„Ce ne pregăteşte întâlnirea de taină din Bavaria?”, se întreabă în paginile „Jurnal de Chişinău” Petru Bogatu, referindu-se la întâlnirea de zilele acestea între premierul moldovean, Vlad Filat, şi şeful administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. Dl Bogatu observă că negocierile par să poarte o încărcătură aparte. „Toate discuţiile, începând cu ziua de miercuri şi terminând cu cea de vineri, se desfăşoară cu uşile închise. Mediatorii germani pedalează chiar pe caracterul lor confidenţial. Orice secretomanie ridică semne de întrebare. Mai cu seamă când acelaşi parlamentar german afirmă că este nevoie de încredere, iar acest conflict nu poate fi rezolvat în opoziţie cu Rusia. Vrând-nevrând, te bate gândul că ruşii ne lucrează pe la spate cu mâinile altora. Că riscăm să ni se tragă o ţeapă”, conchide editorialistul în „Jurnal de Chişinău”.
Despre întâlnirea între premierul moldovean, Vlad Filat, şi şeful administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, scrie şi publicaţia de limba rusa „Kommersant”. Ziariştii îl citează pe expertul de la Tiraspol Maxim Kuzovlev, care e de părere că până în prezent negocierile au fost „împinse” de mediatorii internaţionali, în timp ce Chişinăul şi Tiraspolul nu înregistrează succese. „Da, au apărut reprezentanţele unor întreprinderi moldoveneşti în stânga Nistrului, da, unii cetăţenii moldoveni care nu sunt înregistraţi în regiunea transnistreană, trec mai repede la „graniţă”. Însă doar atît”, constată expertul. În opinia lui Maxim Kuzovlev, aşa numita „încredere între părţi” se va consolida doar până cînd discuţiile vor atinge subiectele sensibile, adică cele politice. „E limpede că aici Chişinăul va insista pe reintegrarea ţării, iar Tiraspolul pe independenţă”, mai crede expertul.
„De ce cazurile gen „Năstase” sunt imposibile în Moldova”, explică Eugenia Pogor în „Adevărul”, referindu-se la condamnarea, în România, a fostului premier la doi ani de inchisoare cu executare. Ziarista observă că niciun demnitar de rang înalt din R. Moldova nu a fost condamnat vreodată pentru corupţie, deşi mulţi s-au ales cu dosare penale. În ultimii zece ani, Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, a urmărit zeci de dosare de corupţie pornite împotriva unor persoane cu funcţii de răspundere din structurile Puterii, însă nu-şi aminteşte niciunul care să se fi încheiat cu o condamnare la închisoare.
Încetinirea creşterii economice în primul trimestru şi deteriorarea situaţiei în regiune nu au trecut neobservate pentru bugetul public. Astfel, în haznaua statului s-a acumulat cu 334 de milioane de lei mai puţin decât era planificat, constată Ion Preaşca în „Adevărul”. Prognozele Ministerului Finanţelor arată că până la finele anului sunt puţine şanse ca starea de lucruri să se schimbe. În aceste condiţii, Guvernul a decis joi să opereze o serie de modificări la buget: a redus planul privind veniturile, dar şi cheltuielile prevăzute pentru 2012. S-au tăiat cheltuielile pentru sănătate, educați și ordine publică. Curios e că pentru spitalul Cancelariei de Stat, unde se tratează demnitarii, bugetul a fost suplimentat cu 700.000 de lei.
Natalia Uzun scrie în „Moldavskie Vedomosti” că într-o Republică Moldovă ideală, cei trei lideri ai coaliţiei de guvernământ ar trebui periodic să iasă în faţa oamenilor pentru a le oferi soluţii la cele mai dureroase probleme. De exemplu, Fondul Monetar Internaţional a obligat guvernul să reducă cheltuielile bugetare – liderii Alianţei ar trebui să explice ce va întreprinde Guvernul pentru a atenua efectul măsurilor drastice. La fel ar trebui să se întâmple şi în cazul stagnării reformei în justiţie, a creşterea infracţionalităţii sau a majorării preţurilor. „Doar în acest caz liderii PLDM, PD şi PL ar putea declara că R. Moldova este condusă de o coaliţie. Atunci ar fi de la sine înţeles că ţara are o viziune clară asupra viitorului. Însă nu este aşa...”, conchide Natalia Uzun în „Moldavskie Vedomosti”.
