan Urâtu: „Plahotniuc a încercat prin aceasta să-l pună pe Dodon în bătaie, adică să exercite anumite presiuni asupra lui. Și într-o anumită măsură a reușit. Fiindcă au fost mulți cei plătiți, inclusiv mass-media, cei care au promovat ideea această, că de-acuma aproape că nu era dușmanul numărul unu Plahotniuc, dar era Dodon, trădător de patrie. Eu am fost atunci când a fost uzurparea de putere, fiindcă eu așa consider perioada 8 iunie – 14 iunie 2019, a fost uzurpare de putere, care trebuie numaidecât dusă la capăt, să fie cercetată, eu atunci am mers pe la sediul Procuraturii Generale, pe la MAI, am discutat cu Țuțu și alți organizatori ale așa-numitelor proteste, care spuneau că fac protestele pentru că, chipurile, nu vor federalizare. Când i-am întrebat ce înseamnă federalizare, niciunul nu putea să spună.”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla dacă ar apărea Vladimir Plahotniuc în R. Moldova acum?

Ștefan Urâtu: „El este, aș zice.”

Europa Liberă: În piele și oase!

Ștefan Urâtu: „Însuși Vladimir Plahotniuc nu-i, dar regimul este, toate schemele, toate structurile sunt în continuare funcționale și o parte din ele sunt dirijate de către Dodon, preluate acuma, cumva, și cred că el ține legătura cu, am avut și informații despre aceasta, ține legătura cu fostul său șef, care continuă să fie, vorbim de Plahotniuc. Însă dacă Plahotniuc ar veni acum, cred că mulți ar ieși să-l întâlnească, ca și pe comuniști, cu flori, cum îl întâlnesc și pe Șor câteodată.

Cu regret, organele de drept sunt atrofiate. Au fost subminate într-o așa măsură, i-au deprins pe funcționarii aceștia să-și facă mendrele fiecare cum vrea, doar să slujească liderului, și, practic, în așa fel, statul a fost capturat și continuă să fie capturat. Nu s-a făcut nicio acțiune de Dodon sau de PSRM pentru a debloca această stare de capturare a statului. Și forțele proeuropene, inclusiv Partidul PAS al Maiei Sandu, nu s-au dovedit a fi la nivel să înțeleagă. Este greu, eu îmi dau seama că e foarte greu să înțelegi, fiindcă este și mass-media, și tehnologiile acestea informaționale. Le-am văzut, fiind și eu în anumite structuri, pe timpuri, le-am văzut cum funcționează. Este greu, dar trebuie să se bazeze pe oameni de bună credință. Fiindcă trebuie să ne băgăm în mocirla asta. Ne murdărim – dar știm că facem dreptate.”

Europa Liberă: Transferul ăsta de putere, de la președintele Igor Dodon la președinta Maia Sandu, s-a făcut cu multă zarvă. De ce?

Ștefan Urâtu: „Este un lucru clar, Igor Dodon nu vrea să cedeze puterea cu voie bună, nu vrea să se meargă așa ca să se facă ceea ce au promis fiecare de ei în alegeri, să pășim cu dreptul, deja, să nu mai dezbinăm populația pe criterii de limbă, pe criterii de etnie. Or, asta a fost ceea ce le-a creat lor posibilitatea să ajungă la guvernare și acuma încearcă să mai revină încă o dată. Eu cred că de două ori să intri în aceeași apă, cum spuneau filosofii, e imposibil. Am vorbit cu mulți vorbitori de limbă rusă, am auzit găgăuzii vorbind în PMAN, inclusiv bașcanul Găgăuziei, Vlah, care a început să vorbească limba română și i-a îndemnat pe concetățenii care încă nu vorbesc această limbă să-și dea copiii să învețe în limba română, pentru că ei trebuie să slujească și să lucreze în acest stat.”

Europa Liberă: Puteți să ne vorbiți despre moștenirea pe care i-a lăsat-o Igor Dodon Maiei Sandu?

Au avut șanse mai mari, au avut șanse să impună PSRM-ul să adopte Legea lustrației  și să curețe statul de mafioți...

