Linkuri accesibilitate

Poemul fără întoarcere


Un mare poet peste care s-a aşternut (vremelnic) uitarea, pe nedrept, este Cezar BALTAG (1937-1997), basarabean de origine şi prieten apropiat al lui Nichita Stănescu, dar şi traducător al lui Mircea Eliade (Istoria credinţelor şi ideilor religioase), de care-l apropie aplecarea spre studiu şi o percepere a lumii prin prisma miturilor fundamentale.

Poemul de faţă, a cărui frumuseţe te vrăjeşte pe neprins de veste, exprimă chintesenţa artei poetice a lui Cezar Baltag, acea stranie combinaţie de inefabil şi “carne”, acea “nuntă alchimică” a elementelor, acea ridicare la putere ce conferă unui fapt banal rang de simbol.

Însuşi Ion Barbu, maestrul său spiritual şi autor al Ritmuri-lor pentru nunţile necesare, ar fi mîndru de ucenicul (său) vrăjitor: de bună seamă, poetul “îşi geometrizează fantasmele, le stilizează în graţioase efigii” (Ion Pop), dînd dovadă de o forţă vizionară ieşită din comun a cărei expresie pare a fi Ţipătul mut al lui Edvard Munch. La 12 ani de la trecerea poetului în lumea celor drepţi, poezia lui face unde.

* * *

Cezar Baltag

Meduza

A sosit o mireasă leneşă
rochie de voal fără trup
şi deodată înotătorul cel singuratic
s-a împotmolit în carnea ei nevăzută
fîlfîitoare

Vede lumea ca înainte,
spintecă unda la fel
pe ţărm femeia iubită îi face încă semne cu mîna
doar cerul s-a îngreunat parcă
şi numai o pasăre
care ţipă scurt
l-a văzut cum a căzut deodată în
groapa transparentă

Cînd te-ai deschis în mine
clopot de albuş plîns
peşteră a înotătorilor veşnici
fîlfîitoare?

Tu umbrelă luminoasă
rochie de voal fără trup
mireasă inexistentă
spune-mi, unde s-a spart
vălul care m-a îmbrîncit
în carnea ta nevăzută?

Sunt cel de acum o secundă.
Marea mă loveşte la fel
numai pasărea albă ştie
că nu mă mai pot întoarce.

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG