Ministerul muncii, protecţiei sociale si familiei va negocia in acest an 5 acorduri interguvernamentale privind protectia sociala a cetăţenilor moldoveni aflati peste hotare. Negocierile sunt cu tarile in care exista importante comunitati de moldoveni. Acordurile ar urma sa asigure moldovenilor din aceste tari anumite drepturi sociale precum indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, pensie de urmaş, ajutor de şomaj şi ajutor de deces. Moldova negociaza acest tip de acord cu Romania, Italia, Cehia, Ţările Baltice. Acorduri similare au fost semnate cu Portugalia si Bulgaria. De ce nu exista un asemenea cadru juridic cu Romania si cu Federatia Rusa? – a intrebat-o Europa Libera pe deputata comunista Galina Balmus, ex-ministrul Protecţiei Sociale.
Valentina Ursu: In opt ani de guvernare comunista, chiar si daca exodul moldovenilor a continuat, nu ati reusit sa negociati si sa semnati acorduri privind protectia sociala a cetăţenilor moldoveni aflati peste hotare. De ce Republica Moldova nu are asemenea cadru legal cu Rusia, cu Romania, unde sunt foarte multi moldoveni care-si castiga o bucata de paine?
Galina Balmuş: Cu România, cu Rusia erau nişte angajamente mai special decat cu alte ţari. În Rusia mai exista nişte raporturi juridice de muncă inca din etapa socialistă, sovietică, pe cand trăiam intr-un singur stat, Uniunea Sovietică. De atunci anii de muncă trebuiau consideraţi cumva in republicile respective. De aceea, acordul era acel al anilor 90, la care incercam să introducem unele modificari. In România foarte mulţi cetăţeni şi-au luat cetăţenie românească, de aceea era mai greu sa urmarim astfel de relaţii. Iată de ce a durat atât de mult timp negocierea cu aceste 2 ţări.
Valentina Ursu: Dar ce conditii impune tara cu care se negociază şi se semnează acordul privind protectia sociala a cetăţenilor aflati la munca peste hotare?
Galina Balmuş: De obicei fiecare tara dorea sa introducem si niste momente de asigurari in medicină, ceea ce noi nu am putut face, pentru ca medicina in ţările europei era mult mai constisitoare decat posibilitatile financiare-bugetare ale Moldovei, si daca un cetăţean de peste hotare se imbolnăvea aici in Moldova trebuia sa-i oferim aceleasi garantii pe care i le oferea statul sau de baştină, pe care noi nu le puteam acoperi. Si incercam iată aceste momente sa le depasim.
Valentina Ursu: Cu Italia, cu Grecia ati negociat asemenea acorduri?
Galina Balmuş: Am inceput. Au fost raspunsuri pozitive si din Italia si din Grecia.
Valentina Ursu: Ce nu ati reusit d-stra pe timpul guvernarii comuniste si ce ar trebui sa faca actuala guvernare liberal democrata pentru a-i protega pe cei afati la lucru in strainatate?
Galina Balmuş: Sa negocieze in continuare mai ales cu tarile in care moldovenii merg la munci. Nu s-a propus la ultima etapa un acord cu UE, care ar viza toate tarile membre ale UE. Daca mergem pe aşa cale, acordul care va fi ratificat de UE, este mult mai indelungata decat acordurile pe bilaterală. Iată de ce noi incercam cu tarile care accepta sa traversam calea aceasta a acordurilor bilaterală, chiar dacă negocierile uneori durează şi 2 şi 3 ani, pentru că ei ne pun anumite conditi. Si noi inaintam anumite conditii. Nu e pe atât de rapid şi usor pe cat pare la prima vedere. In general interesul e pe bilaterală, pentru ca si tarile europene au probleme cu migranţii. Dar Republica Moldova are interesul sa protejeze aceşti migranţi carora nu le-a putut sa le ofere posibilitati de a castiga mai bine in Moldova, sa le ofere o anumita protectie prin incheierea acestor acorduri. Mai ales că se pune accentul pe munca legală. Persoana care munceşte ilegal nu are dreptul nici la un fel de asigurari din partea statului daca nu se asigura independent. Dar ca sa o faca, trebuie sa-si legalizeze prezenţa in statul respectiv.
Valentina Ursu: In opt ani de guvernare comunista, chiar si daca exodul moldovenilor a continuat, nu ati reusit sa negociati si sa semnati acorduri privind protectia sociala a cetăţenilor moldoveni aflati peste hotare. De ce Republica Moldova nu are asemenea cadru legal cu Rusia, cu Romania, unde sunt foarte multi moldoveni care-si castiga o bucata de paine?
Galina Balmuş: Cu România, cu Rusia erau nişte angajamente mai special decat cu alte ţari. În Rusia mai exista nişte raporturi juridice de muncă inca din etapa socialistă, sovietică, pe cand trăiam intr-un singur stat, Uniunea Sovietică. De atunci anii de muncă trebuiau consideraţi cumva in republicile respective. De aceea, acordul era acel al anilor 90, la care incercam să introducem unele modificari. In România foarte mulţi cetăţeni şi-au luat cetăţenie românească, de aceea era mai greu sa urmarim astfel de relaţii. Iată de ce a durat atât de mult timp negocierea cu aceste 2 ţări.
Valentina Ursu: Dar ce conditii impune tara cu care se negociază şi se semnează acordul privind protectia sociala a cetăţenilor aflati la munca peste hotare?
Galina Balmuş: De obicei fiecare tara dorea sa introducem si niste momente de asigurari in medicină, ceea ce noi nu am putut face, pentru ca medicina in ţările europei era mult mai constisitoare decat posibilitatile financiare-bugetare ale Moldovei, si daca un cetăţean de peste hotare se imbolnăvea aici in Moldova trebuia sa-i oferim aceleasi garantii pe care i le oferea statul sau de baştină, pe care noi nu le puteam acoperi. Si incercam iată aceste momente sa le depasim.
Valentina Ursu: Cu Italia, cu Grecia ati negociat asemenea acorduri?
Galina Balmuş: Am inceput. Au fost raspunsuri pozitive si din Italia si din Grecia.
Valentina Ursu: Ce nu ati reusit d-stra pe timpul guvernarii comuniste si ce ar trebui sa faca actuala guvernare liberal democrata pentru a-i protega pe cei afati la lucru in strainatate?
Galina Balmuş: Sa negocieze in continuare mai ales cu tarile in care moldovenii merg la munci. Nu s-a propus la ultima etapa un acord cu UE, care ar viza toate tarile membre ale UE. Daca mergem pe aşa cale, acordul care va fi ratificat de UE, este mult mai indelungata decat acordurile pe bilaterală. Iată de ce noi incercam cu tarile care accepta sa traversam calea aceasta a acordurilor bilaterală, chiar dacă negocierile uneori durează şi 2 şi 3 ani, pentru că ei ne pun anumite conditi. Si noi inaintam anumite conditii. Nu e pe atât de rapid şi usor pe cat pare la prima vedere. In general interesul e pe bilaterală, pentru ca si tarile europene au probleme cu migranţii. Dar Republica Moldova are interesul sa protejeze aceşti migranţi carora nu le-a putut sa le ofere posibilitati de a castiga mai bine in Moldova, sa le ofere o anumita protectie prin incheierea acestor acorduri. Mai ales că se pune accentul pe munca legală. Persoana care munceşte ilegal nu are dreptul nici la un fel de asigurari din partea statului daca nu se asigura independent. Dar ca sa o faca, trebuie sa-si legalizeze prezenţa in statul respectiv.