Ștefan Urâtu: „Parțial, am vorbit despre aceasta, dar, din ce cunosc eu, lasă haznaua deșartă, adică bugetul este gol. Promisiunile pe care le-a făcut Dodon, chipurile, pensii, salarii, acuma se anulează, dar se pun pe seama guvernării ulterioare. Probabil că se dorește să-și dea demisia guvernul acesta. Voi vreți demisie? – Noi o să vă facem demisie! Însă, pe de altă parte, este datoria Maiei Sandu și a partidului pe care l-a condus, dar și a celorlalte partide din parlament, să-și onoreze ei promisiunile, pentru că ei au spus că vor scoate țara din mocirlă. Deci trebuie s-o facem. Nu mi-a plăcut ce s-a făcut în perioada când au preluat ei, după 8 iunie, guvernarea. Au avut șanse mai mari, au avut șanse să impună PSRM-ul să adopte Legea lustrației și să curețe statul de mafioți. După aceea, inclusiv, s-ar rezolva problema transnistreană foarte repede.”

Europa Liberă: Iată, mai nou, am aflat că peste o sută de funcționari din R. Moldova ar avea și cetățenia așa-zisei RMN.

Ștefan Urâtu: „Culmea este că acești funcționari mai au acces și la documente secrete ale statului R. Moldova. Noi am făcut acuma un demers către SIS să publice această listă, inclusiv să se verifice dacă ei primesc pensii aici și acolo, salarii aici și acolo, că ar putea să se întâmple. Și dacă sunt cetățeni ai R. Moldova care sunt în funcții înalte în regimul de la Tiraspol, neconstituțional, fiindcă nu este clar de ce Șevciuk trece liber în partea aceasta și este adăpostit. Merge cu avionul, inclusiv Krasnoselski, pleacă cu avionul, prin Chișinău, la București, prin VIP, și noi încă trebuie să-l căutăm pe undeva. Poate și Șor, și Plahotniuc stau pe undeva pe aici și noi suntem dezinformați că ei nu știu pe unde se află?”

Europa Liberă: Apropo, evoluții pe dosarul transnistrean ar putea fi înregistrate?

Ștefan Urâtu: „Sunt toate argumentele sau condițiile necesare ca aici să fie o evoluție serioasă, dar trebuie să fie creată o echipă de oameni, pentru că Maia Sandu nu va putea. Ea trebuie să fie informată doar și să se ia deciziile împreună cu echipa aceasta. Dar este necesar ca oameni care cunosc lucrurile să creeze condiții pentru negocieri, inclusiv când pleacă la Moscova să discute cu administrația Federației Ruse, cu diferiți emisari. Sunt argumente foarte puternice care ar favoriza R. Moldova, inclusiv ceea ce se întâmplă în jurul nostru. E vorba de Ucraina, e vorba de Armenia și Azerbaidjan, conflictul din Karabah, care acum ar putea acum să fie folosit de partea moldavă în sensul promovării intereselor sale.”

Europa Liberă: La conferința sa anuală recentă, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a spus că dacă cele două părți, Chișinăul și Tiraspolul au un dialog normal, s-ar putea să se ajungă la un consens și Rusia este gata să-și retragă armata. Sunt cuvintele spuse de liderul de la Kremlin.

Ștefan Urâtu: „Acordul din 21 iulie 92 este semnat de către partea moldavă, de către Mircea Snegur, pe atunci președinte, și partea rusă, Boris Elțîn. Acest acord prevede anumite lucruri care trebuie să fie realizate. Ele au fost promise în 99, la Istanbul. Acuma Federația Rusă încearcă să manipuleze opinia publică, spunând că Maia Sandu cere retragerea pacificatorilor. Noi nu vorbim de pacificatori, noi vorbim de baza militară care este aici și aici eu, de fapt, sunt oponent al retragerii. Partea moldavă să preia controlul acestor muniții, care, în 1992, evaluate de către fostul general comandant Lebed, costau până la 8 miliarde de dolari, atunci. Atunci asta era o sumă extraordinară, vreo patru bugete anuale ale R. Moldova. Ele trebuie să rămână proprietatea R. Moldova, Federația Rusă să ne despăgubească pentru acele provocări pe care le-a făcut aici, și noi astea trebuie să le aducem frumos, să le aducem ca argumente.

Fiindcă e una când noi ne temem că cetățenii Federației Ruse, dacă ei sunt și cetățeni ai R. Moldova, sau dacă ei, cetățenii Federației Ruse, se simt aici disconfortabil, atunci lasă-i să plece în Federația Rusă, dacă ei se simt așa. Dar eu sunt convins că ei nu se simt așa. Când a fost criticată declarația Maiei Sandu despre retragerea trupelor rusești, prima a vorbit Zharova, și mai mulți au vorbit, că Tiraspolul nu va accepta. Deci, nevorbind cu Tiraspolul, deja spuneau că Tiraspolul nu va accepta. Și după aceasta, Krasnoselski, de acuma după vreo două săptămâni, declară și el că probabil, n-o să acceptăm. Dar vedeți că mai întâi se impune de acolo ce va dori această parte. Evident că este vorba de manipulare. E vorba, să zicem, așa, de niște pagube imense aduse R. Moldova, inclusiv prin capturarea unor obiecte strategice, cum ar fi termocentrala de la Cuciurgan, care a fost privatizată de către regimul separatist cu 29 de milioane de dolari, după care, chipurile, o companie mixtă ruso-elvețiană, care peste un an a vândut acest obiectiv cu un miliard și 300 de mii de milioane, vă dați seama, de mii de ori, efectul economic obținut într-o tranzacție de aceasta. Și cel mai interesant că oamenii care au promovat aceasta, care au ocupat funcții înalte în structurile de la Chișinău, au plecat în stânga Nistrului.

Mă întrebau atunci oamenii ce caută cutare și cutare pe aici? Ca, ulterior, să vedem că acel personaj apare în consiliul de administrare al РАО ЕЭС. Evident că nu întâmplător s-a făcut asta. Și acești oameni circulă în continuare. Organele de drept ale R. Moldova nu acționează cum trebuie, s-au atrofiat mai demult. S-a pus mâna pe hidrocentrala de la Dubăsari, s-a pus mâna pe bănci, s-a pus mâna pe fabrici, uzine care sunt acolo.

Așa că acuma, când Chiril Moțpan vorbește despre crimele săvârșite de regimul de la Tiraspol în raport cu legislația R. Moldova, ele sunt enumerate un șir destul de corect, răpire de persoane etc. Dar așa spune că aici este trădare de Patrie, inclusiv aceea făcută de Dodon. Dacă ne uităm la articolele respective din Codul penal, practic, conlucrarea și trădarea intereselor țării noastre în favoarea altui stat, cum este și tranzacția de care am vorbit, cu termocentrala de la Cuciurgan, astea sunt, de fapt, niște trădări de Patrie.”

Europa Liberă: De la 2021 ce așteptări trebuie să aibă cetățenii R. Moldova?

Ștefan Urâtu: „Așteptăm ca Maia Sandu să între în funcția sa deplin. Am în vedere acele o sută de zile. Ea trebuie să-și impună autoritatea acum. Are o perioadă foarte grea, fiindcă încă activează regimul Plahotniuc, regimul Dodon, care este, de fapt, una și aceeași, ambii se opun cu vehemență schimbărilor pe care le promovează Maia Sandu și care sunt așteptate de către popor. Noi așteptăm și suntem gata să ajutăm, să punem umărul cu ce putem, cunoștințe, fără niciun fel de recompensă, doar să vedem că se face ceea ce așteptăm noi toți, ceea ce s-a promis.

Așteptăm ca Occidentul să fie mai corect față de noi...

Așteptăm ca Occidentul să fie mai corect față de noi. Ei nu dau doar banii, dar vin și impun condiții care, ulterior, se dovedesc a fi nu chiar eficiente și nu chiar așa cum le așteptam noi. Vorbesc despre aceea că corupția este nu numai în R. Moldova, ea este și în Occident, și mai ales din Moscova vine foarte mult. Toți aceștia au interese atât de voalate, atât de mascate, încât pentru politicienii noștri, chiar aceia care sincer vor să facă această schimbare este foarte greu s-o execute și să se orienteze bine, mai ales când în anturajul de primul calibru se găsesc și trădători, persoane care promovează alte interese decât cele pe care le-a propus partidul.”

Europa Liberă: Se insistă pe ideea că deznodământul tuturor problemelor, incertitudinilor din R. Moldova ar putea fi alegerile parlamentare anticipate. Să fie unicul scenariu convingător?

Ștefan Urâtu: „Alegeri anticipate trebuie să fie, pentru că actualul parlament nu mai corespunde nici pe departe acelei voințe a poporului pe care au exprimat-o oamenii și mai ales că acele voturi au fost exprimate în condiții de stat capturat. Însă imediat după ce vine următoarea componență a parlamentului, trebuie să fie făcute modificări la legislație, acele găuri create de către fostele guvernări să fie căptușit și imediat, nu peste patru ani, ci peste un an, cel mult, să fie alte alegeri, ce vor aduce o stabilitate, o liniște mai bună.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG