Aşa-numitul Tratat de guvernanţă fiscală ar trebui să readucă încrederea investitorilor şi băncilor nu numai în moneda unică europeană dar în întreaga economie europeană.
La conferinţa de presă care a urmat semnării, preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy, preciza că documentul este pe numele său întreg „Tratatul pentru stabilitatea, coordonarea şi guvernanța în Uniunea Economică şi Monetară”.
Mai mult, el a reamintit participanţilor la summitul de primăvară al Uniunii că este datoria lor, acum, să explice importanţa acordului de guvernanţă fiscală parlamentelor naţionare, care trebuie să-l aprobe.
Doar în Irlanda, acordul va fi spus unui referendum cu şanse destul de mari de a fi aprobat. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie ratificat de 12 state din zona euro, aşa că votul irlandez, din acest punct de vedere, nu are mare greutate. Pentru Irlanda este însă important, pentru că ţările care nu-l adoptă nu au nici dreptul la sprijin financiar din partea Uniunii Europene. În noiembrie 2010, Dublinul a primit deja un credit de 85 de miliarde de euro.
Marea Britanie si Cehia sunt singurele tari din Uniunea Europeană care au respins, deocamdată,Tratatul.
Premierul britanic David Cameron a explicat din nou la Bruxelles că Marea Britanie nu se opune disciplinei fiscale dar nu poate accepta Acordul atât timp cât Uniunea Europeană nu discută şi măsuri concrete de relansare a economiilor. Ceea ce, în opinia sa, nu se poate face doar cu de austeritate, cum pare să ceară Germania.
Germania, care e cea mai mare economie europeană (şi cel mai mare finanţator al Fondului European de Stabilitate, din care sunt creditate ţările aflate aproape de incapacitatea de plată) a insistat ca restricţiile fiscale să fie însoţite de sancţiuni automate. Şi a obţinut asta, prin noul acord de guvernanţă fiscală.
Cancelara Angela Merkel a calificat documentul semnat vineri drept un moment de cotitură în istoria Uniunii Europene, pentru că obligă statele membre să respecte prevederile din acordul de stabilitate, încheiat odată cu crearea zonei euro.
Dar ce prevede acordul de guvernanţă fiscală? În principiu, cum spune şi Angela Merkel nu este mai mult decât întărirea unor reguli de disciplină financiară care există încă de la introducerea monedei unice europene. Adică un deficit de cel mult 3 la sută din PIB. Numai că această prevedere, impusă de Germania înainte de introducerea monedei unice, a fost încălcată de toate ţările din zona euro, inclusiv de Germania. Iar acum, Spania şi Olanda cer deja derogări de la această prevedere, pentru anul acesta se aşteaptă la deficite mult mai mari.
La conferinţa de presă care a urmat semnării, preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy, preciza că documentul este pe numele său întreg „Tratatul pentru stabilitatea, coordonarea şi guvernanța în Uniunea Economică şi Monetară”.
Mai mult, el a reamintit participanţilor la summitul de primăvară al Uniunii că este datoria lor, acum, să explice importanţa acordului de guvernanţă fiscală parlamentelor naţionare, care trebuie să-l aprobe.
Doar în Irlanda, acordul va fi spus unui referendum cu şanse destul de mari de a fi aprobat. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie ratificat de 12 state din zona euro, aşa că votul irlandez, din acest punct de vedere, nu are mare greutate. Pentru Irlanda este însă important, pentru că ţările care nu-l adoptă nu au nici dreptul la sprijin financiar din partea Uniunii Europene. În noiembrie 2010, Dublinul a primit deja un credit de 85 de miliarde de euro.
Marea Britanie si Cehia sunt singurele tari din Uniunea Europeană care au respins, deocamdată,Tratatul.
Premierul britanic David Cameron a explicat din nou la Bruxelles că Marea Britanie nu se opune disciplinei fiscale dar nu poate accepta Acordul atât timp cât Uniunea Europeană nu discută şi măsuri concrete de relansare a economiilor. Ceea ce, în opinia sa, nu se poate face doar cu de austeritate, cum pare să ceară Germania.
Germania, care e cea mai mare economie europeană (şi cel mai mare finanţator al Fondului European de Stabilitate, din care sunt creditate ţările aflate aproape de incapacitatea de plată) a insistat ca restricţiile fiscale să fie însoţite de sancţiuni automate. Şi a obţinut asta, prin noul acord de guvernanţă fiscală.
Cancelara Angela Merkel a calificat documentul semnat vineri drept un moment de cotitură în istoria Uniunii Europene, pentru că obligă statele membre să respecte prevederile din acordul de stabilitate, încheiat odată cu crearea zonei euro.
Dar ce prevede acordul de guvernanţă fiscală? În principiu, cum spune şi Angela Merkel nu este mai mult decât întărirea unor reguli de disciplină financiară care există încă de la introducerea monedei unice europene. Adică un deficit de cel mult 3 la sută din PIB. Numai că această prevedere, impusă de Germania înainte de introducerea monedei unice, a fost încălcată de toate ţările din zona euro, inclusiv de Germania. Iar acum, Spania şi Olanda cer deja derogări de la această prevedere, pentru anul acesta se aşteaptă la deficite mult mai mari.
