Andre Borschberg: ”A fost incredibil, din mai multe perspective. Imaginati-vă peisajul: zborul din timpul zilei, apusul soarelui, zborul de noapte, răsăritul soarelui. Totul a fost absolute minunat. Cel mai extrordinar moment a fost cel care a urmat după răsărit, când generatoarele au prins din nou viaţă şi au început să realimenteze motoarele şi bateriile solare.
Andre Borschberg după primul zbor de noapteIdeea este ca in timpul zilei pentru ca foloseam energie direct de la soare puteam urca la o altitudine mare, la 9000 de metri. Iar după apus, timp de 3 ore coboram liber la 2000 de metri, timp in care nu foloseam niciun fel de energie. În restul noptii am folosit energie din baterii”.
La întrebarea corespondentului nostril Mohammad Kazemi, daca pilotului Borschberg nu i-a fost frică in timpul zborului, acesta a răspuns că zborul a fost foarte bine pregătit, doar că a fost foarte frig.
Andre Borschberg: ”La 9.000 de metri temperatura era de minus 30 de grade. Bine că am avut un costum special care menţinea temperatura. Când am coborât la altitudine mai joasa era chiar prea cald, transpiram.”
Ce ai făcut în tot acest timp? Douăzeci şi şase de ore, nu este o perioadă scurtă, l-a intrebat corespondentul nostru. Pilotul a raspuns că a.. pilotat avionul.
Andre Borschberg: ”Impuls nu are o mulţime de piloţi, ci doar unul. Am fost foarte concentrat la discutarea strategiei şi tacticilor de zbor cu misiunea de control şi echipa de pe teren. Dar am avut în acelaşi timp posibilitatea să mă bucur de peisaj şi să fiu foarte conştient asupra ce se intampla.
În medie, avionul nostru folosea puterea unui scuter. Dar noi am fost in stare să construim un avion cu anvergura de 65 de metri, cu o greutate foarte mică, de talia unei maşini mijlocii.
Una din provocări a fost aterizarea. Aterizarea e intotdeauna o provocare, mai ales cu un astfel de avion, pericol servind turbulenţele şi toate mişcările din atmosferă. Şi după 26 ore eram chiar obosit, aşa că într-adevăr a trebuit să mă concentrez pentru a face o treabă bună. Şi asta am şi făcut”.
Acest lucru ar putea marca începutul unei revoluţii, dar nu neapărat în industria aeronautică Am demonstrat potenţialul energiei regenerabile. Dacă putem zbura cu aceasta energie, o putem folosi cu siguranta la toate aplicaţiile de pe Pamant. Şi, de asemenea, cu aceste noi tehnologii putem păstra aceeaşi calitate a vieţii dar folosind energie mult mai puţină”.
"Solar Impulse" la decolareMohammad Kazemi l-a intrebat pe Andre Borschberg când crede că primii pasageri vor zbura cu avioane care funcţioneaza pe baza bateriilor solare.
Andre Borschberg: ”Greu de spus. În 1903 unu din fraţii Wright a făcut primul zbor. Au trebuit să treacă 50 de ani ca primii 100 de pasageri sa poată zbura peste Oceanul Atlantic. Dar cu siguranţă, daca vrei sa reducem dependenţa de petrol, trebuie sa incepem sa lucram cu soluţii noi.
Urmatorul proiect este să construim alt avion care să poate zbura în jurul lumii. Acesta este programat pentru 2013 şi vrea sa demonstreze că această tehnologie are viitor”.
La întrebarea corespondentului nostril Mohammad Kazemi, daca pilotului Borschberg nu i-a fost frică in timpul zborului, acesta a răspuns că zborul a fost foarte bine pregătit, doar că a fost foarte frig.
Andre Borschberg: ”La 9.000 de metri temperatura era de minus 30 de grade. Bine că am avut un costum special care menţinea temperatura. Când am coborât la altitudine mai joasa era chiar prea cald, transpiram.”
Ce ai făcut în tot acest timp? Douăzeci şi şase de ore, nu este o perioadă scurtă, l-a intrebat corespondentul nostru. Pilotul a raspuns că a.. pilotat avionul.
Andre Borschberg: ”Impuls nu are o mulţime de piloţi, ci doar unul. Am fost foarte concentrat la discutarea strategiei şi tacticilor de zbor cu misiunea de control şi echipa de pe teren. Dar am avut în acelaşi timp posibilitatea să mă bucur de peisaj şi să fiu foarte conştient asupra ce se intampla.
În medie, avionul nostru folosea puterea unui scuter. Dar noi am fost in stare să construim un avion cu anvergura de 65 de metri, cu o greutate foarte mică, de talia unei maşini mijlocii.
Una din provocări a fost aterizarea. Aterizarea e intotdeauna o provocare, mai ales cu un astfel de avion, pericol servind turbulenţele şi toate mişcările din atmosferă. Şi după 26 ore eram chiar obosit, aşa că într-adevăr a trebuit să mă concentrez pentru a face o treabă bună. Şi asta am şi făcut”.
Acest lucru ar putea marca începutul unei revoluţii, dar nu neapărat în industria aeronautică Am demonstrat potenţialul energiei regenerabile. Dacă putem zbura cu aceasta energie, o putem folosi cu siguranta la toate aplicaţiile de pe Pamant. Şi, de asemenea, cu aceste noi tehnologii putem păstra aceeaşi calitate a vieţii dar folosind energie mult mai puţină”.
Andre Borschberg: ”Greu de spus. În 1903 unu din fraţii Wright a făcut primul zbor. Au trebuit să treacă 50 de ani ca primii 100 de pasageri sa poată zbura peste Oceanul Atlantic. Dar cu siguranţă, daca vrei sa reducem dependenţa de petrol, trebuie sa incepem sa lucram cu soluţii noi.
Urmatorul proiect este să construim alt avion care să poate zbura în jurul lumii. Acesta este programat pentru 2013 şi vrea sa demonstreze că această tehnologie are viitor”.
