Europa Liberă: Domnule ambasador, se consideră că a guverna în coaliţie înseamnă a se certa. Practica europeană, sau practica cehească, ce presupune? Cât de mult se ceartă miniştrii de culoare diferită? Şi mai ales cât scot asta în văzul oamenilor, în văzul presei?
Jaromir Kvapil: „Mie mi se pare, domnule Botnaru, că din ce în ce mai mult, într-adevăr se vede, se ceartă oamenii câteodată şi de văzul lumii. Adică ei, de fapt, nu sunt chiar aşa de certaţi cum se pare, că sunt. Bineînţeles că nu se poate altfel, decât dintre acelea partide, care fac coaliţia respectivă, se promulgă mai mult partea lor din programul respectiv. Şi dacă este un program de coaliţie, atunci este greu ca toţi să câştige din certurile respective. Deci, într-adevăr este complicat, dar cel mai important lucru este ca oamenii respectivi, care sunt în coaliţie şi în guvern totodată să şi ştie cum vor să procedeze, ce trebuie să facă.”
Europa Liberă: În Cehia cum se repartizează portofoliile? Până unde se fac nominalizări politice? Şi unde încep locurile pentru tehnocraţi, pentru cei care rămân intangibili atunci, când se schimb partidele la guvernare?
Jaromir Kvapil: „Ştiţi, la fiecare guvern, mai ales dacă este un guvern de coaliţie şi, de fapt, toate guvernele din Cehia tot timpul, începând din 1993, au fost de coaliţie – ori de stânga, ori de dreapta. Şi acum avem o coaliţie de dreapta, formată din trei partide. Două partide sunt, să zicem, de centru-dreapta şi unul este de centru, centru-stânga, puţin cunoscut. Pentru că şi la noi s-a cerut un fel de schimbare. Şi schimbarea respectivă a prezentat interesul cel mai mare pentru oamenii de rând, care sunt cei mai importanţi atunci când se alege noul guvern sau noul parlament. Şi atunci este iarăşi foarte complicat şi deocamdată se ceartă. Se ceartă destul de des, dar mi se pare că până la urmă întotdeauna au şi găsit ceea ce trebuie de făcut. Şi totodată se şi ştia că ei au anumite obiective cele mai importante, care trebuie făcute şi reformele – atât reforma socială, cât şi cea de sănătate, care trebuie făcută.”
Europa Liberă: Dar, în principiu, de ce un ministru cu carnet de partid este mai bun, decât un ministru fără de carnet? Sau de ce un ambasador nu se schimbă odată cu schimbarea guvernului?
Jaromir Kvapil: „E adevărat că la noi nu se prea schimbă ambasadorii. Căteodată s-a şi întâmplat. Dar nu de prea multe ori. Atunci, când este vorba de un ambasador politic, ceea ce poate să fie în cazul unui stat foarte important pentru Republica Cehă, cum poate să fie SUA şi Rusia, bineînţeles, Franţa, Marea Britanie, şi China, bineînţeles acum, atunci este puţin altfel. Dar toţi ceilalţi sunt aleşi de guvern şi după aceea desemnaţi de către domnul preşedinte al ţării. Şi ei îşi continue misiunea şi după ce, eventual, cade guvernul. În ceea ce priveşte miniştrii, acolo e mai complicat. Pentru că acolo bineînţeles există şi anumite interese mai particulare. Şi atunci e mai bine să fie un om, care face parte din partidul respectiv. Acolo se poate întâmpla, că e mai convenabil pentru toţi ca membrul guvernului să fie dintr-un partid, care face parte din coaliţie. La noi este şi o diferenţă. La noi membrul Guvernului poate să fie totodată şi deputat. La Dumneavoastră nu e posibil aşa ceva. La noi se poate. La noi deputaţii totodată sunt şi miniştri. E mai simplu, într-un fel. În altă ordine de idei este mai complicat, pentru că ei trebuie să-şi asculte şefii de partid mai mult.”
Europa Liberă: Şi ultima întrebare: oameni bogaţi aveţi şi Dumneavoastră la guvernare? În Parlament? În Moldova vedem, tot mai muţi oameni ajung în funcţiile de deputaţi, fără să-i intereseze neapărat salariul de deputat. O spun ei pe faţă.
Jaromir Kvapil: „Trebuie să vă spun că şi la noi se întâmplă aşa câteodată. Nu prea des, dar câteodată se întâmplă. Şi mai ales acum, când avem un Guvern nou de coaliţie. Şi avem şi un partid nou, care a câştigat, nu ştiu exact acum cât, dar mi se pare în jur de 12-13 la sută şi face parte din coaliţia respectivă. Şi de fapt, cel care a devenit, este un om foarte bogat şi a devenit acum ministrul Transporturilor. Şi el ştie foarte bine despre ce este vorba. El are şi o firmă, pe care a dat-o acum fratelui mai mic. Dar, totuşi, se ştie că este un om bogat. Dacă este bine sau nu este bine, o să vedem atunci, când se va termina acest Guvern. Când se va termina acest Guvern, dacă va fi peste patru ani sau o să fie mai devreme, e greu de spus, deocamdată. Cu cât oamenii mai bogaţi încep să lucreze şi la Guvern, şi în Parlament cu atât mai bine pentru Cehia ca atare. Pentru că ei nu mai au nevoie să devină bogaţi. Ei sunt bogaţi deja. Atunci este mai bine pentru ei, pentru că cei care nu sunt bogaţi , de fapt, câteodată folosesc politica ca un ascensor, care ar putea să le aducă şi bogăţia. Deaceea este mai bine să fie invers. Ca oamenii bogaţi să devină politicieni.”
